Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA) anunţă prin intermediul unui comunicat de presă că va organiza joi, 12 mai 2022, ora 11.00, un miting de protest în faţa sediului Ministerului Agriculturii din b-dul Carol, Bucureşti.
Conducerea federaţiei precizează că a luat această decizie pentru că "Guvernul ignoră solicitarea noastră de a repara marea nedreptate făcută la adoptarea proiectului de lege privind stabilirea unui salariu minim garantat de 3.000 de lei brut în industria alimentară şi agricultură".
"În forma sa actuală, viitoarea lege face o mare nedreptate angajaţiilor din sectoarele ape minerale şi îmbutelierea altor ape, bauturi carbogazoase, sucuri din fructe şi legume, bere, precum şi angajaţiilor din domeniul pisciculturii, deoarece aceştia nu vor beneficia de prevederile ei. Este vorba despre circa 10.000 de angajaţi care s-au trezit că, deşi activează în sectorul industrie alimentară, bauturi si tutun, au fost excluşi de la prevederile viitoarei legi care aşteaptă de ceva timp să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Problema este generată de faptul că sectorul Industria Alimentară a Băuturilor şi Tutunului are activitatea împărţită în două coduri CAEN: 10 şi 11. În codul CAEN 10, referitor la industria alimentară, figurează prelucrarea mâncării, a produselor lactate, a uleiului, a produselor de brutărie, prelucrarea şi conservarea cărnii, a peştelui, crustaceelor şi moluştelor, precum şi fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor. Proiectul de lege adoptat luna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, precizează că se vor mări salariile din industria alimentară, numai angajaţiilor din domeniile incluse în codul CAEN 10. La codul CAEN 11 figurează, printre altele, producerea sucurilor din fructe şi legume, bauturi carbogazoase, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate (cod CAEN 1107) şi a berii (cod CAEN 1105). Cum proiectul nu face referire la aceste activităţi, angajaţii din respectivele sectoare, deşi sunt asimilaţi industriei alimentare, nu pot beneficia de creşterea salariului.
Pe de altă parte, trebuie spus că, în mod inexplicabil, de la prevederile viitoarei legi au fost excluşi şi angajaţii din domeniul pisciculturii", se arată în comunicatul citat.

«Date care se bat cap în cap!»

O altă problemă rezultă din lipsa de claritate a momentului aplicării prevederilor legii, deoarece are date care se bat cap în cap, menţionează Federaţia.
"Dacă la art. 3 se precizează că ea îşi va produce efectele începând cu data de 1 iunie 2022, ceva mai jos citim că va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Lipsa de profesionalism cu care a fost adoptat acest proiect de lege demonstrează, dacă mai era nevoie, cam care este respectul pe care îl acordă parlamentarii salariaţiilor din România.
Toate apelurile făcute de SINDALIMENTA către Ministerul Agriculturii şi către Comisia pentru agricultură din Camera Depuaţilor pentru îndreptarea acestei mari gafe, au fost cu desăvârşire ignorate, deşi drepturile salariale a 10.000 de angajaţi sunt călcate în picioare de reprezentantii statului roman.
În aceste condiţii singura formă de protest pe care o mai avem la îndemână pentru a atrage atenţia guvernanţilor că nu-şi pot bate joc de 10.000 de angajaţi, este organizarea unui miting de protest în faţa Ministerului Agriculturii.
Atragem atenţia că în situaţia nesoluţionării acestor probleme, vom apela la organizaţiile europene şi internaţionale la care federaţia este afiliată, ne vom adresa Curţii Constituţionale a României pentru discriminarea făcută în acelasi sector de activitate şi, nu în ultimul rând, vom declanşa procedura de grevă generală în industria alimentară", conchide Federaţia comunicatul remis presei astăzi, miercuri, 11 mai 2022.

