Aproximativ 53% dintre angajaţi se aşteaptă ca anul acesta să le crească salariile, iar 40% au de gând să îşi caute un alt loc de muncă dacă acest lucru nu se va întâmpla în contextul majorării inflaţiei, conform unui sondaj realizat de o comunitate online a angajaţilor din România.
Sondajul Undelucrăm.ro a fost realizat în decembrie 2022, iar pentru acesta au răspuns 3.834 de angajaţi şi 446 de angajatori (specialişti în resurse umane ai companiilor). Respondenţii provin din domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO & servicii, telecomunicaţii, producţie bunuri de consum, servicii de sănătate, producţie industrială, HoReCa, producţie-transport hidrocarburi/energie, servicii ştiinţifice/tehnice, construcţii/imobiliare, media&cultură.
Potrivit cercetării, aproximativ 27% dintre angajaţi spun că ar avea nevoie de o majorare a salariului de 20-30% pentru a se descurca cu cheltuielile, 20% dintre ei de 10-15%, iar în jur de 19% au nevoie de o creştere cuprinsă între 15% şi 20%. Pe de altă parte, circa 7% dintre respondenţi au spus că ar vrea o majorare de peste 50% a salariului pentru a le ajunge banii. În acelaşi timp, 6,5% dintre angajaţi au spus că s-ar descurca cu cheltuielile pe care le au chiar dacă nu le-ar creşte salariul în acest an.
În cazul în care salariul nu le va fi mărit, 41% dintre angajaţi au de gând să îşi caute un alt loc de muncă, 19% vor încerca o renegociere cu managerul direct, 13% îşi vor căuta o colaborare suplimentară sau un al doilea job, iar 9% ar aprecia dacă li se vor oferi şi alte beneficii.
Aproximativ 19% nu au niciun plan pentru eventualitatea în care anul acesta nu vor primi un salariu mai mare.
În jur de 35% dintre angajaţi spun că li se măreşte anual salariul, 28% doar în urma unei renegocieri, 19% dintre angajaţi au salarii mai mari în funcţie de performanţă, iar 12% spun că în compania în care lucrează se măresc salariile anual doar pentru anumite poziţii. Aproape 2% dintre respondenţi au răspuns că au salariul mai mare în fiecare trimestru, iar 5% din doi în doi ani.
Dacă nu vor avea un salariu mai mare anul acesta, 29% dintre angajaţi spun că se vor descurca însă vor face mici ajustări, respectiv vor pleca mai puţin în vacanţe sau vor cumpăra unele produse mai ieftine. În jur de 23% cred că se vor descurca, dar doar dacă vor face ajustări foarte mari - vor renunţa la a-şi cumpăra haine noi, vor alege cât de des pot produse marcă proprie, vor da mare atenţie cheltuielilor utilitare (energie, apă).
Aproximativ 17% cred că se vor descurca foarte greu pentru că ratele şi alte cheltuieli importante înseamnă deja mult din veniturile lunare. În jur de 13% au spus că se vor descurca greu chiar dacă nu au rate pentru că salariul lor este destul de mic şi nici perspective de creştere nu au. 10% afirmă că se vor descurca destul de greu pentru că ratele reprezintă un procent important din veniturile lunare ale familiei, dar mai sunt ajutaţi de părinţi. Pe de altă parte, 8% spun că se vor descurca destul de bine şi nu îşi vor reduce cheltuielile.
La rândul lor, aproximativ 62% dintre angajatori au declarat că au în plan să majoreze salariile angajaţilor în acest an, 21% doar pentru anumite poziţii, iar 17% nu le vor creşte.
În jur de 36% dintre specialiştii în HR spun că în companiile pe care le reprezintă salariile vor creşte cu 5-10%, aproximativ 22% afirmă că majorarea va fi de 5%, iar în 17% dintre companii va fi o creştere de 10-15%. Aproximativ 2,5% dintre experţii în resurse umane au menţionat o creştere de 30-40% în companiile în care lucrează.
De asemenea, 52% dintre angajatori spun că mărirea salarială pe care vor să o facă este ca parte a unui plan anual de a-şi menţine angajaţii motivaţi, 28% vor să facă acest lucru din cauza contextului economic, 17% ca urmare a dinamicii din piaţa muncii, iar 2,5% datorită rezultatelor peste aşteptări ale companiei. În jur de 5% vor să majoreze salariile personalului din alte motive.
Cei care nu vor face majorări de salarii au decis astfel pentru că îşi doresc să îşi recompenseze angajaţii şi prin alte metode - 39%. În jur de 28% nu vor creşte salariile pentru că situaţia financiară a companiei de la finalul 2022 nu permite o majorare salarială, 17% din cauza întregului context macroeconomic şi tot 17% pentru că firmele în care activează majorează salariile doar în urma unor negocieri angajat-angajator.
Întrebaţi ce ar trebui să facă angajatorii în contextul economic actual, jumătate dintre specialiştii în HR cred că ar trebui ca salariile să crească în funcţie de performanţă. 17% cred că angajatorii ar trebui să creeze alte metode de creştere a implicării, stării de bine şi performanţei angajaţilor chiar dacă nu se măresc salariile (de exemplu, să ofere diferite vouchere pentru mai multe tipuri de servicii, cursuri şi traininguri).
Pe de altă parte, în jur de 11,5% cred că firmele ar trebui să majoreze salariile tuturor angajaţilor direct proporţional cu inflaţia. De asemenea, 11% cred că ar trebui să se majoreze salariile tuturor conform politicii anuale a companiei, iar acelaşi procent crede că angajatorii ar trebui să renunţe la angajaţii care nu performează şi să mărească salariile celor implicaţi.
"Observăm din acest sondaj o aşteptare pertinentă a angajaţilor de a avea salarii mai mari anul acesta având în vedere contextul economic şi totodată o intenţie pe măsură a companiilor. De asemenea, observăm atenţia cu care specialiştii în resurse umane urmăresc creşterea salariilor astfel încât aceasta să fie proporţională cu situaţia macroeconomică, dar şi cu rezultatele angajaţilor. Este de remarcat că angajatorii se gândesc la diferite metode de a-şi motiva angajaţii chiar dacă nu îşi permit o creştere salarială", a afirmat Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro.
Undelucram.ro este cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, cu peste un milion de angajaţi pe platformă la nivel regional. Platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi Salariometru - un instrument online pentru compararea salariilor, un calculator de salariu şi resurse pentru dezvoltarea carierei, precum modele de CV, topul angajatorilor şi articole despre industrie. (sursa Agerpres)

