Cele două campanii, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, au administratori provizorii de ani de zile. La cele două companii nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere, iar numirile au fost făcute doar pe criterii politice. Partidul care a numit ministrul Transporturilor, a numit şi directorii precum şi administratorii provizorii adică membrii Consiliului de Administraţie. În acest moment, portofoliul Transporturilor fiind deţinut de USR, ministrul de resort, Cătălin Drulă, a făcut numirile unei noi serii de administratori provizorii la cele două companii aflate sub autoritatea ministerului Transporturilor. În plus, mandatele membrilor Consiliilor de Administraţie numiţi de PNL expiraseră, unele din februarie, altele luna aceasta.

”Cătălin Drulă este unul dintre cei mai buni miniștri ai României. A sprijinit Galaţiul prin alocări bugetare pentru investiţiile în desfăşurare, a rezolvat problema autorizaţiilor de construcţie pentru tot ce înseamnă conectare la Podul de la Brăila, a repus pe picioare proiectul terminalului trimodal din Port Bazinul Nou Galați, a desfiinţat mafia de la Metrorex şi repune pe picioare, zilnic, proiecte de infrastructură mare din România, de aceea sunt sigur că numirile de la APDM şi AFDJ sunt făcute cu toată responsabilitatea”. ne-a declarat preşedintele USR Galaţi, Bogdan Rodeanu.

Noii membri ai Consiliilor de Administraţie sunt următorii:

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi:
- Cătălin Ciupercă - director regional la OTP Bank, experienţă în domeniul bancar şi cunostinţe în zona navală, consultant financiar, a terminat Facultatea deŞtiinţe Economice Ovidius şi curs are şi un curs de 2 ani de CFA (Chartered Financial Analyst)
- Marius Stoicănescu - director la o companie de software şi ex-analist financiar şi auditor timp de 5 ani la KPMG (retea de firme de consultanţă şi audit), a terminat Academia de Studii Economice şi are un master de 2 ani în E-Business
- Georgiana Sîrbu - avocat, cu o experienţă de 10 ani în drept internaţional, a practicat avocatura la una din cele mai mari firme de avocatura din Bucuresti NNDKP, cunoaşte tehnologia BIM (building information modeling - digitalizare în construcţii), a terminat ASE secţia Economică şi Facultatea de drept la Universitatea Bucureşti
- Sorin Boldi - 20 de ani experienţă în avocatură, doctor în filozofie şi licenţiat în drept la Universitatea Bucureşti, a participat la proiecte privind dreptul în afaceri şi administraţie publică
- Bogdan Pîndaru - experienţă în zona navală, manager control calitate la Damen Galaţi, a terminat facultatea navală Dunărea de Jos din Galaţi

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi:
- Bogdan Spuza – Head of Strategy BNP Paribas, a fost Head of Product Management la BNP şi membru în Consiliul de Adminsitraţie al SN Plafar SA, director la BRD si Unicredit Tiriac Bank, expert în domeniul financiar-bancar
- Nicu Alexandrescu – Country Manager Norgips Romania (parte a grupului Knauf) din 2006, MBA la Milton Keynes in 2010, a terminat ASE Management.
- Sonia Vlad – expert în zona financiară de investiţii, a fost analist financiar la Citco Fund Services şi Associate la Brown Brothers Harriman (companie de private banking şi investment management), a studiat la University College Dublin
- Valentin Stănciulescu – Business Developer pe zona de parcuri industriale, Portfolio Manager la WDP (Warehouses de Pauw), a lucrat timp de 2 ani la UPS Supply Chain şi 5 ani la DHL International, a terminat SNSPA şi are acreditări în IATA/FIATA/CARGO Agent Course.

Zile multe în funcţii nu mai au nici actualii directori ai celor două companii, adică Alexandru Şerban (APDM) şi Sorin Creţu (AFDJ), ce urmează a fi schimbaţi în curând.

 

Publicat în Eveniment

O investiţie de aproximativ 1 milion de euro realizată în 2011, adică pontonul din dreptul Palatului Navigaţiei din Galaţi, a cărui destinaţie este de a fi terminalul de pasageri din spaţiul Schengen, pluteşte nefolosit şi nici nu va putea fi folosit vreodată. Cel puţin aşa susţine directorul  Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Alexandru Şerban.

