Peste două treimi dintre angajaţi lucrează exclusiv de acasă sau împart biroul de la domiciliu cu cel din sediul companiei, iar cei mai mulţi salariaţi ar merge fizic mai de la locul de muncă dacă angajatorul le-ar oferi o serie de beneficii, arată o un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
Conform datelor centralizate, în prezent, 24% dintre angajaţi spun că lucrează exclusiv "remote", alţi 34% împart biroul de acasă cu cel din sediul angajatorului şi doar 42% s-au întors complet la birou.
Deşi activitatea de la distanţă rămâne modul de lucru preferat, 84% dintre respondenţi spun că ar fi convinşi să vină mai des la birou dacă angajatorul le-ar acorda beneficii care să le dea mai mult confort şi să-i facă să se simtă ca acasă, arată BestJobs.
Astfel, pe lista beneficiilor se află: mâncarea sau gustările gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanţarea de colegi (31%) şi care să includă mai multe zone verzi (31%), un spaţiu de relaxare (29%), o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%) şi, nu în ultimul rând, acces nelimitat la fructe şi cafea (21%). Totodată, 13% au declarat ar fi mai plăcut să meargă la birou dacă angajatorul le-ar permite să îşi aducă animalul de companie la job.
Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât şi pentru poziţiile pentru care recrutează în prezent prin platforma online, rămân în continuare bonurile de masă, cursurile de specialitate şi abonamentele sau asigurările private de sănătate. De asemenea, bonusurile de performanţă sau pentru vacanţă, programele de dezvoltare personală şi de creştere a coeziunii echipei, cafeaua la birou, programul flexibil, decontarea transportului sau zile suplimentare de concediu de odihnă se află pe lista doleanţelor salariaţilor.
Pe de altă parte, mai puţin de jumătate dintre angajaţi se bucură în prezent de facilităţi "extra" la actualul loc de muncă, cum ar fi să aibă spaţii verzi în birou (21%), o sală de relaxare (10%), acces la mâncare şi gustări gratuite (9%) sau la băuturi răcoritoare (7%).
Şase din zece angajaţi afirmă că şi-ar dori ca angajatorul să se preocupe de crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut, inclusiv prin oferirea facilităţilor preferate de către angajaţi, iar aproape 14% consideră că angajatorul ar trebui să le dea libertatea să-şi personalizeze spaţiul de lucru pentru a-l face mai primitor şi mai confortabil. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunța la toți angajații part-time, arată rezultatele unui sondaj întocmit de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), privind impactul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
Potrivit sursei citate, la întrebarea "Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?", 45,3% dintre cei chestionați au menționat că nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu și patru angajați.
În acest context, respondenții au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, 47,7% din totalul angajatorilor intervievați care au evidențiat că vor face concedieri, au declarat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% că vor renunța la un angajat, iar 22,5% că vor concedia între doi și cinci angajați.
Referitor la măsura prin care se schimbă regimul fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% dintre respondenți au indicat că sunt afectați în mare măsură, 26,8% în mică măsură, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionați au declarat că nu au fost afectați.
De asemenea, la întrebarea "Ați fi preferat aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajați, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi?", peste jumătate (54,2%) au oferit un răspuns afirmativ, iar 45,8% au afirmat că nu ar fi preferat această alternativă.
Sondajul CNIPMMR indică faptul că peste o treime dintre firme (37,4%) nu au fost afectate, 15,2% afectate într-o mică măsură, iar 47,4% în mare măsură.
Totodată, reprezentanții din domeniul HoReCa au evidențiat că, în urma modificării Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2023, vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microîntreprinderilor (54%) și pentru plata impozitului pe profit (46%).
Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la 5% la 8%, o pondere de 55,5% dintre respondenți susțin că vor aplica ambele măsuri, 28,3% dintre aceștia vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, iar 16,2% vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de 8%.