Primii 25 de angajaţi din domeniul HoReCa provenind din Sri Lanka şi Nepal urmează să sosească la Sovata, unde au asigurate locuri de muncă, masă şi cazare, pe fondul crizei forţei de muncă autohtonă din acest domeniu, a anunţat directorul de operaţiuni la Ensana Health Spa Hotels Sovata, Robert Fulop Nagy.
"Din cauza lipsei de personal - în principal avem probleme pe partea de restaurant şi bucătărie - am semnat un contract cu o firmă de recrutare care ne va aduce 25 de angajaţi din Sri Lanka şi Nepal. Referitor la lipsa de personal autohton, cred că atât de mult s-a extins Sovata în ultima vreme, încât nu mai suntem capabili ca să acoperim partea de personal. Nu e vorba de salarii sau de alte costuri, fiindcă la fiecare restaurant din Sovata e aceeaşi problemă. Le-am pregătit o vilă special pentru ei - masă, cazare şi bineînţeles, salariu", a declarat presei Robert Fulop Nagy.
Din cei 25 de angajaţi, majoritatea sunt din Sri Lanka. Între aceştia sunt cinci bucătari şi ajutoare de bucătar, cinci ospătari şi cinci cameriste.
Contractele vor fi încheiate pe durata unui an. (sursa Agerpres)

Angajaţii Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi se aliază acţiunii Sindicatului „Egalitatea” al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Administraţia Publică şi vor întrerupe lucrul, în data de 21 decembrie 2022, în intervalul orar 10.00 - 12.00. "Principala revendicare o reprezintă adoptarea de urgenţă de către Camera Deputaţilor a proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice", informează Prefectura Galați.