Şapte din zece companii (69%) vor oferi beneficii de Paşte angajaţilor, cele mai populare fiind primele în bani şi tichetele/voucherele cadou, reiese dintr-un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
În acest sens, 37% dintre companii au în plan să ofere salariaţilor tichete cadou cu valori între 100 şi 200 lei/angajat.
Conform datelor eJobs, în acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaţilor, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajaţi. În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii şi oamenii de HR intervievaţi spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
"Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coşurile cu bunătăţi tradiţionale de Paşte, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani şi tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricţiilor pentru a-şi aduce angajaţii împreună la petreceri şi evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou", a afirmat Raluca Dumitra, şef de marketing la eJobs România.
Totodată, o treime dintre angajatorii participanţi la studiu au declarat că vor oferi, de Paşte, prime în bani, iar puţin peste un sfert îşi recompensează echipele cu vouchere sau tichete-cadou.
În acelaşi timp, coşurile cu produse tradiţionale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceştia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. De asemenea, sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajaţi şi tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanţă.

Cei mai mulţi angajatori au alocat între 100 şi 200 de lei/angajat

Când vine vorba despre valoarea beneficiilor de Paşte din 2022, cei mai mulţi angajatori (37%) au alocat între 100 şi 200 de lei/angajat, 27% merg pe valori între 200 şi 400 de lei, iar 21% oferă beneficii cuprinse între 400 şi 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei/angajat.
"Dacă e să facem comparaţia cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puţini angajatori care îşi recompensează de Paşte angajaţii. Pe de altă parte însă, vedem o creştere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puţini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paşte, în timp ce procentul celor care aleg coşurile tradiţionale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă şi în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se menţin optimiste, iar piaţa muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră", a subliniat Dumitra.
Pe de altă parte, angajatorii cred că oferirea săptămânii de lucru de patru zile ca beneficiu i-ar ajuta cel mai mult să se diferenţieze în piaţă şi să atragă candidaţi, însă cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, nu cu comprimarea celor 40 de ore în patru zile în loc de cinci, cum este în acest moment propunerea de lege. "La fel de populare ar fi şi extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei angajaţilor şi al 13-lea salariu. Alte beneficii pe care le-ar oferi angajatorii dacă nu ar fi constrânşi de buget ar fi acoperirea cheltuielilor casnice ale angajaţilor, asigurarea de menajere/bone pentru membrii echipelor, dar şi oferirea unei perioade sabatice pentru angajaţi pe banii companiei", menţionează sursa citată.
Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 1-15 aprilie 2022, pe un eşantion de circa 175 de companii, respondenţii fiind oameni de HR, manageri şi antreprenori. (sursa Agerpres)

Este vorba de Campania naţională de verificare a modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi riscurilor de explozie şi incendiu în: SILOZURILE DE CEREALE, FABRICILE DE BĂUTURI ALCOOLICE, RAFINĂRII, INDUSTRIA MINIERĂ şi SPITALE, anunţă Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi.

Această campanie se va derula pe tot parcursul anului 2022, având următoarele obiective:
1. Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care rezultă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi de recepţionare, condiţionare, păstrare precum şi valorificare a produselor agricole, fabricare a băuturilor alcoolice, rafinare a ţiţeiului, exploatare minieră şi îngrijire spitalicească;
2. Creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă în societăţile comerciale din domeniile de activitate sus-menţionate;
3. Eliminarea neconformităţilor constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în activităţile specifice ale societăţilor comerciale din domeniile de activitate vizate de acţiune.

Este cunoscut faptul că riscurile de explozie şi incendiu pot să apară în toate activităţile în care sunt implicate substanţe inflamabile cum ar fi: materii prime, materiale, produse intermediare, produse finale, deşeuri etc., fiind afectate practic toate ramurile economiei. De asemenea este cunoscut faptul că exploziile şi incendiile pot provoca pe lângă pierderi umane şi/ sau daune materiale şi un impact deosebit de grav asupra mediului înconjurător. În acest sens evaluarea riscului de explozie şi incendiu precum şi stabilirea măsurilor adecvate de reducere a acestora la nivele acceptabile, capătă o importanţă deosebită pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi economice în care există riscuri de incendiu şi explozie reprezintă un obiectiv permanent al Inspecţiei Muncii şi trebuie să constituie o preocupare permanentă a lucrătorilor şi angajatorilor implicaţi în astfel de activităţi.