În plus, acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit va determina o pondere de 41,9% dintre participanți să reinvestească profitul în aceeași măsură ca anul precedent, 38,2% dintre aceștia vor mări procentul de profit alocat investițiilor, în timp ce 19,9% că vor reinvesti întreg profitul.
Ca urmare a creșterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6% dintre întreprinzători au indicat că nu vor adopta nicio măsură, 30,9% că vor reduce investițiile pentru a achita impozitul, iar 12,6% se vor reloca într-o clădire mai mică și 8,9% vor vinde bunurile imobile deținute.
La întrebarea privind echitatea introducerii unei "taxe de solidaritate" pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creșterea fiscalității pentru IMM-uri, o pondere de 71% dintre întreprinzători consideră că este o măsură echitabilă, spre deosebire de 29% dintre aceștia care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.
În contextul actual, respondenții consideră ca Guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40%); eliminarea pensiilor speciale (76,60%); creșterea eficienței colectării prin digitalizarea ANAF (70,70%), reducerea evaziunii fiscale (74,90%); realizarea de investiții publice în economia reală (68,10%).
CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor: microîntreprinderi - cu până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici - între 10 și 49 de salariați și cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii - între 50 și 249 de salariați și cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
La chestionar au participat și reprezentanți din întreprinderile mari, ONG-uri, PFA-uri și cabinete medicale.
Conform Ordonanței 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenții cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de baza minim brut pe țară. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Marile lanțuri hoteliere din Europa au început să angajeze lucrători fără experiență sau CV, directorii recunoscând că acum încep să vadă consecințele mai multor ani în care angajații au fost prost plătiți, transmite Reuters. Mii de angajați au părăsit industria ospitalității când călătoriile internaționale au fost înghețate în perioada pandemiei de COVID-19. Mulți dintre ei au ales să nu se mai întoarcă, găsind locuri de muncă mai bine plătite în altă parte, astfel că hotelierii se confruntă cu un deficit grav de mână de lucru. Grupul francez Accor, cel mai mare grup hotelier din Europa, a început să testeze recrutarea de persoane care anterior nu au lucrat în industria hotelieră, a recunoscut recent directorul general Sebastien Bazin. Potrivit acestuia, Accor, grup care operează mărci de hoteluri precum Mercure, ibis și Fairmont în peste 100 de țări, are nevoie de 35.000 de angajați la nivel global. "Am încercat acest lucru la Lyon și Bordeaux în urmă cu zece zile și în week-end-ul acesta vom avea interviuri cu oameni care nu au CV, experiență anterioară și care sunt angajați în decurs de 24 de ore", a spus Sebastien Bazin. Pe termen scurt, Accor a decis să ocupe posturile libere din Franța cu tineri și emigranți iar în paralel își reduce serviciile. "Este vorba de studenți și oameni care vin din Africa de Nord. Și, practic, închidem restaurantele pentru prânz sau le deschidem doar cinci zile pe săptămână. Nu există altă soluție", a precizat Sebastien Bazin. Acesta a adăugat că noii recruți beneficiază de un training de doar șase ore sau învață în timpul programului. Salarii mai mari, cazare gratuită și facilități precum bonusuri Deficitul de personal este o problemă deosebit de gravă în Spania și Portugalia, țări unde turismul era responsabil pentru 13% respectiv 15% din PIB înainte de pandemie. Hotelierii din aceste țări au început să ofere salarii mai mari, cazare gratuită și facilități precum bonusuri și asigurare medicală. "Mulți angajați au decis să se mute spre alte sectoare așa că repornim industria de la zero și trebuie să ne batem pentru a găsi personal talentat", a dezvăluit directorul grupului hotelier Melia, Gabriel Escarrer. Pentru a atrage personal, acest grup a oferit recent cazare, uneori chiar în camerele de hotel, din cauza lipsei de locuințe care