Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţile aferente schemelor de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele bovin, suin şi avicol, pentru anul 2022, suma totală autorizată la plată fiind de peste 321,9 milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al APIA, transmis miercuri Agerpres, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID, pentru sectorul bovin au fost efectuate plăţi de 170,1 milioane de lei pentru 92.097 de beneficiari, pentru sectorul suin - 97,03 milioane de lei pentru 239 de beneficiari şi pentru sectorul avicol - 54,8 milioane de lei pentru 309 de beneficiari.
Cuantumurile stabilite pentru fiecare sector sunt următoarele: bovine - 126,83 lei/cap de animal; pentru suine - pentru capacitatea de producţie în condiţii minime de bunăstare, echivalent UVM - 49,441 lei/UVM, iar pentru efectivele de suine, echivalent UVM - 170,63 lei/UVM; avicol - pentru efectivele de păsări şi capacităţi de producţie a staţiilor de incubaţie, echivalent UVM - 50,48 lei/UVM.
Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă nr.51/2022, respectiv 4,9441 lei/euro.
Nu se acordă plăţi ulterior datei de 30 iunie 2022, dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA, precizează instituţia.

Publicat în Economie

Peste 12.000 de autovehicule noi (autoturisme, vehicule comerciale de marfă, de persoane şi speciale) au fost înmatriculate în decursul lunii mai, în creştere cu 19% faţă de acelaşi interval din 2021, reiese din analiza preliminară publicată de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Din totalul celor 12.125 de autovehicule înmatriculate, 10.198 de unităţi au fost autoturisme, a căror creştere raportat la perioada de referinţă este de 24%.
Topul primelor cinci mărci, în luna mai, este condus de Dacia - cu 2.991 de unităţi, urmată de Toyota (962), Ford (862), Skoda (703) şi Hyundai (639).
La nivelul intervalului ianuarie - mai 2022, autoturismele noi consemnează o creştere de 32,9% a numărului de înmatriculări.
Pe de altă parte, autoturismele rulate, cu cele 135.275 de unităţi înmatriculate în primele cinci luni din acest an, au înregistrat un recul de 19% comparativ cu perioada similară din anul precedent.
În ceea ce priveşte înmatriculările de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus şi Bus, precum şi vehicule speciale), există un volum de 1.927 de unităţi înregistrat în luna mai a acestui an, cu 2,2% mai mic în comparaţie cu aceeaşi lună din 2021, şi un volum de 8.694 de unităţi consemnat în cele cinci luni ale anului curent (-8,2% vs perioada similară a anului trecut).
Pe de altă parte, vehiculele comerciale rulate au înregistrat o variaţie negativă de 23%, de la an la an.
În cazul motociclurilor (motociclete, scutere, ATV) noi, din ianuarie şi până în mai, datele oficiale arată o creştere de 20,4% a înmatriculărilor, comparativ cu primele cinci luni ale anului trecut. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Peste 17 milioane lei vor ajunge la beneficiarii care au accesat schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat transmis Agerpres.
Plata ajutorului de stat se referă la solicitările efectuate prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie şi/sau trimestrul I al anului 2022, în funcţie de opţiunea asociaţiilor exprimată în cererea iniţială.
Potrivit APIA, suma autorizată la plată este în valoare de 17.001.773,83 lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanţii care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Publicat în Economie