Elon Musk le-a dat miercuri un ultimatum angajaţilor Twitter, oferindu-le să aleagă între două opţiuni, şi anume să accepte să muncească mai intens şi cu program prelungit sau să părăsească compania în schimbul a trei salarii compensatorii, relatează agenţia EFE.
Noul proprietar al reţelei de socializare le-a trimis angajaţilor un mail, publicat de mai multe mass-media, în care le transmite că pentru a crea Twitter 2.0 vor trebui ''să muncească multe ore la intensitate mare" şi numai aceia care vor dovedi o ''performanţă excepţională'' vor trece proba rămânerii în companie.
Musk a ataşat acestui mail şi un formular pe care să-l completeze obligatoriu toţi cei care doresc să continue ca angajaţi ai Twitter. ''Cine nu îl va fi completat până joi la ora 17:00 (22:00 GMT n.red) va primi salariul pe trei luni'', i-a atenţionat el.
În acelaşi mesaj noul patron al Twitter precizează că această companie va fi de acum înainte mai focalizată pe domeniul ingineriei şi că programatorii vor constitui majoritatea personalului şi vor avea o mare influenţă. ''În fond, Twitter este o companie de software şi servere, aşadar cred că asta are sens'', explică el.
La numai câteva zile după ce a cumpărat Twitter la sfârşitul lunii octombrie, Elon Musk a concediat aproximativ jumătate din cei circa 7.500 de angajaţi ai acestei companii. El a concediat în ultimele zile şi mai mulţi angajaţi care au criticat chiar pe Twitter unele dintre afirmaţiile sale despre funcţionarea reţelei de socializare. (sursa Agerpres)

Peste două treimi dintre angajaţi lucrează exclusiv de acasă sau împart biroul de la domiciliu cu cel din sediul companiei, iar cei mai mulţi salariaţi ar merge fizic mai de la locul de muncă dacă angajatorul le-ar oferi o serie de beneficii, arată o un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
Conform datelor centralizate, în prezent, 24% dintre angajaţi spun că lucrează exclusiv "remote", alţi 34% împart biroul de acasă cu cel din sediul angajatorului şi doar 42% s-au întors complet la birou.
Deşi activitatea de la distanţă rămâne modul de lucru preferat, 84% dintre respondenţi spun că ar fi convinşi să vină mai des la birou dacă angajatorul le-ar acorda beneficii care să le dea mai mult confort şi să-i facă să se simtă ca acasă, arată BestJobs.
Astfel, pe lista beneficiilor se află: mâncarea sau gustările gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanţarea de colegi (31%) şi care să includă mai multe zone verzi (31%), un spaţiu de relaxare (29%), o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%) şi, nu în ultimul rând, acces nelimitat la fructe şi cafea (21%). Totodată, 13% au declarat ar fi mai plăcut să meargă la birou dacă angajatorul le-ar permite să îşi aducă animalul de companie la job.
Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât şi pentru poziţiile pentru care recrutează în prezent prin platforma online, rămân în continuare bonurile de masă, cursurile de specialitate şi abonamentele sau asigurările private de sănătate. De asemenea, bonusurile de performanţă sau pentru vacanţă, programele de dezvoltare personală şi de creştere a coeziunii echipei, cafeaua la birou, programul flexibil, decontarea transportului sau zile suplimentare de concediu de odihnă se află pe lista doleanţelor salariaţilor.
Pe de altă parte, mai puţin de jumătate dintre angajaţi se bucură în prezent de facilităţi "extra" la actualul loc de muncă, cum ar fi să aibă spaţii verzi în birou (21%), o sală de relaxare (10%), acces la mâncare şi gustări gratuite (9%) sau la băuturi răcoritoare (7%).
Şase din zece angajaţi afirmă că şi-ar dori ca angajatorul să se preocupe de crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut, inclusiv prin oferirea facilităţilor preferate de către angajaţi, iar aproape 14% consideră că angajatorul ar trebui să le dea libertatea să-şi personalizeze spaţiul de lucru pentru a-l face mai primitor şi mai confortabil. (sursa Agerpres)

Aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunța la toți angajații part-time, arată rezultatele unui sondaj întocmit de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), privind impactul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
Potrivit sursei citate, la întrebarea "Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?", 45,3% dintre cei chestionați au menționat că nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu și patru angajați.
În acest context, respondenții au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, 47,7% din totalul angajatorilor intervievați care au evidențiat că vor face concedieri, au declarat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% că vor renunța la un angajat, iar 22,5% că vor concedia între doi și cinci angajați.
Referitor la măsura prin care se schimbă regimul fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% dintre respondenți au indicat că sunt afectați în mare măsură, 26,8% în mică măsură, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionați au declarat că nu au fost afectați.
De asemenea, la întrebarea "Ați fi preferat aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajați, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi?", peste jumătate (54,2%) au oferit un răspuns afirmativ, iar 45,8% au afirmat că nu ar fi preferat această alternativă.
Sondajul CNIPMMR indică faptul că peste o treime dintre firme (37,4%) nu au fost afectate, 15,2% afectate într-o mică măsură, iar 47,4% în mare măsură.
Totodată, reprezentanții din domeniul HoReCa au evidențiat că, în urma modificării Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2023, vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microîntreprinderilor (54%) și pentru plata impozitului pe profit (46%).
Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la 5% la 8%, o pondere de 55,5% dintre respondenți susțin că vor aplica ambele măsuri, 28,3% dintre aceștia vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, iar 16,2% vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de 8%.
În plus, acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit va determina o pondere de 41,9% dintre participanți să reinvestească profitul în aceeași măsură ca anul precedent, 38,2% dintre aceștia vor mări procentul de profit alocat investițiilor, în timp ce 19,9% că vor reinvesti întreg profitul.
Ca urmare a creșterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6% dintre întreprinzători au indicat că nu vor adopta nicio măsură, 30,9% că vor reduce investițiile pentru a achita impozitul, iar 12,6% se vor reloca într-o clădire mai mică și 8,9% vor vinde bunurile imobile deținute.
La întrebarea privind echitatea introducerii unei "taxe de solidaritate" pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creșterea fiscalității pentru IMM-uri, o pondere de 71% dintre întreprinzători consideră că este o măsură echitabilă, spre deosebire de 29% dintre aceștia care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.
În contextul actual, respondenții consideră ca Guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40%); eliminarea pensiilor speciale (76,60%); creșterea eficienței colectării prin digitalizarea ANAF (70,70%), reducerea evaziunii fiscale (74,90%); realizarea de investiții publice în economia reală (68,10%).
CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor: microîntreprinderi - cu până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici - între 10 și 49 de salariați și cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii - între 50 și 249 de salariați și cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
La chestionar au participat și reprezentanți din întreprinderile mari, ONG-uri, PFA-uri și cabinete medicale.
Conform Ordonanței 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenții cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de baza minim brut pe țară. (sursa Agerpres)