să poată fi închiriate în apropiere de stațiunile sale. Hotelierii mai mici se confruntă cu probleme similare. Directorul de operațiuni de la Hotel Mundial, unul dintre cel mai renumite hoteluri din Lisabona, spune că în prezent încearcă să recruteze 59 de angajați. Fără personal suficient, directorul se teme că unele hoteluri vor reduce numărul de oaspeți și gama de facilități pe care le vor oferi. "Dacă nu vom putea recruta, vom fi nevoiți să ne restrângem serviciile. Este regretabil și dramatic pentru o industrie care nu a avut venituri în ultimii doi ani", spune directorul de la Hotel Mundial. Scenariu similar în principalele destinații turistice din Europa Același scenariu se regăsește peste tot în barurile, restaurantele și hotelurile din Spania și Portugalia, două dintre principalele destinații turistice din Europa. Jose Carlos Sacó, 52 de ani, poate să își deschidă barul său din Madrid, Tabanco de Jerez, numai în weekend când studenții care au nevoie de un ban în plus pot să lucreze pentru că nu au cursuri. "În timpul săptămânii nu pot deschide pentru că nu am angajați, toți sunt la ore", spune Jose Carlos Sacó. Industria de catering din Spania ar avea nevoie de 200.000 de angajați iar hotelurile din Portugalia au nevoie de cel puțin 15.000 de noi angajați, susțin Asociațiile hotelierilor din cele două țări. "Cu siguranță, soluția va fi majorarea salariilor", spune Jose Luis Yzuel, reprezentantul unei asociații a firmelor din sectorul serviciilor de catering. Directorul general de la Accor, Sebastien Bazin, spune că hotelurile care sunt pline doar în proporție de 60%-70% pot face față deficitului de personal, criza va apărea când vor ajunge la un grad de umplere de 100%. "Problema mea este că știu că între începutul lui iulie și sfârșitul lui august voi avea un grad de ocupare de 100%, pot să deservesc pe toată lumea?", se întreabă Sebastien Bazin. Acesta a recunoscut că în trecut industria nu a acordat salarii suficiente și nici nu s-a concentrat pe pregătirea personalului. "Jumătate din vină are legătură cu faptul că am fost orbi, că nu am acordat suficientă atenție față de foarte mulți angajați și probabil i-am plătit insuficient pe unii oameni pentru mult prea mult timp. Așa că ăsta este un semnal de alarmă", a recunoscut Sebastien Bazin. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Angajaţii din agricultură şi industria alimentară vor avea un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată de minimum 3.000 lei lunar, de la 1 iunie, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, informează Inspecţia Muncii.
"În atenţia angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, potrivit Codurilor CAEN 01 - agricultură, vânătoare şi servicii anexe (codurile 011 - 016) şi CAEN 10 - Industria alimentară: Începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi operate şi transmise în Revisal modificările salariale intervenite prin efectul Legii nr. 135 din 13 mai 2022, pentru modificarea şi completarea unor acte normative", se menţionează în comunicat.
Astfel, pentru salariaţii angajatorilor care desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând, în medie, 17,928 lei/oră.
Conform sursei citate, "în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. h) H.G. nr. 905/2017, aceste modificări se transmit în registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării."
"Prevederile Legii nr. 135/2022 trebuie coroborate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora 'Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată []'. Astfel, facem precizarea că valoarea minimă a remuneraţiei la care are dreptul zilierul care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în sectorul agricol şi în industria alimentară este cea prevăzută la art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 135/2022", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii menţionează că, în urma interogării, la data 30 mai 2022, a bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, ce conţine informaţii conform transmiterilor de registru efectuate de către angajatori, numărul total de contracte active cu tipul normei normă întreagă şi salariu de bază lunar brut de 2.550 lei, pentru care este obligatorie operarea şi aplicarea majorării salariale, este de 34.586 pentru Codul CAEN 01, respectiv 56.605 pentru codul CAEN 10.

Angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei

De asemenea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei.
"Această majorare se acordă salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, sunt încadraţi cu normă întreagă şi numai la locul unde se află funcţia de bază. Pentru suma de 200 lei nu se datorează impozit pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii", se mai precizează în comunicat.
Conform sursei citate, prevederea majorării salariului minim este, însă, obligatorie în cazul persoanelor nou-angajate în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include alte sporuri, urmând să fie de 2.750 lei.
"Această prevedere nu se aplică personalului salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, măsura fiind destinată exclusiv salariaţilor din domeniul privat", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii precizează că majorarea este facultativă şi nu este obligatoriu să fie acordată de la început de lună, putând fi acordată şi pentru o fracţiune de lună, situaţie în care se va diminua corespunzător. "În mod similar, suma de 200 lei se diminuează în funcţie de data angajării, respectiv data încetării contractului individual de muncă", potrivit sursei citate.
Totodată, majorarea de 200 de lei vizează exclusiv salariul minim de 2.550 de lei. "Ea nu se acordă la salariile minime de 3.000 lei stabilite în domeniile construcţii, agricultură şi industria alimentară", se mai spune în comunicat.
Scutirea de taxe pentru suma lunară de 200 de lei se aplică şi în cazul persoanelor angajate după data de 1 iunie 2022, cărora li se stabileşte un salariu brut de 2.750 de lei, fără a lua în calcul sporurile şi alte adaosuri. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Deficitul global de competenţe în domeniul securităţii cibernetice este, în prezent, de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa, reiese dintr-un studiu întocmit de The International Information System Security Certification Consortium (ISC), citat de blogul din România al producătorului de soluţii antivirus Eset.
"Se vorbeşte de ceva vreme despre faptul că există un deficit de competenţe în domeniul securităţii cibernetice. Iar pe tot globul deficitul de talent din industrie a înregistrat valori de milioane de angajaţi. De asemenea, este menţionat tot mai des în aceste vremuri fenomenul numit "Marea Demisie": o perioadă disruptivă care apare o dată la o generaţie pe piaţa muncii, care este şi mai accentuată acum, ca urmare a pandemiei, când angajaţii şi profesioniştii din diferite industrii îşi reevaluează traseele profesionale. La prima vedere, acest fenomen ar părea o veste proastă pentru industrii precum securitatea cibernetică, unde cererea de competenţe este deja foarte mare. Cu toate acestea, dacă privim mai în profunzime, vedem că "Marea Demisie" poate reprezenta o oportunitate pentru angajatori, dacă aceştia aleg să o fructifice. Cu o politică de angajare corectă, organizaţiile pot valorifica de fapt volatilitatea pieţei muncii pentru a atrage noi talente. În acest fel, îşi pot îmbunătăţi postura de securitate şi pot aprofunda în siguranţă transformarea digitală, încurajând totodată inovaţia ca motor esenţial al progresului", sunt de părere specialiştii Eset.
Conform cercetării de specialitate, principalele consecinţe ale lipsei de personal în domeniu sunt: sisteme configurate greşit (32%), insuficient timp alocat pentru evaluări adecvate ale riscurilor (30%), remedieri lente ale sistemelor critice (29%) şi erori în procese şi proceduri (28%).