Prezenta acţiune urmăreşte continuarea demersurilor întreprinse de Inspecţia Muncii în anii anteriori, prin reluarea verificărilor unor domenii de activitate şi introducerea altor domenii, având în vedere evenimentele deosebit de grave produse pe parcursul anilor 2020 şi 2021, cum ar fi:
• Incendiul care a avut loc în data de 14.11.2020 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în urma căruia au decedat 10 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 şi au fost accidentate 4 cadre medicale, doi medici si două asistente;
• Incendiul care a avut loc în data de 29.01.2021, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” în timpul căruia a avut loc şi explozia unui recipient butelie în care era posibil să se fi aflat oxigen. Incendiul a afectat 4 saloane în care erau internaţi bolnavi  cu COVID -19. Ca urmare a evenimentului, au decedat 5 pacienţi şi au fost identificaţi 8 lucrători care au suferit sindrom de intoxicare a căilor aeriene superioare;
• Explozia urmată de un incendiu, care a avut loc în data de 02.07.2021 la unitatea ROMPETROL RAFINARE S.A., Instalaţia HPM (Hidrofinare petrol motorină), care s-a soldat cu 5 victime, dintre care trei au decedat;
• Incendiul care a avut loc în data de 01.10.2021, la Secţia Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. Ca urmare a evenimentului, au decedat 8 pacienţi şi au fost accidentate trei cadre medicale;
• Incendiul care a avut loc în data de 11.11.2021, la Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti, într-un salon ATI al Secţiei Suport COVID a spitalului, având ca urmare decesul a doi pacienţi, bolnavi COVID, şi vătămarea corporală, prin arsuri pe 15-20% din suprafaţă corpului, a infirmierei care se afla în salon.

În activităţile de recepţionare, condiţionare, conservare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, riscul cel mai mare este reprezentat de producerea în anumite condiţii a autoaprinderilor şi mai ales, a incendiilor şi exploziilor deosebit de puternice. În procesele tehnologice care se desfăşoară în activităţile din silozuri, fabricile de pâine şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate se degajă praf mineral şi praf vegetal. De asemenea, exploziile se pot declanşa şi ca urmare a depozitării seminţelor de floarea-soarelui şi şroturilor de soia, în celulele silozurilor, în care se creează condiţii de emanare a gazelor pirofore. Valorile concentraţiilor limită depind de natura pulberilor, de mărimea şi forma particulelor de praf, de umiditate şi de temperatură; în general, pericolul este cu atât mai mare cu cât particulele de praf sunt mai fine. Limita inferioară de explozie în comparaţie cu cea a gazelor şi vaporilor este mai ridicată.

În ceea ce priveşte fabricarea băuturile alcoolice, elementul comun al acestora îl constituie prezenţa, în proporţii variabile, a alcoolului etilic, substanţă care formează amestecuri explozive cu aerul la temperatura ambientală în limite largi, de 3,5-15 vol.%.

Produsele obţinute din prelucrarea ţiţeiului în rafinării sunt de asemenea extrem de inflamabile şi formează cu aerul amestecuri explozive. În contact cu surse potenţiale de aprindere, aceste amestecuri explozive pot genera explozii cu consecinţe grave, atât pentru lucrători, cât şi pentru mediu.

În cazul exploatărilor miniere din subteran, la zăcămintele de cărbune şi minereuri complexe există pericolul acumulărilor de gaze de mină cu potenţial exploziv, faţă de care sunt necesare măsuri permanente de aeraj specific acestor condiţii. De asemenea, în cazul exploatărilor miniere de subteran şi de suprafaţă, pot avea loc incendii provocate de blocarea funcţionării benzilor transportoare şi a altor utilaje de transport al substanţelor minerale utile, precum şi de subdimensionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje.