Marile lanțuri hoteliere din Europa au început să angajeze lucrători fără experiență sau CV, directorii recunoscând că acum încep să vadă consecințele mai multor ani în care angajații au fost prost plătiți, transmite Reuters. Mii de angajați au părăsit industria ospitalității când călătoriile internaționale au fost înghețate în perioada pandemiei de COVID-19. Mulți dintre ei au ales să nu se mai întoarcă, găsind locuri de muncă mai bine plătite în altă parte, astfel că hotelierii se confruntă cu un deficit grav de mână de lucru. Grupul francez Accor, cel mai mare grup hotelier din Europa, a început să testeze recrutarea de persoane care anterior nu au lucrat în industria hotelieră, a recunoscut recent directorul general Sebastien Bazin. Potrivit acestuia, Accor, grup care operează mărci de hoteluri precum Mercure, ibis și Fairmont în peste 100 de țări, are nevoie de 35.000 de angajați la nivel global. "Am încercat acest lucru la Lyon și Bordeaux în urmă cu zece zile și în week-end-ul acesta vom avea interviuri cu oameni care nu au CV, experiență anterioară și care sunt angajați în decurs de 24 de ore", a spus Sebastien Bazin. Pe termen scurt, Accor a decis să ocupe posturile libere din Franța cu tineri și emigranți iar în paralel își reduce serviciile. "Este vorba de studenți și oameni care vin din Africa de Nord. Și, practic, închidem restaurantele pentru prânz sau le deschidem doar cinci zile pe săptămână. Nu există altă soluție", a precizat Sebastien Bazin. Acesta a adăugat că noii recruți beneficiază de un training de doar șase ore sau învață în timpul programului. Salarii mai mari, cazare gratuită și facilități precum bonusuri Deficitul de personal este o problemă deosebit de gravă în Spania și Portugalia, țări unde turismul era responsabil pentru 13% respectiv 15% din PIB înainte de pandemie. Hotelierii din aceste țări au început să ofere salarii mai mari, cazare gratuită și facilități precum bonusuri și asigurare medicală. "Mulți angajați au decis să se mute spre alte sectoare așa că repornim industria de la zero și trebuie să ne batem pentru a găsi personal talentat", a dezvăluit directorul grupului hotelier Melia, Gabriel Escarrer. Pentru a atrage personal, acest grup a oferit recent cazare, uneori chiar în camerele de hotel, din cauza lipsei de locuințe care să poată fi închiriate în apropiere de stațiunile sale. Hotelierii mai mici se confruntă cu probleme similare. Directorul de operațiuni de la Hotel Mundial, unul dintre cel mai renumite hoteluri din Lisabona, spune că în prezent încearcă să recruteze 59 de angajați. Fără personal suficient, directorul se teme că unele hoteluri vor reduce numărul de oaspeți și gama de facilități pe care le vor oferi. "Dacă nu vom putea recruta, vom fi nevoiți să ne restrângem serviciile. Este regretabil și dramatic pentru o industrie care nu a avut venituri în ultimii doi ani", spune directorul de la Hotel Mundial. Scenariu similar în principalele destinații turistice din Europa Același scenariu se regăsește peste tot în barurile, restaurantele și hotelurile din Spania și Portugalia, două dintre principalele destinații turistice din Europa. Jose Carlos Sacó, 52 de ani, poate să își deschidă barul său din Madrid, Tabanco de Jerez, numai în weekend când studenții care au nevoie de un ban în plus pot să lucreze pentru că nu au cursuri. "În timpul săptămânii nu pot deschide pentru că nu am angajați, toți sunt la ore", spune Jose Carlos Sacó. Industria de catering din Spania ar avea nevoie de 200.000 de angajați iar hotelurile din Portugalia au nevoie de cel puțin 15.000 de noi angajați, susțin Asociațiile hotelierilor din cele două țări. "Cu siguranță, soluția va fi majorarea salariilor", spune Jose Luis Yzuel, reprezentantul unei asociații a firmelor din sectorul serviciilor de catering. Directorul general de la Accor, Sebastien Bazin, spune că hotelurile care sunt pline doar în proporție de 60%-70% pot face față deficitului de personal, criza va apărea când vor ajunge la un grad de umplere de 100%. "Problema mea este că știu că între începutul lui iulie și sfârșitul lui august voi avea un grad de ocupare de 100%, pot să deservesc pe toată lumea?", se întreabă Sebastien Bazin. Acesta a recunoscut că în trecut industria nu a acordat salarii suficiente și nici nu s-a concentrat pe pregătirea personalului. "Jumătate din vină are legătură cu faptul că am fost orbi, că nu am acordat suficientă atenție față de foarte mulți angajați și probabil i-am plătit insuficient pe unii oameni pentru mult prea mult timp. Așa că ăsta este un semnal de alarmă", a recunoscut Sebastien Bazin. (sursa Agerpres)