Terminalul de pasageri a fost realizat cu bani de la guvern, în cadrul programului de modernizarea a graniţelor, în contextul integrării României în spaţiul Schengen. Cum România nu a mai intrat în spaţiul Schengen, nici pontonul nu a fost folosit. Terminalul, cu o lungime de 60 de metri, o lăţime de 11 metri şi un pescaj de un metru, este prevăzut cu sisteme moderne de intrare şi ieşire a pasagerilor UE şi non UE, cu spaţii de verificare a documentelor etc.

Dacă în toţi aceşti ani s-a tot spus că navele de pasageri care ar fi putut acosta la Galaţi nu au dorit acest lucru şi au preferat Tulcea pentru că acolo este poarta către Delta Dunării, acum este invocat un alt motiv.

Directorul APDM, Alexandru Şerban susţine că pontonul a fost proiectat greşit. „Din păcate, el are nişte erori din partea de proiectare şi execuţie. La momentul actual, nu ar putea fi folosit nici dacă am intra în spaţiul Schengen întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul liber cu care vin navele de croazieră sau obişnuiesc să vină navele de croazieră pe Dunăre. Totodată, şi anumite părţi de reţele sunt amplasate pe bord greşit”, a afirmat Alexandru Şerban.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, nu ştia nimic despre ponton sau despre erorile de proiectare. „Sincer, eu, personal, este prima dată când aud de acest subiect. O să verificăm şi o să vedem, dacă este nevoie şi cineva a greşit. Presupun că la proiectare s-a produs o eroare”, a declarat Ionel Scrioşteanu.

Ca să nu mai zacă nefolosit şi să tot cheltuie bani cu întreţinerea şi paza terminalului, actuala conducere a APDM Galaţi ia în considerare varianta de a-l transforma în restaurant plutitor. „Urmează să căutăm o variantă prin care să-l închiriem, astfel încât să eliminăm total costurile pe care acestea le generează anual. Ar putea fi un restaurant sau chiar loc de acostare pentru alte tipuri de nave”, a declarat directorul APDM, Alexandru Şerban.

Publicat în Eveniment

Galaţiul riscă să piardă investiţia de aproape 90 milioane de euro pentru construirea Platformei Multimodale în Portul Galaţi dacă licitaţia pentru construirea cheului care face parte din prima etapă a acestui proiect nu va fi anulată la nesfârşit. Acesta este semnalul tras de senatorul Marius Humelnicu care cere demiterea directorului Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) SA Galaţi după ce licitaţia mai sus amintită a fost anulată a patra oară din cauza faptului că nu se prezintă ofertanţi.

Potrivit unui comunicat e presă remis de senatorul Marius Humelnicu, directorul CN APDM SA Galaţi, Alexandru Şerban, ar fi trebuit să solicite ministerului de resort disponibilizarea de fonduri suplimentare pentru a putea majora valoarea estimată a lucrărilor care fac obiectul acestei achiziţii publice, însă acesta a preferat să tot repete licitaţia.

”Incapacitatea, incompetenţa şi ignoranţa actualului director al CN APDM SA Galaţi, Alexandru Şerban, va duce inevitabil la pierderea acestei investiţii de maximă importanţă pentru Galaţi. Semnalul clar dat de Uniunea Europeană vine după ce, pe data de 29 ianuarie a.c., a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor INEA (n.r. - Innovation and Networks Executive Agency - INEA este o structură care gestionează infrastructura Uniunii Europene şi programele de cercetare în domeniile transporturilor, energiei şi telecomunicaţiilor). pentru a analiza dacă investiţia europeană în Platforma Multimodală mai poate fi începută şi finalizată în condiţiile incompetenţei actualei conduceri. Cer public demiterea directorului general al APDM SA Galaţi, Alexandru Şerban. Demitere, pentru că demisia este pentru oameni puternici şi responsabili. Cer public preşedintelui PNL Galaţi, George Stângă, căruia i se datorează numirea lui Alexandru Şerban la conducerea APDM Galaţi şi preşedintelui USR PLUS Galaţi, Bogdan Rodeanu, din partidul căruia face parte actualul ministru al Transporturilor, demiterea incompetentului Şerban Alexandru pentru că altfel riscăm să pierdem finanţarea unui proiect vital pentru dezvoltarea Galaţiului, pentru reconectarea României cu porturile europene. Sper să nu fie prea târziu!”, a declarat senatorul PSD, Marius Humelnicu.