În unităţile de îngrijire spitalicească este folosit pe scară largă oxigenul, care este comburant şi alimentează aşadar arderea. În prezenţa unor substanţe combustibile (ţesături, lemn, hârtie, materiale plastice etc.) oxigenul poate activa arderea, prin efectul declanşator al unei scântei, flăcări libere sau a unei surse de aprindere. Prin urmare, orice sistem sau recipient pentru distribuirea oxigenului trebuie să fie ţinut departe de surse de căldură datorită proprietăţilor comburante ale oxigenului, potrivit ITM Galaţi.

Angajaţii companiilor care sunt nevoite să îşi restrângă sau suspende activitatea din cauza conflictului din Ucraina vor putea beneficia de şomaj tehnic la valoarea de 75% din salariu, a decis, miercuri, Guvernul, printr-o Ordonanţă de Urgenţă propusă de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Măsura se aplică atât firmelor afectate direct de conflictul militar, cât şi celor afectate indirect, a anunţat ministrul Muncii, Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook.
La finalul lunii martie, ministrul Muncii a anunţat că Guvernul va sprijini firmele care se aprovizionează din Ucraina, Rusia şi Belarus şi care îşi vor reduce producţia dacă nu vor mai putea aduce materie primă din aceste ţări.
"Deocamdată nu există cazuri de firme care au astfel de probleme. Dar vor fi probabil cazuri în care societăţi comerciale, aţi văzut cazul TMK, în care ne-am implicat şi am intervenit să îşi poate lua salariile, dacă intervine vreo problemă pe lanţul de aprovizionare şi nu mai au materie primă, cu siguranţă producţia se reduce, atunci avem nevoie de o protecţie socială", a spus Budăi la finalul şedinţei Executivului din 30 martie.
Protecţia socială este şi pentru angajator, şi pentru angajat, a subliniat el.
"Angajatorul este sprijinit să nu facă concedieri. Statul preia o parte din cheltuielile cu angajaţii. Mergem pe acea formă de 75% cum s-a mers şi la pandemie. Ordonanţa de Urgenţă va fi valabilă până la 31 decembrie 2022 şi dacă va fi cazul o vom prelungi", a completat acesta. (sursa Agerpres)

Sodexo România, lider de piaţă în domeniul beneficiilor extra-salariale şi al serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor, lansează două noi pachete inovatoare de beneficii extrasalariale: Gusto Pass Plus de Sănătate şi Gusto Pass plus de Echilibru. Pe lângă sumele dedicate meselor zilnice, noile pachete oferă acces la servicii de telemedicină, consiliere pentru nutriţie şi management al stresului, încurajează un stil de viaţă sănătos şi asigură creşterea calităţii vieţii angajaţilor.
"Noile pachete completează oferta existentă a cardului de masă Gusto Pass, cu servicii suplimentare, precum: Gusto Pass Plus de Sănătate oferă pe lângă cardul de masă, servicii de telemedicină şi consiliere pentru nutriţie, iar Gusto Pass Plus de Echilibru aduce pe lângă cele două menţionate şi servicii de well-being. Cele două pachete vor fi disponibile pentru angajatori, atât pentru cei existenţi cât şi pentru cei care doresc să ofere de acum beneficii extrasalariale pentru angajaţi, începând cu data de 14 martie 2022", potrivit unui comunicat al Sodexo România.

Angajaţii Consiliului Judeţean Galaţi au pus mână de la mână şi au cumpărat alimente, perne, pături, produse de igienă şi multe altele, pe care le-au donat cu inima deschisă şi cu dorinţa de a-i sprijini pe cei greu încercaţi în aceste momente dificile.