Angajaţii din agricultură şi industria alimentară vor avea un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată de minimum 3.000 lei lunar, de la 1 iunie, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, informează Inspecţia Muncii.
"În atenţia angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, potrivit Codurilor CAEN 01 - agricultură, vânătoare şi servicii anexe (codurile 011 - 016) şi CAEN 10 - Industria alimentară: Începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi operate şi transmise în Revisal modificările salariale intervenite prin efectul Legii nr. 135 din 13 mai 2022, pentru modificarea şi completarea unor acte normative", se menţionează în comunicat.
Astfel, pentru salariaţii angajatorilor care desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând, în medie, 17,928 lei/oră.
Conform sursei citate, "în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. h) H.G. nr. 905/2017, aceste modificări se transmit în registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării."
"Prevederile Legii nr. 135/2022 trebuie coroborate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora 'Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată []'. Astfel, facem precizarea că valoarea minimă a remuneraţiei la care are dreptul zilierul care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în sectorul agricol şi în industria alimentară este cea prevăzută la art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 135/2022", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii menţionează că, în urma interogării, la data 30 mai 2022, a bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, ce conţine informaţii conform transmiterilor de registru efectuate de către angajatori, numărul total de contracte active cu tipul normei normă întreagă şi salariu de bază lunar brut de 2.550 lei, pentru care este obligatorie operarea şi aplicarea majorării salariale, este de 34.586 pentru Codul CAEN 01, respectiv 56.605 pentru codul CAEN 10.

Angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei

De asemenea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei.
"Această majorare se acordă salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, sunt încadraţi cu normă întreagă şi numai la locul unde se află funcţia de bază. Pentru suma de 200 lei nu se datorează impozit pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii", se mai precizează în comunicat.
Conform sursei citate, prevederea majorării salariului minim este, însă, obligatorie în cazul persoanelor nou-angajate în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include alte sporuri, urmând să fie de 2.750 lei.
"Această prevedere nu se aplică personalului salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, măsura fiind destinată exclusiv salariaţilor din domeniul privat", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii precizează că majorarea este facultativă şi nu este obligatoriu să fie acordată de la început de lună, putând fi acordată şi pentru o fracţiune de lună, situaţie în care se va diminua corespunzător. "În mod similar, suma de 200 lei se diminuează în funcţie de data angajării, respectiv data încetării contractului individual de muncă", potrivit sursei citate.
Totodată, majorarea de 200 de lei vizează exclusiv salariul minim de 2.550 de lei. "Ea nu se acordă la salariile minime de 3.000 lei stabilite în domeniile construcţii, agricultură şi industria alimentară", se mai spune în comunicat.
Scutirea de taxe pentru suma lunară de 200 de lei se aplică şi în cazul persoanelor angajate după data de 1 iunie 2022, cărora li se stabileşte un salariu brut de 2.750 de lei, fără a lua în calcul sporurile şi alte adaosuri. (sursa Agerpres)

Deficitul global de competenţe în domeniul securităţii cibernetice este, în prezent, de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa, reiese dintr-un studiu întocmit de The International Information System Security Certification Consortium (ISC), citat de blogul din România al producătorului de soluţii antivirus Eset.
"Se vorbeşte de ceva vreme despre faptul că există un deficit de competenţe în domeniul securităţii cibernetice. Iar pe tot globul deficitul de talent din industrie a înregistrat valori de milioane de angajaţi. De asemenea, este menţionat tot mai des în aceste vremuri fenomenul numit "Marea Demisie": o perioadă disruptivă care apare o dată la o generaţie pe piaţa muncii, care este şi mai accentuată acum, ca urmare a pandemiei, când angajaţii şi profesioniştii din diferite industrii îşi reevaluează traseele profesionale. La prima vedere, acest fenomen ar părea o veste proastă pentru industrii precum securitatea cibernetică, unde cererea de competenţe este deja foarte mare. Cu toate acestea, dacă privim mai în profunzime, vedem că "Marea Demisie" poate reprezenta o oportunitate pentru angajatori, dacă aceştia aleg să o fructifice. Cu o politică de angajare corectă, organizaţiile pot valorifica de fapt volatilitatea pieţei muncii pentru a atrage noi talente. În acest fel, îşi pot îmbunătăţi postura de securitate şi pot aprofunda în siguranţă transformarea digitală, încurajând totodată inovaţia ca motor esenţial al progresului", sunt de părere specialiştii Eset.
Conform cercetării de specialitate, principalele consecinţe ale lipsei de personal în domeniu sunt: sisteme configurate greşit (32%), insuficient timp alocat pentru evaluări adecvate ale riscurilor (30%), remedieri lente ale sistemelor critice (29%) şi erori în procese şi proceduri (28%).