Demisii din cauza stresului şi a epuizării

La nivel global, datele ISC relevă faptul că deficitul de competenţe în domeniul securităţii cibernetice a ajuns la un număr de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa. În acelaşi context, în Marea Britanie, jumătate dintre liderii care activează în departamentele de securitate au susţinut, recent, că se gândesc să demisioneze din cauza stresului şi a epuizării.
Totodată, un nou studiu Asociaţia de Control a Sistemelor Informaţionale (ISACA) arată că şase din zece profesionişti din industrie (63%) au afirmat că au posturi de securitate vacante, în creştere cu 8% comparativ cu anul precedent, iar 62% din aceştia consideră că echipele lor nu au suficient personal. De asemenea, o cincime declară că este nevoie de cel puţin jumătate de an pentru a găsi candidaţi calificaţi pentru posturile deschise pe care le au.
În privinţa motivelor pentru care angajaţii pleacă din companii, majoritatea (59%) este recrutată de alte entităţi, aproape jumătate (48%) invocă un salariu/bonus insuficiente (48%), apoi oportunităţi limitate de avansare în carieră (47%), niveluri ridicate de stres (45%) şi sprijin slab din partea conducerii (34%)
"Există însă modalităţi pentru a atenua deficitul de talent. Automatizarea şi machine learning-ul (ML) pot prelua unele procese banale şi pot degreva astfel angajaţii pentru ca aceştia să poată lucra la sarcini mai importante (...) Deşi premisele par sumbre, există o rază de speranţă. Un neajuns bine cunoscut, care contribuie de ceva timp la criza competenţelor de securitate, sunt modalităţile tradiţionale în care se fac angajările. În procesul de recrutare al multora dintre organizaţiile angajatoare din industria IT se pune accentul, într-o primă fază eliminatorie, pe acreditările şi diplomele universitare ale unui posibil candidat. Astfel, în unele cazuri, managerii de departament nu ajung niciodată să intervieveze potenţiali candidaţi care au abilităţile necesare pentru o anumită poziţie, pentru că filtrele software-ului automatizat folosit de departamentul de resurse umane i-au eliminat din procesul de recrutare", susţin experţii.
Cel mai mare decalaj de competenţe pe care respondenţii la sondajul ISACA au spus că îl văd la profesioniştii din ziua de azi sunt cele legate de soft skills (54%). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Angajaţii români au declarat că acţiunile caritabile şi de voluntariat sunt necesare însă cei mai mulţi spun că se implică rar în activităţi caritabile, iar atunci când o fac, aleg să doneze bani sau haine (43%), potrivit unui sondaj realizat de o platformă de recrutare.
"Atunci când se simt împliniţi, indiferent că este pe plan profesional sau personal, aproape 72% dintre angajaţi caută modalităţi de a-şi exprima recunoştinţa, în timp ce 41% din respondenţii simt impulsul de a da mai departe şi atunci se implică în diverse acţiuni caritabile şi donează sau fac voluntariat. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre respondenţi spun că se implică rar în activităţi caritabile, iar atunci când o fac, aleg să doneze bani sau haine (43%)", se arată în comunicatul BestJobs.
Angajaţii spun că le-ar fi mai uşor să se implice în acţiuni caritabile sau de voluntariat dacă ar vedea acest exemplu la persoanele apropiate (57%), dacă proiectele care au nevoie de ajutor ar fi mai bine comunicate (53%) sau dacă angajatorul ar organiza astfel de acţiuni (37%).
41% dintre persoanele care s-au implicat în acţiuni caritabile sau de voluntariat au făcut acest lucru pentru că aşa au simţit că pot contribui şi că pot face o schimbare în bine la nivelul societăţii. Pentru aproape 26% motivaţia a constat în bucuria din ochii celor ajutaţi, iar 20% s-au implicat pentru sentimentul de împlinire pe care îl au atunci când fac un bine celor mai puţin norocoşi.
Sondajul a fost efectuat în perioada 25 aprilie - 13 mai pe un eşantion de 837 de utilizatori de internet din România. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA) anunţă prin intermediul unui comunicat de presă că va organiza joi, 12 mai 2022, ora 11.00, un miting de protest în faţa sediului Ministerului Agriculturii din b-dul Carol, Bucureşti.
Conducerea federaţiei precizează că a luat această decizie pentru că "Guvernul ignoră solicitarea noastră de a repara marea nedreptate făcută la adoptarea proiectului de lege privind stabilirea unui salariu minim garantat de 3.000 de lei brut în industria alimentară şi agricultură".
"În forma sa actuală, viitoarea lege face o mare nedreptate angajaţiilor din sectoarele ape minerale şi îmbutelierea altor ape, bauturi carbogazoase, sucuri din fructe şi legume, bere, precum şi angajaţiilor din domeniul pisciculturii, deoarece aceştia nu vor beneficia de prevederile ei. Este vorba despre circa 10.000 de angajaţi care s-au trezit că, deşi activează în sectorul industrie alimentară, bauturi si tutun, au fost excluşi de la prevederile viitoarei legi care aşteaptă de ceva timp să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Problema este generată de faptul că sectorul Industria Alimentară a Băuturilor şi Tutunului are activitatea împărţită în două coduri CAEN: 10 şi 11. În codul CAEN 10, referitor la industria alimentară, figurează prelucrarea mâncării, a produselor lactate, a uleiului, a produselor de brutărie, prelucrarea şi conservarea cărnii, a peştelui, crustaceelor şi moluştelor, precum şi fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor. Proiectul de lege adoptat luna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, precizează că se vor mări salariile din industria alimentară, numai angajaţiilor din domeniile incluse în codul CAEN 10. La codul CAEN 11 figurează, printre altele, producerea sucurilor din fructe şi legume, bauturi carbogazoase, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate (cod CAEN 1107) şi a berii (cod CAEN 1105). Cum proiectul nu face referire la aceste activităţi, angajaţii din respectivele sectoare, deşi sunt asimilaţi industriei alimentare, nu pot beneficia de creşterea salariului.
Pe de altă parte, trebuie spus că, în mod inexplicabil, de la prevederile viitoarei legi au fost excluşi şi angajaţii din domeniul pisciculturii", se arată în comunicatul citat.