„Sunt mândru de colegii mei de la Consiliul Judeţean, care astăzi au dat o mână de ajutor sutelor de ucraineni pentru care Galaţiul reprezintă acum "acasă". Au pus mână de la mână şi au cumpărat alimente, perne, pături, produse de igienă şi multe altele, pe care le-au donat cu inima deschisă şi cu dorinţa de a-i sprijini pe cei greu încercaţi în aceste momente dificile. Cred că astăzi, de 1 martie, colegii mei au reuşit să le ofere şi un gând bun, de speranţă şi optimism, şi le-au arătat că nu sunt singuri şi că gălăţenii le sunt alături. Mulţumesc tuturor pentru imensul gest de omenie şi solidaritate pe care îl fac cu toţii zile acestea“, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Belgienii vor avea dreptul să lucreze patru zile pe săptămână fără a le fi reduse salariile, conform reformelor economice agreate de coaliţia aflată la guvernare, scrie The Guardian. Angajaţii vor putea opta pentru zile de lucru mai lungi pentru a beneficia de pe urma unui weekend de trei zile.
Belgienii vor putea alege să lucreze 10 ore pe zi, în loc de 8, scrie Reuters. De asemenea, angajaţii îşi vor putea schimba programul de lucru de la o săptămână la alta pentru a-şi organiza mai bine viaţa privată.
Companiile pot refuza cererea angajaţilor pentru a restrânge săptămâna de lucru, timp în care aceştia vor lucra acelaşi număr de ore ca şi până acum, dar angajatorii trebuie să îşi justifice decizia.
Prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a spus că obiectivul reformelor din piaţa muncii este să creeze o economie mai dinamică şi mai productivă.
De Croo a spus că ţara sa nu oferă acelaşi grad de dinamism precum alte state. „După doi ani dificili, piaţa muncii a evoluat. Prin acest acord, stabilim punctul de referinţă a unei economii performante”.
Săptămâna de lucru de patru zile a mai fost testată în Islanda între 2015 şi 2019 şi a devenit între timp modelul preferat de 85% din populaţia activă a ţării. Scoţia a început să testeze acest model de lucru luna trecută şi a pus la dispoziţia companiilor participante un fond de 10 milioane de lire.
Marea Britanie a lansat recent un program pilot privind săptămâna de lucru de patru zile, la care au participat cel puţin 30 de companii. În Ţara Galilor, au loc demersuri asemănătoare.
De Croo a spus că administraţia sa trebuie să încurajeaze mai mulţi oameni să lucreze - puţin peste 71% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani au un loc de muncă, cu 10 procente mai puţin decât în Olanda şi Germania.
Coaliţia federală a Belgiei şi-a propus să mărească proporţia celor care lucrează la 80% până în 2030. Cheia pentru creşterea ratei de angajare, potrivit lui De Croo, este mai multă „libertate pentru angajaţi”.
În cadrul acestor reforme, se mai regăseşte şi un set de reguli rigide care nu este pe placul grupurilor de afaceri.
Companiile cu cel puţin 20 de angajaţi vor trebui să le ofere opţiuni de „deconectare”, cu alte cuvinte - relaxare, după orele de muncă, ceea ce înseamnă că nu vor mai fi obligaţi să răspundă la telefon sau la e-mail între 11 seara şi 5 dimineaţa.
Angajaţii vor trebui informaţi despre orice schimbare apărută în programul lor de lucru de la o săptămână la alta şi cei care au program variabil trebuie să îşi cunoască orele de lucru cu o săptămână înainte.
De asemenea, şoferii Uber şi curieri ca cei de la Deliveroo vor putea beneficia de drepturile de angajaţi mult mai repede decât până acum. (sursa digi24.ro)

Clubul Sportiv Municipal (CSM) Galaţi a solicitat Primăriei municipiului Galaţi şi implicit Consiliului Local Galaţi, majorarea salariilor cu 15%, motivat de faptul că actuala grilă de salarizare nu a mai fost actualizată din 2018. Proiectul de hotărâre privind majorarea salariilor celor de la CSM Galaţi se va afla pe masa consilierilor locali la următoarea şedinţă a Consiliului Local.