Demisii din cauza stresului şi a epuizării

La nivel global, datele ISC relevă faptul că deficitul de competenţe în domeniul securităţii cibernetice a ajuns la un număr de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa. În acelaşi context, în Marea Britanie, jumătate dintre liderii care activează în departamentele de securitate au susţinut, recent, că se gândesc să demisioneze din cauza stresului şi a epuizării.
Totodată, un nou studiu Asociaţia de Control a Sistemelor Informaţionale (ISACA) arată că şase din zece profesionişti din industrie (63%) au afirmat că au posturi de securitate vacante, în creştere cu 8% comparativ cu anul precedent, iar 62% din aceştia consideră că echipele lor nu au suficient personal. De asemenea, o cincime declară că este nevoie de cel puţin jumătate de an pentru a găsi candidaţi calificaţi pentru posturile deschise pe care le au.
În privinţa motivelor pentru care angajaţii pleacă din companii, majoritatea (59%) este recrutată de alte entităţi, aproape jumătate (48%) invocă un salariu/bonus insuficiente (48%), apoi oportunităţi limitate de avansare în carieră (47%), niveluri ridicate de stres (45%) şi sprijin slab din partea conducerii (34%)
"Există însă modalităţi pentru a atenua deficitul de talent. Automatizarea şi machine learning-ul (ML) pot prelua unele procese banale şi pot degreva astfel angajaţii pentru ca aceştia să poată lucra la sarcini mai importante (...) Deşi premisele par sumbre, există o rază de speranţă. Un neajuns bine cunoscut, care contribuie de ceva timp la criza competenţelor de securitate, sunt modalităţile tradiţionale în care se fac angajările. În procesul de recrutare al multora dintre organizaţiile angajatoare din industria IT se pune accentul, într-o primă fază eliminatorie, pe acreditările şi diplomele universitare ale unui posibil candidat. Astfel, în unele cazuri, managerii de departament nu ajung niciodată să intervieveze potenţiali candidaţi care au abilităţile necesare pentru o anumită poziţie, pentru că filtrele software-ului automatizat folosit de departamentul de resurse umane i-au eliminat din procesul de recrutare", susţin experţii.
Cel mai mare decalaj de competenţe pe care respondenţii la sondajul ISACA au spus că îl văd la profesioniştii din ziua de azi sunt cele legate de soft skills (54%). (sursa Agerpres)

Angajaţii români au declarat că acţiunile caritabile şi de voluntariat sunt necesare însă cei mai mulţi spun că se implică rar în activităţi caritabile, iar atunci când o fac, aleg să doneze bani sau haine (43%), potrivit unui sondaj realizat de o platformă de recrutare.
"Atunci când se simt împliniţi, indiferent că este pe plan profesional sau personal, aproape 72% dintre angajaţi caută modalităţi de a-şi exprima recunoştinţa, în timp ce 41% din respondenţii simt impulsul de a da mai departe şi atunci se implică în diverse acţiuni caritabile şi donează sau fac voluntariat. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre respondenţi spun că se implică rar în activităţi caritabile, iar atunci când o fac, aleg să doneze bani sau haine (43%)", se arată în comunicatul BestJobs.
Angajaţii spun că le-ar fi mai uşor să se implice în acţiuni caritabile sau de voluntariat dacă ar vedea acest exemplu la persoanele apropiate (57%), dacă proiectele care au nevoie de ajutor ar fi mai bine comunicate (53%) sau dacă angajatorul ar organiza astfel de acţiuni (37%).
41% dintre persoanele care s-au implicat în acţiuni caritabile sau de voluntariat au făcut acest lucru pentru că aşa au simţit că pot contribui şi că pot face o schimbare în bine la nivelul societăţii. Pentru aproape 26% motivaţia a constat în bucuria din ochii celor ajutaţi, iar 20% s-au implicat pentru sentimentul de împlinire pe care îl au atunci când fac un bine celor mai puţin norocoşi.
Sondajul a fost efectuat în perioada 25 aprilie - 13 mai pe un eşantion de 837 de utilizatori de internet din România. (sursa Agerpres)