Proiectul "Platforma Multimodală Galaţi - Etapa I - Modernizarea infrastructurii portuare" reprezintă prima etapă a proiectului "Platforma Multimodală Galaţi - înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin - Dunăre/Alpi" şi are ca scop modernizarea infrastructurii portuare situată în zona Portului Bazinul Nou, aflat în limitele Portului Galaţi. Valoarea totală eligibilă a acestei etape este de 25.619.781 euro. Valoarea totală a întregului proiect este de 89,9 milioane de euro şi este cofinanţat de statul român, vor fi alocate fonduri regionale prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi din surse private, precum şi direct prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF. Proiectul include modernizarea cheiului şi construcţia infrastructurii necesare pentru un terminal intermodal modern. Nodul logistic nou creat va promova trecerea de la transportul rutier la transportul feroviar şi transportul pe căi navigabile fluviale/maritime, pe coridorul de transport transeuropean Rin – Dunăre, îndeplinind un obiectiv de interes comun al UE.

Publicat în Politica
Marți, 03 Noiembrie 2015 00:00

Portul Galaţi, o poartă către Europa

Luni a avut loc închiderea proiectului „Program Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.       

Portul Galaţi este singurul port din România de pe sectorul maritim al Dunării inclus în reţeaua centrală de transport TEN-T core network care trebuie să fie finalizată şi pe deplin funcţională până în 2030. Proiectul al cărui beneficiar este APDM Galaţi insistă pe idea că pentru creşterea atractivităţii şi accesibilităţii Portului gălăţean în plan european este nevoie de obiective strategice, propuse a fi realizate în perioada 2014-2035.

Proiectul a cuprins trei secţiuni, respectiv Studiul de Piaţă, Planul Strategic şi Planul de Acţiune.

Dacă Studiul de Piaţă a evidenţiat situaţia actuală din Portul Galaţi (un grad mare de interdependenţă între port şi mărfurile aprovizionate sau furnizate de Combinatul Siderurgic ArcelorMittal Galaţi) şi necesitatea dezvoltării infrastructurii portuare şi a conectivităţii cu reţeaua infrastructurii de transport naţională şi regională, Planul Strategic a stabilit ce direcţie de acţiune trebuie urmată. Ca atare, s-au conturat câteva direcţii şi strategii pentru îndeplinirea misiunii, viziunii şi obiectivelor generale asumate: strategia de management al relaţiei cu actorii relevanţi, strategia de marketing şi afaceri, strategia de investiţii, strategia de finanţare, strategia organizaţională şi dezvoltare a resurselor umane, strategia de mediu.

Planul de Acţiuni a urmărit identificarea şi prioritizarea proiectelor de infrastructură şi a măsurilor suport care să asigure dezvoltarea durabilă a portului Galaţi şi implementarea strategiilor enumerate prin participarea comună a Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi în calitate de administraţie portuară şi a tuturor actorilor relevanţi din comunitatea portuară.

Necesitatea de dezvoltare a portului Galaţi în raport cu porturile internaţionale similare şi a rezolvării constrângerilor actuale cu care se confruntă portul a generat identificarea proiectelor de modernizare a fronturilor de acostare, dotărilor portuare, infrastructurii de acces şi condiţiilor de navigaţie. Programul investiţional 2015 -2035 propus la nivelul comunităţii portuare cuprinde mai multe proiecte a căror valoare se ridică la circa 300 milioane de euro. Cel mai important obiectiv este crearea unei platforme multimodale la Galaţi, dar sunt şi alte proiecte importante, precum: modernizarea infrastructurii portuare (danele 33 şi 32 în portul Docuri); dezvoltarea unui terminal de vrac solid şi mărfuri generale în portul Bazinul Nou; dezvoltarea unui terminal de gaz natural lichefiat; studiu de fezabilitate pentru reducerea fenomenului de colmatare şi creştere a eficienţei activităţii de asigurare a navigabilităţii în port; terminal Ro-Ro în portul Bazinul Nou; modernizarea terminalului de ulei în portul Comercial - dana 21; terminal de cereale şi mărfuri generale în portul Mineralier. 