Micii fermieri vor putea încasa, din 2023, o subvenţie specială printr-o eco-schemă care include Gospodăria Ţărănească pe lista beneficiarilor eligibile la plăţile efectuate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Conform draftului pentru Planul Naţional Strategic (PNS), cuantumul estimat de minister este de la 105 euro/ha la 120 euro/ha, în funcţie de numărul de hectare pentru care se va aplica schema anuală.
Eco-schema Gospodăria Ţărănească se adresează fermelor de mici dimensiuni (denumita generic Gospodărie Tradiţională), majoritare în cadrul fermelor înscrise în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS). Eco-schema contribuie la asigurarea unei baze furajere, capabilă să eficientizeze consumul nutriţional şi să garanteze hrană calitativă pentru animale şi constituie o contribuţie la reducerea importurilor de furaje care conţin substanţă vegetală bogată OMG, având un aport considerabil şi pentru protecţia resurselor naturale, sol, apă şi aer, informează agrointel.ro.
În acest context, prin eco-schemă se va sprijini şi cultivarea suprafeţelor cu cel puţin 10% plante proteaginoase. Totodată cultivarea acestor specii bogate în proteină, contracarează efectul schimbărilor climatice asupra agriculturii,  îmbunătăţesc ciclul durabil al azotului, a materiei organice a solului, a biodiversităţii, precum şi atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului, fiind o excelente plante premergătoare. Prin aportul de azot adus în sol se va reduce consumul de îngrăşăminte chimice.

Cine beneficiază de eco-schema pentru gospodăria ţărănească

Beneficiază de subvenţie agricultorii care se încadrează în categoria fermierilor activi (conform definiţiei naţionale) în înţelesul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2115/2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC). Aceştia trebuie să fie şi beneficiari ai sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii – BISS. Plată minimă de 90 euro/ha pentru terenul arabil şi de 30 euro/ha pentru păşuni fără animale.
Eco-schema se aplică pe toate suprafeţele de culturi în teren arabil, pe hectar. Totodată sunt eligibile suprafeţele de teren necultivat (lăsat pârloagă) pe o perioada de maxim un an, întreţinute în bune condiţii agricole.
Eco-chema se adresează exclusiv exploataţiilor agricole care utilizează suprafeţe de teren arabil cuprinse în intervalul de suprafaţă de 1 – 10 ha şi care deţin animale din speciile: bovine, bubaline, ovine şi caprine, suine, ecvidee înscrise în Baza Naţională de Date a ANSVSA şi ANZ, după caz.

Publicat în Economie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează, de miercuri, eliberarea de adeverinţe pentru solicitanţii schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2022, potrivit unui comunicat remis Agerpres.
"Pentru anul 2022, APIA a încheiat convenţii cu instituţiile bancare şi nebancare, respectiv cu două fonduri de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente", se menţionează în comunicat.
Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea iniţială de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, aferentă anului 2022.
Totodată, prin adeverinţă se confirmă valoarea de 70% din cuantumul ajutorului determinat aferent cererii iniţiale anuale. Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverinţa cuvenită solicitantului.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.
Reprezentanţii APIA precizează că Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 703/2013 stabileşte condiţiile în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare sau nebancare şi APIA, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituţia noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR la şase luni, plus maxim 2%.
În ceea ce priveşte comisioanele practicate de instituţiile finanţatoare, APIA atrage atenţia fermierilor care doresc să acceseze credite, să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi nebancare ce vizează costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii.
Până în prezent, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a încheiat Convenţii cu instituţii bancare şi nebancare, respectiv cu Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM).

Publicat în Economie

Fermierii din mai multe localităţi din judeţul Galaţi pierd subvenţiile suplimentare pentru zonele defavorizate, potrivit datelor transmise de Ministerul Agriculturii în draftul Ghidului informativ pentru beneficiarii Măsurii 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Astfel, în 2022 ca urmare a aplicării exerciţiului de ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale în care constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiţii (irigaţii) sau prin activitate economică (vii şi livezi sau unde productivitatea normală a terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare).

Din judeţul Galaţi, 5 localităţi au fost incluse în această categorie: Braniştea, Movileni, Schela, Tudor Vladimirescu şi Vânători.

Subvenţia pentru zonele defavorizate este o plată anuală pe hectar efectuată de APIA dacă fermierul se angajează să îşi continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale.

Fermierii care cer plata trebuie să fie utilizatori au unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, încadrată în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi se înregistrează la APIA cu suprafaţa agricolă.