În prezent, directorul general al CSM Galaţi are un salariu de bază de 11.796 lei, directorul adjunct - 9.830 lei, un şef de serviciu - 8.165 lei, un şef de birou - 7.863 lei. Consilierii, experţii, inspectori de specialitate, referenţi de specialitate, inspectori casieri au salarii cuprinse între 4.610 lei (debutanţi) şi 6.883 lei (gradaţie 5). Cele mai mici salarii le au muncitorii calificaţi care încasează între 2.316 lei şi 3.212 lei.

În ultima vreme, CSM Galaţi a trecut prin mai multe scandaluri, unul dintre acestea având în prim plan faptul că bazele sportive nu pot fi folosite de sportivii de la cluburi decât contracost. Bazele sportive au trecut din patrimoniul Fundaţiei Sportul Gălăţean, la CSM Galaţi, decizie care a implicat impunerea unor taxe de închiriere pentru cluburile care vor să se antreneze în aceste locaţii.

Preţurile nu sunt deloc mici, căci este vorba despre 300 lei/oră, şi având în vedere că sunt copii care trebuie să se antreneze şi de 2 - 3 ori pe săptămână pentru a face performanţă, suma care trebuie plătită lunar este greu de suportat.

Revenind la salariile celor de la CSM, Monitorul de Galaţi a încercat să afle câţi salariaţi are clubul, însă după trei zile în care am fost plimbaţi de la un birou de presă la altul, de la un purtător de cuvânt la altul, nu am primit niciun răspuns.

În această situaţie, nu putem decât să menţionăm reclamaţiile cititorilor noştri în care se arată că deşi ultima organigramă aprobată prevede 100 de salariţi (8 posturi de conducere şi 92 de execuţie), în ultimul an de zile s-au făcut foarte multe angajări, numărul salariaţilor depăşind cu mult numărul prevăzut în organigrama aprobată de Consiliul Local Galaţi.

Reamintim că CSM Galaţi a fost înfiinţat de Primăria municipiului Galaţi în anul 2018 pentru a nu mai finanţa cluburile sportive din Galaţi şi a le asigura resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor echipelor care se afiliau la CSM considerându-se că municipalitatea cheltuie prea mulţi bani cu finanţarea cluburilor şi se vor face economii importante.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă propune ca autorităţile şi operatorii economici deţinători de infrastructuri critice să ia măsuri pentru testarea săptămânală a tuturor angajaţilor.
CNSU a adoptat în şedinţa de miercuri propunerea privind prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul ţării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 8 ianuarie.
"Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activităţii autorităţilor/operatorilor economici deţinători de infrastructuri critice, prin acte administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea săptămânală a tuturor angajaţilor, desfăşurarea activităţii în schimburi sau ture cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măşti cu un grad mai ridicat de protecţie (FFP2) în zonele aglomerate", prevede documentul.
Totodată, CNSU propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să se desfăşoare decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.
Măsurile propuse în hotărârea CNSU produc efecte doar în situaţia aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administraţiei publice centrale. (sursa Agerpres)

Citeşte şi Fără măşti din pânză!

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi anunţă că angajaţii de la Protecţia Copilului care au fost izolaţi preventiv la locul de muncă în perioada stării de urgenţă vor primi bani. Valoarea totală a stimulentului de risc pentru salariaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi este de 1.015.711 lei.
„Peste 400 de angajaţi de la Protecţia Copilului care, în perioada stării de urgenţă, au fost izolaţi preventiv la locul de muncă, astfel încât să fie redus riscul de infectare cu noul coronavirus în rândul celor aflaţi în grija DGASPC Galaţi, vor primi un stimulent de risc de 2.500 de lei, excepţie făcând câteva persoane care au stat mai puţin în izolare la locul de muncă. Sunt bani pe care aceşti angajaţi îi merită pe deplin. Depunem toate eforturile ca stimulentul de risc să ajungă la angajaţi la sfârşitul acestei săptămâni, odată cu salariul pe luna decembrie”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.
Stimulentul de risc va ajunge la angajaţii din 21 de centre, case şi cămine de îngrijire ale DGASPC Galaţi.