Reprezentanţii APDM au vorbit şi despre faptul că pe termen scurt, în portul Galaţi se vor introduce tehnologii noi, inovaţii pentru promovarea combustibililor alternativi şi un transport maritim eficient din punct de vedere energetic, prin dezvoltarea unui terminal GNL. Nu în ultimul rând, strategia de dezvoltare a Portului Galaţi vizează şi valorificarea potenţialului turistic de care dispune portul în zona sa comercială, au mai precizat reprezentanţii APDM.

Publicat în Economie

În ciuda faptului că nivelul Dunării este mult scăzut faţă de anul trecut, traficul mărfurilor tranzitate în primele opt luni ale acestui an, prin porturile Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, a crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Traficul marfă a crescut faţă de 2014 cu 19%, repartiţia fiind pe cele trei zone, respectiv, prin porturile din Galaţi - o creştere de 18% faţă de perioada similară din 2014, la Tulcea, o creştere de 45% faţă de 2014 şi numai pe Brăila avem o diminuare a trafucului, realizându-se doar 98% din cantitatea de marfă tranzitată pe primele opt luni ale anului trecut”, a declarat directorul APDM, Luigi Marius Ciubrei.  

Acesta a explicat şi motivele care au condus la creşterea traficului de mărfuri: „APDM a cheltuit destui bani anul acesta pentru efectuarea dragajelor pentru menţinerea adâncimilor. Faţă de anul trecut, am alocat un buget pentru efectuarea de dragaje care este cu 30% mai mare faţă de anul trecut, vorbim de 1,8 milioane de lei fără TVA, pentru că noi am previzionat că în acest an vom avea scăderi ale cotelor Dunării care ar putea crea probleme. O altă explicaţie este că pe Dunărea Maritimă adâncimile au fost OK, între 24 şi 25 de picioare, nu sunt probleme. Într-adevăr, problemele mari create de niveul scăzut al Dunării au fost cele de pe Dunărea fluvială pe sectorul comun româno-bulgar, unde sunt adâncimile mici şi s-a simţit influenţa acestuia asupra traficului fluvial care se desfăşoară între Constanţa şi porturile pe Dunărea Fluvială spre Centrul European, dar pe Dunărea Maritimă, de la Constanţa la Galaţi, prin canalul Dunăre-Marea Neagră nivelul a fost la cote normale”.

Cum, însă, cantitatea de mărfuri tranzitate prin porturile APDM este repartizată astfel: 35-40% provine din navele ce ajung pe Dunărea Maritimă şi restul de aproape 60% pe Dunărea Fluvială, creşterea traficului mai are o explicaţie - cea economică.

„O cantitate mare de marfă vine dinspre Constanţa spre Galaţi, cam 35-40% din total marfă, şi aici vorbim de minereu, cărbune şi produse laminate - cu preponderenţă pentru aprovizionarea Combinatului, plus desfacerea produselor realizate de Combinat. În plus, se remarcă o creştere a traficului maritim pe un anumit tip de marfă - grupa laminate, motivat de faptul că ArcelorMittal şi-a crescut exporturile pe maritim. Mărfuri noi tranzitate să ştiţi că nu au apărut, sunt tot cele obişnuite, însă cantităţile au crescut pe anumite tipuri de mărfuri care se operează în mod curent. Să nu uităm că producţia  de cereale păioase a fost bună, deci şi exportul s-a simţit, la laminate a crescut cantitatea, şi ne aşteptăm - chiar dacă producţia de porumb sau floarea soarelui a scăzut - să avem dacă nu un export egal cu cel din 2014, măcar cu o reducere destul de mică. Avem semnalele noastre că în următoarea perioadă reducerea de trafuc va fi destul de mică”, a mai spus directorul Ciubrei.