«Date care se bat cap în cap!»

O altă problemă rezultă din lipsa de claritate a momentului aplicării prevederilor legii, deoarece are date care se bat cap în cap, menţionează Federaţia.
"Dacă la art. 3 se precizează că ea îşi va produce efectele începând cu data de 1 iunie 2022, ceva mai jos citim că va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Lipsa de profesionalism cu care a fost adoptat acest proiect de lege demonstrează, dacă mai era nevoie, cam care este respectul pe care îl acordă parlamentarii salariaţiilor din România.
Toate apelurile făcute de SINDALIMENTA către Ministerul Agriculturii şi către Comisia pentru agricultură din Camera Depuaţilor pentru îndreptarea acestei mari gafe, au fost cu desăvârşire ignorate, deşi drepturile salariale a 10.000 de angajaţi sunt călcate în picioare de reprezentantii statului roman.
În aceste condiţii singura formă de protest pe care o mai avem la îndemână pentru a atrage atenţia guvernanţilor că nu-şi pot bate joc de 10.000 de angajaţi, este organizarea unui miting de protest în faţa Ministerului Agriculturii.
Atragem atenţia că în situaţia nesoluţionării acestor probleme, vom apela la organizaţiile europene şi internaţionale la care federaţia este afiliată, ne vom adresa Curţii Constituţionale a României pentru discriminarea făcută în acelasi sector de activitate şi, nu în ultimul rând, vom declanşa procedura de grevă generală în industria alimentară", conchide Federaţia comunicatul remis presei astăzi, miercuri, 11 mai 2022.

Publicat în National

Şapte din zece companii (69%) vor oferi beneficii de Paşte angajaţilor, cele mai populare fiind primele în bani şi tichetele/voucherele cadou, reiese dintr-un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
În acest sens, 37% dintre companii au în plan să ofere salariaţilor tichete cadou cu valori între 100 şi 200 lei/angajat.
Conform datelor eJobs, în acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaţilor, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajaţi. În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii şi oamenii de HR intervievaţi spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
"Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coşurile cu bunătăţi tradiţionale de Paşte, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani şi tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricţiilor pentru a-şi aduce angajaţii împreună la petreceri şi evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou", a afirmat Raluca Dumitra, şef de marketing la eJobs România.
Totodată, o treime dintre angajatorii participanţi la studiu au declarat că vor oferi, de Paşte, prime în bani, iar puţin peste un sfert îşi recompensează echipele cu vouchere sau tichete-cadou.
În acelaşi timp, coşurile cu produse tradiţionale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceştia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. De asemenea, sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajaţi şi tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanţă.

Cei mai mulţi angajatori au alocat între 100 şi 200 de lei/angajat

Când vine vorba despre valoarea beneficiilor de Paşte din 2022, cei mai mulţi angajatori (37%) au alocat între 100 şi 200 de lei/angajat, 27% merg pe valori între 200 şi 400 de lei, iar 21% oferă beneficii cuprinse între 400 şi 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei/angajat.
"Dacă e să facem comparaţia cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puţini angajatori care îşi recompensează de Paşte angajaţii. Pe de altă parte însă, vedem o creştere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puţini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paşte, în timp ce procentul celor care aleg coşurile tradiţionale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă şi în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se menţin optimiste, iar piaţa muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră", a subliniat Dumitra.
Pe de altă parte, angajatorii cred că oferirea săptămânii de lucru de patru zile ca beneficiu i-ar ajuta cel mai mult să se diferenţieze în piaţă şi să atragă candidaţi, însă cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, nu cu comprimarea celor 40 de ore în patru zile în loc de cinci, cum este în acest moment propunerea de lege. "La fel de populare ar fi şi extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei angajaţilor şi al 13-lea salariu. Alte beneficii pe care le-ar oferi angajatorii dacă nu ar fi constrânşi de buget ar fi acoperirea cheltuielilor casnice ale angajaţilor, asigurarea de menajere/bone pentru membrii echipelor, dar şi oferirea unei perioade sabatice pentru angajaţi pe banii companiei", menţionează sursa citată.
Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 1-15 aprilie 2022, pe un eşantion de circa 175 de companii, respondenţii fiind oameni de HR, manageri şi antreprenori. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Este vorba de Campania naţională de verificare a modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi riscurilor de explozie şi incendiu în: SILOZURILE DE CEREALE, FABRICILE DE BĂUTURI ALCOOLICE, RAFINĂRII, INDUSTRIA MINIERĂ şi SPITALE, anunţă Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi.