Publicat în Știrea zilei

Anul 2022 debutează cu o creştere de 42,8% a înmatriculărilor de autovehicule faţă de anul precedent, marjă în care autoturismele "electrificate" au înregistrat un salt 95,5% şi o cotă de piaţă de 17,9%, arată datele publicate, joi, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA).
Pe piaţa naţională, topul primelor zece mărci, la autoturisme şi autovehicule comerciale, este condus, în ianuarie, de Dacia (2.841 de unităţi), urmată de Hyundai (976), Renault (751), Ford (692), Toyota (636), Volkswagen (606), Mercedes-Benz (584), Skoda (500), Fiat (450) şi Peugeot (263).
Potrivit sursei citate, autoturismele reprezintă aproximativ 85% din totalul înmatriculărilor consemnate în ianuarie, cu un volum de 9.248 unităţi, în creştere cu 56,3% comparativ cu datele din intervalul similar al anului anterior.
În ceea ce priveşte cota de piaţă, segmentul SUV se află pe primul loc, cu o cotă de 42% (+2,9% faţă de 2021), urmat de Clasa C (25,2%, -5,9% şi Clasa B (19,3%, +2,9%).
În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în perioada analizată volumul autoturismelor pe benzină a înregistrat o creştere de 9% şi a ajuns la o pondere de 68,2%, în timp ce autoturismele echipate cu motoare diesel au înregistrat o scădere de 12.6%, deţinând o cotă de 13,9%.
Pe de altă parte, autoturismele "verzi", respectiv cele electrice (100% şi hibride plugin), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) au o cotă de piaţă 17,9% după prima lună a acestui an, depăşind astfel, pentru prima dată, cota deţinută de motoarele diesel.
La început de an 2022, achiziţiile din această categorie s-au dublat (+95,5%), comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar în acest context se remarcă majorarea importantă pe segmentul autoturismelor 100% electrice (+245,5%) şi a celor plug-in hybrid (+251%). Lista achiziţiilor este condusă de Dacia Spring - cu 148 de unităţi, Tesla Model 3 (cu 75 de unităţi şi o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent de 36 ori) şi Hyundai Kona (42 unităţi, + 320%).
În categoria autoturismelor Plug-in, primele trei poziţii sunt ocupate de Ford Kuga (38 de unităţi), Hyundai Tucson (32) şi Mercedes-Benz GLE (24).
Datele APIA relevă faptul că autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc modelul Toyota C-HR - cu 140 de unităţi (-22,7% faţă de 2021), urmat de Toyota Corolla (138 de unităţi, -8,6%) şi Toyota RAV4 (103 unităţi, similar cu cifrele din 2021).
O analiză a evoluţiei a tipului de tracţiune arată că autoturismele 4x4 deţin o cotă de piaţă de 20,3%, în ianuarie 2022, corespunzătoare unui volum total de 1.878 de unităţi, în creştere cu 39,4% faţă de anul precedent.
Cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în ianuarie, de către persoanele juridice, care acoperă 53% din totalul achiziţiilor de autoturisme, în timp ce persoanelor fizice le revin 47% din achiziţii.
La categoria autovehiculelor comerciale uşoare s-a înregistrat o scădere de 18,6%, în prima luna acestui an, în comparaţie cu acelaşi interval din 2021, o evoluţie opusă faţă de cea a autoturismelor (+56,3%), reiese din statistica APIA. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Înmatriculările de autoturisme ecologice (electrice 100% şi hibride plug-in), precum şi full hybrid s-au dublat în România, în cursul anului 2021, iar cota de piaţă a ajuns la 15,5%, de 2,2 ori mai mare raportat la anul precedent, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), publicate joi.
Statistica oficială relevă faptul că, anul trecut, cota de piaţă de autoturismelor "verzi" era de 7,1%.
Potrivit sursei citate, la fel ca în 2020, când, deşi s-a înregistrat o scădere a achiziţiilor de autoturisme în general, cele prietenoase cu mediul au performat, în anul 2021, achiziţiile din această categorie s-au dublat (+109,1%), de la an la an. În acest context, este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor plug-in hybrid (+178,9%), raportat la perioada de referinţă.