Publicat în Știrea zilei

Traficul portuar înregistrat în porturile gălăţene în primul semestru al acestui an a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, transmite Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. Potrivit instituţiei, în primul semestru al acestui an traficul desfăşurat în porturile administrate de APDM Galaţi (Galaţi, Brăila şi Tulcea) a fost de 4108,341 mii/tone, cantitate transportată de 1.905 nave. 

„Se constată o creştere cu aproximativ 30% a traficului maritim pe semestrul I din 2015 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu aproximativ 31% a traficului fluvial, per total obţinându-se o creştere a traficului cu 30,5% în semestrul I 2015, faţă de semestrul I din 2014”, transmite Carmen Uzumtoma, şefa Serviciului de Management şi Strategie a APDM Galaţi.

Potrivit sursei citate, creşterile realizate provin în principal din creşterea cantităţilor de cereale (126,105 mii tone în semestrul I din 2014 şi 182,978 mii tone în semestrul I din 2015), nutreţuri pentru animale, produse alimentare, băuturi, tutun, laminate (355,257 mii tone în semestrul I din 2014 şi 561,874 mii tone în semestrul I din 2015), cherestea (1,324 mii tone în 2014 şi 7,002 mii tone, în 2015), produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare), var, ciment, materiale de construcţie, minereuri de fier (488,752 mii tone în semestrul I din 2014 şi 651,455 mii tone în semestrul I din 2015), minereuri neferoase şi combustibili solizi (cărbune, cocs etc.) - 151,426 mii tone în semestrul I din 2014 şi 243,560 mii tone în semestrul I din 2015).

Potrivit directorului APDM Galaţi, Luigi Marius Ciubrei, în total, pe primele şase luni ale anului trecut, prin cele trei porturi administrate de APDM – Galaţi, Brăila şi Tulcea – au fost tranzitate 3139,988 mii tone, cu un număr de 1.668 nave, în timp ce în perioada ianuarie-iunie 2015 cantitatea de marfă transportată a fost de 4108,341 mii tone, cu 1.905 nave. În Portul Mineralier, în semestrul I din 2015 a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 1666,820 mii/tone cu 626 nave, din care: laminate - 551,715 mii/tone; fier vechi - 15,870 mii/tone; produse minerale brute - 221,432 mii/tone; minereuri de fier - 651,455 mii/tone; combustibili solizi - 226,348 mii/tone.

„Traficul general de mărfuri derulat în Portul Bazinul Nou în semestrul I din 2015 a fost de 82,177 mii/tone - 33 nave: cereale - 5,158 mii/tone; seminţe, uleiuri, grăsimi - 5 mii/tone; fier vechi - 56,765 mii/tone; maşini, utilaje, echipamente - 0,420 mii/tone; produse minerale brute (de cariera şi balastieră, ipsos, zgură, sare) - 10,279 mii/tone; var, ciment, materiale de construcţie, fabricate - 4,555 mii/tone. În Portul Docuri, în semestrul I 2015, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 56,670 tone cu 30 nave, din care: cereale - 4,486 mii/tone; seminţe, uleiuri, grăsimi - 2,677 mii/tone; nutreţuri pentru animale - 3,150 mii/tone; produse alimentare, băuturi, tutun - 14,015 mii/tone; laminate - 7,613 mii/tone; maşini, utilaje, echipamente - 0,088 mii/tone; cherestea - 7,002 mii/tone; îngrăşăminte naturale şi chimice - 1,006 mii/tone; produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare) - 16,933  mii/tone. În semestrul I din 2015, în Port Comercial Galaţi, traficul general de mărfuri derulat a fost de 77,139 tone cu 57 nave, din care: cereale - 37,619 mii/tone; seminte, uleiuri, grăsimi - 39,520 mii/tone”, a mai precizat şeful APDM Galaţi. Acesta a adăugat că “traficul de marfuri derulat prin Portul Galaţi în semestrul I din 2015 a fost de 1914,300 mii/tone cu 768 nave, respectiv, trafic fluvial - 1280,327 mii/tone cu 602 nave şi trafic maritim - 633,973 mii/tone cu 166 nave”.

Publicat în Economie