Această campanie se va derula pe tot parcursul anului 2022, având următoarele obiective:
1. Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care rezultă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi de recepţionare, condiţionare, păstrare precum şi valorificare a produselor agricole, fabricare a băuturilor alcoolice, rafinare a ţiţeiului, exploatare minieră şi îngrijire spitalicească;
2. Creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă în societăţile comerciale din domeniile de activitate sus-menţionate;
3. Eliminarea neconformităţilor constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în activităţile specifice ale societăţilor comerciale din domeniile de activitate vizate de acţiune.

Este cunoscut faptul că riscurile de explozie şi incendiu pot să apară în toate activităţile în care sunt implicate substanţe inflamabile cum ar fi: materii prime, materiale, produse intermediare, produse finale, deşeuri etc., fiind afectate practic toate ramurile economiei. De asemenea este cunoscut faptul că exploziile şi incendiile pot provoca pe lângă pierderi umane şi/ sau daune materiale şi un impact deosebit de grav asupra mediului înconjurător. În acest sens evaluarea riscului de explozie şi incendiu precum şi stabilirea măsurilor adecvate de reducere a acestora la nivele acceptabile, capătă o importanţă deosebită pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi economice în care există riscuri de incendiu şi explozie reprezintă un obiectiv permanent al Inspecţiei Muncii şi trebuie să constituie o preocupare permanentă a lucrătorilor şi angajatorilor implicaţi în astfel de activităţi.

Prezenta acţiune urmăreşte continuarea demersurilor întreprinse de Inspecţia Muncii în anii anteriori, prin reluarea verificărilor unor domenii de activitate şi introducerea altor domenii, având în vedere evenimentele deosebit de grave produse pe parcursul anilor 2020 şi 2021, cum ar fi:
• Incendiul care a avut loc în data de 14.11.2020 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în urma căruia au decedat 10 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 şi au fost accidentate 4 cadre medicale, doi medici si două asistente;
• Incendiul care a avut loc în data de 29.01.2021, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” în timpul căruia a avut loc şi explozia unui recipient butelie în care era posibil să se fi aflat oxigen. Incendiul a afectat 4 saloane în care erau internaţi bolnavi  cu COVID -19. Ca urmare a evenimentului, au decedat 5 pacienţi şi au fost identificaţi 8 lucrători care au suferit sindrom de intoxicare a căilor aeriene superioare;
• Explozia urmată de un incendiu, care a avut loc în data de 02.07.2021 la unitatea ROMPETROL RAFINARE S.A., Instalaţia HPM (Hidrofinare petrol motorină), care s-a soldat cu 5 victime, dintre care trei au decedat;
• Incendiul care a avut loc în data de 01.10.2021, la Secţia Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. Ca urmare a evenimentului, au decedat 8 pacienţi şi au fost accidentate trei cadre medicale;
• Incendiul care a avut loc în data de 11.11.2021, la Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti, într-un salon ATI al Secţiei Suport COVID a spitalului, având ca urmare decesul a doi pacienţi, bolnavi COVID, şi vătămarea corporală, prin arsuri pe 15-20% din suprafaţă corpului, a infirmierei care se afla în salon.

