Luni, 17 August 2015 00:00

Seceta a pârjolit Galaţiul

Întregul judeţ a fost afectat de caniculă. Implicit, oameni, terenuri agricole şi animale deopotrivă au simţit la propriu seceta. În 12 localităţi ale judeţului apa potabilă este furnizată restricţionat. La Umbrăreşti, Cavadineşti şi Pleşa, restricţionarea este de 17 ore pe zi. La Smârdan - 13, Cişmele şi Kogălniceanu - zece ore. În alte şase localităţi, apa se furnizează conform unui program. Detaliile au fost oferite de către Ionel Ardean, care a precizat că restricţiile privind furnizarea apei potabile au apărut în special în localităţile unde primăriile au sisteme centralizate de apă proprii. „Sunt restricţionări în comuna Munteni - 15 ore pe zi, Poiana - zece ore, Vişina - opt ore, Măstăcani - cinci ore, Cerţeşti şi Cotoroaia - două ore", a mai adăugat Ardean.

La rândul lor, terenurile agrare au fost irigate cu restricţii, cele legumicole având câştig de cauză în faţa celorlalte. Din nefericire, păşunile sunt pârjolite de secetă, iar animalele găsesc cu greu ce să mânânce. O excepţie legislativă a prevăzut aceste cazuri, astfel că se permite accesul animalelor în păduri, pentru păşunat. Directorul Direcţiei Silvice, inginerul silvic Valentin Hahui, a atras atenţia asupra faptului că la nivel mondial se interzice complet accesul animalelor în zonele forestiere. În ţări din Africa şi Asia animalele au fost lăsate să pască în zonele forestiere, în perioadele secetoase în care păşunile erau pârjolite, iar efectele au fost dezastruoase pentru pădurile africane şi asiatice, generând dispariţia multor zone forestiere. „Nu vreau să compar România cu ţări din Asia şi Africa”, a subliniat şeful Direcţiei Silvice, „şi dacă legea prevede această excepţie desigur că nu mă voi opune, dar personal sunt contra păşunatului în zonele forestiere”. 

Evident, se pune întrebarea dacă este mai eficient să salvezi animalele care nu mai au ce mânca într-o perioadă secetoasă, sau autorităţile trebuie să le sacrifice pe acestea pentru a salva pădurile pentru care este nevoie de o perioadă îndelungată să se formeze. Logica şi bunul simţ ne pot oferi răspunsul dublat de recomandarea specialiştilor forestieri. Iar tăierile ilegale masive ale copacilor au generat deja în România efectele dezastruoase pe care le cunoaştem: deşertificarea unor zone agricole (vezi judeţul Brăila, importantă zonă agrară - n.r.), secetă urmată de perioade cu căderi masive de precipitaţii care au generat inundaţii şi alunecări de terenuri, tocmai din cauza faptului că acei copaci care constituiau perdelele de protecţie naturală au dispărut. 

Evident, soluţia este refacerea fondului forestier prin reîmpădurire, şi nu continuarea distrugerii acestuia. O soluţia a fost oferită de directorul Direcţiei Agricole, Marius Ciprian Mihăilă - tocarea şi însilozarea tulpinelor cerealelor, care să fie utilizate în hrana animalelor. Acestea ar putea fi transportate în localităţile puternic afectate de secetă, unde animalele nu mai au ce mânca.

Publicat în Știrea zilei

Nu este nevoie să cheltui zeci de mii de dolari pentru a merge într-o expediţie în Africa, ci este suficient să păşeşti pragul expoziţiei care poartă numele acestui continent, expoziţie aflată în Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Din sală, te privesc ochii leului, leoaicei, tigrului, dar şi ai zebrelor sau maimuţelor, iar animalele împăiate sunt doar la un pas distanţă de vizitator, spre deosebire de majoritatea muzeelor din ţară, în care dioramele sunt închise. 

„Am vrut să facem un pas înainte şi să deschidem dioramele, pentru ca vizitatorii să se poată fotografia alături de animale, să le poată vedea de aproape, fără să fie nici măcar un geam de sticlă între ei”, spune Mădălin Şerban, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. Potrivit acestuia, expoziţia dispune de specii rare de animale, precum zebra lui Grévy, dar şi o serie de trofee ale unor exemplare deosebite de antilope. Cât priveşte trofeele de vânătoare, acestea aparţin norvegianului (naturalizat la Brăila, unde trăieşte din 1998) Jan Hagen. 

„Sunt vânător din tinereţe şi am vânat de multe ori în Africa. Am vânat aproape orice animal, în afară de rinoceri, pentru că aceştia sunt pe cale de dispariţie... Când te afli în savană este cu totul altceva, este o experienţă unică, nu o poţi descrie. În primul rând că nu mai ai nici o legătură cu lumea exterioară, nici telefon, internet, eşti doar tu şi natura”, a povestit Jan Hagen, precizând că o astfel de pasiune este, totuşi, scumpă: „Pleci de la 10.000 de dolari şi poţi merge până foarte departe. Nu costă numai drumul şi expediţia acolo, ci şi echipamentul, apoi faptul că trofeele sunt împăiate acolo, taxele vamale pe care le plăteşti pentru a le aduce în ţară...  Din fericire, eu am prieteni vechi care nu mă taxează prea mult acolo”. 

O parte dintre trofeele de vânătoare ale norvegianului pot fi admirate la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, unde deja copiii au dat năvală, mai ales că prichindeii au înţeles repede că nu este nevoie să plece de lângă mami şi tati pentru a asculta cum rage leul sau cum cântă păsările exotice. 

„Am auzit cum face leul şi tigrul, de aici, din tabletă”, spune Ana Maria, una din micuţele vizitatoare ale expoziţiei, arătând cu degetul la unul din numeroasele echipamente IT multitouch (tablete de diverse dimensiuni) pe care sunt afişate imagini ale animalelor sălbatice, iar informaţiile sunt completate de sunetele pe care le fac animalele respective, sunete redate prin difuzoarele echipamentelor. Punctul de atracţie este însă un ecran interactiv în faţa căruia vizitatorul se simte ca în pădurea tropicală, descoperind, funcţie de mişcările făcute, animalele sau păsările exotice. 

„Când am intrat în expoziţie, am văzut leu, leopardul şi… soţia leului”, spune Ana Maria (6 ani), completând: „Deşi sunt aproape, nu-mi e frică de ei, pentru că nu sunt vii”. 

Diana (10 ani), butonează de zor unul din ecranele interactive, enumerând denumirile animalelor prezentate acolo: „Macacul, zebra lui Grévy, leopardul, tigrul, antilopa, crocodilul de Nil...”. Fetiţa spune că „animalele sunt mai frumoase decât la televizor” şi promite să îşi aducă şi prietenele de la bloc să vadă expoziţia. Oricum, are timp - expoziţia temporară „Africa” rămâne deschisă până vara viitoare. Programul de vizitare a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi este 10:00 - 18:00 (miercuri, joi, vineri) şi 10:00 - 20:00 (sâmbătă şi duminică). Preţul unui bilet este de 6 lei - adulţii, 1,5 lei - copiii peste 5 ani, elevii, studenţii şi gratuit - pentru copiii sub 5 ani şi persoanele cu dizabilităţi. 

Publicat în Comunitate
Marți, 17 Noiembrie 2020 00:00

Iubiţi animalele

Vând 2 căței caniș, 1 lună și jumătate, negru și alb, foarte jucăuși și frumoși, 350 lei. Tel. 0756-503.315 (235)

Publicat în Diverse