În activităţile de recepţionare, condiţionare, conservare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, riscul cel mai mare este reprezentat de producerea în anumite condiţii a autoaprinderilor şi mai ales, a incendiilor şi exploziilor deosebit de puternice. În procesele tehnologice care se desfăşoară în activităţile din silozuri, fabricile de pâine şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate se degajă praf mineral şi praf vegetal. De asemenea, exploziile se pot declanşa şi ca urmare a depozitării seminţelor de floarea-soarelui şi şroturilor de soia, în celulele silozurilor, în care se creează condiţii de emanare a gazelor pirofore. Valorile concentraţiilor limită depind de natura pulberilor, de mărimea şi forma particulelor de praf, de umiditate şi de temperatură; în general, pericolul este cu atât mai mare cu cât particulele de praf sunt mai fine. Limita inferioară de explozie în comparaţie cu cea a gazelor şi vaporilor este mai ridicată.

În ceea ce priveşte fabricarea băuturile alcoolice, elementul comun al acestora îl constituie prezenţa, în proporţii variabile, a alcoolului etilic, substanţă care formează amestecuri explozive cu aerul la temperatura ambientală în limite largi, de 3,5-15 vol.%.

Produsele obţinute din prelucrarea ţiţeiului în rafinării sunt de asemenea extrem de inflamabile şi formează cu aerul amestecuri explozive. În contact cu surse potenţiale de aprindere, aceste amestecuri explozive pot genera explozii cu consecinţe grave, atât pentru lucrători, cât şi pentru mediu.

În cazul exploatărilor miniere din subteran, la zăcămintele de cărbune şi minereuri complexe există pericolul acumulărilor de gaze de mină cu potenţial exploziv, faţă de care sunt necesare măsuri permanente de aeraj specific acestor condiţii. De asemenea, în cazul exploatărilor miniere de subteran şi de suprafaţă, pot avea loc incendii provocate de blocarea funcţionării benzilor transportoare şi a altor utilaje de transport al substanţelor minerale utile, precum şi de subdimensionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje.

În unităţile de îngrijire spitalicească este folosit pe scară largă oxigenul, care este comburant şi alimentează aşadar arderea. În prezenţa unor substanţe combustibile (ţesături, lemn, hârtie, materiale plastice etc.) oxigenul poate activa arderea, prin efectul declanşator al unei scântei, flăcări libere sau a unei surse de aprindere. Prin urmare, orice sistem sau recipient pentru distribuirea oxigenului trebuie să fie ţinut departe de surse de căldură datorită proprietăţilor comburante ale oxigenului, potrivit ITM Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Angajaţii companiilor care sunt nevoite să îşi restrângă sau suspende activitatea din cauza conflictului din Ucraina vor putea beneficia de şomaj tehnic la valoarea de 75% din salariu, a decis, miercuri, Guvernul, printr-o Ordonanţă de Urgenţă propusă de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Măsura se aplică atât firmelor afectate direct de conflictul militar, cât şi celor afectate indirect, a anunţat ministrul Muncii, Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook.
La finalul lunii martie, ministrul Muncii a anunţat că Guvernul va sprijini firmele care se aprovizionează din Ucraina, Rusia şi Belarus şi care îşi vor reduce producţia dacă nu vor mai putea aduce materie primă din aceste ţări.
"Deocamdată nu există cazuri de firme care au astfel de probleme. Dar vor fi probabil cazuri în care societăţi comerciale, aţi văzut cazul TMK, în care ne-am implicat şi am intervenit să îşi poate lua salariile, dacă intervine vreo problemă pe lanţul de aprovizionare şi nu mai au materie primă, cu siguranţă producţia se reduce, atunci avem nevoie de o protecţie socială", a spus Budăi la finalul şedinţei Executivului din 30 martie.
Protecţia socială este şi pentru angajator, şi pentru angajat, a subliniat el.
"Angajatorul este sprijinit să nu facă concedieri. Statul preia o parte din cheltuielile cu angajaţii. Mergem pe acea formă de 75% cum s-a mers şi la pandemie. Ordonanţa de Urgenţă va fi valabilă până la 31 decembrie 2022 şi dacă va fi cazul o vom prelungi", a completat acesta. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 4