În clasamentul celor mai vândute autoturisme 100% electrice, în cele 12 luni ale anului trecut, pe primul loc se află Dacia Spring, cu 3.068 de unităţi, model lansat în anul 2021, urmat de Volkswagen Up! - cu 435 de unităţi (+139%) şi Hyundai Kona (384 unităţi, +114,5%).
În ceea ce priveşte autoturismele Plug- in, top 3 pe modele este condus de Renault Captur - cu 269 de unităţi (creştere de 14 ori faţă de anul 2020), Ford Kuga (261 unităţi, +203,5%) şi Hyundai Tucson (229 unităţi, versiune lansată în anul 2021).
Totodată, categoria autoturismelor hibride, fără reîncărcare din surse externe, are pe primul loc Toyota Corolla - cu 2.134 de unităţi, în creştere cu 76,2% faţă de 2020, urmată de Toyota C-HR (2.093 de unităţi, +32,7%) şi Toyota RAV4 (1.610 unităţi, +75,6%).
Pe de altă parte, datele APIA arată că, la nivel general, înmatriculările de autoturisme au scăzut cu 4,1%, în 2021 faţă de anul precedent, marjă în care vehiculele comerciale uşoare şi minibuse au înregistrat un salt 15,2%, iar vehiculele grele şi autobuzele o creştere de 32,9%.
Pe piaţa naţională, ierarhia pe mărci, la autoturisme şi autovehicule comerciale, după 12 luni din 2021, este condusă de Dacia (37.922 unităţi), urmată de Ford (11.516), Renault (10.147), Toyota (9.643), Hyundai (9.532), Volkswagen (9.074), Skoda (7.967), Mercedes-Benz (6.962), Suzuki (4.397) şi Peugeot (3.965).
De altfel, din totalul pieţei, autoturismele reprezintă aproximativ 82%, iar pe ansamblul anului trecut se consemnează o scădere generală de 4,1%, comparativ cu perioada similară din 2020.
În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o scădere de 0,3 puncte procentuale faţă de perioada similară din anul anterior, ajungând la o pondere de 65,7%. În acelaşi timp, autoturismele cu motoare diesel înregistrează un recul de 8,1 puncte procentuale de la un la altul, cu o cotă de 18,8% din total.
Cele mai multe achiziţii de autoturisme în cele 12 luni din 2021 au fost realizate de către persoanele juridice, care acoperă 54% din totalul achiziţiilor de autoturisme, restul de 46% fiind în dreptul persoanelor fizice. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Cererile de acordare a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2021 asupra sectorului apicol vor pute fi depuse în perioada 19 - 26 noiembrie, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, joi, Agerpres.
Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt: apicultorii, persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii; apicultorii, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.182/2016; apicultorii, persoane juridice.
Conform APIA, pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2021, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor cu modificările şi completările ulterioare; să aibă stupine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la data depunerii cererii; să fie înregistraţi în registrul unic de identificare (RUI), şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA.
"Solicitanţii care nu deţin cod unic de înregistrare în RUI, înainte de solicitarea ajutorului de minimis prevăzut de prezenta hotărâre au obligaţia obţinerii acestuia de la centrele judeţene ale APIA, prin completarea şi depunerea formularului prevăzut în anexa nr.1 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună", susţin reprezentanţii APIA.
Cuantumul ajutorului este în valoare de 23,7 lei/familia de albine.
Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis se ridică la 53.250.724 lei, reprezentând 10.763.157,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2021, respectiv 4,9475 lei pentru un euro.
Sursa de finanţare provine de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
APIA precizează că termenul de plată a ajutorului de minimis este data de 31 decembrie 2021.

Publicat în Economie

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că a fost postat în dezbatere publică pe site-ul propriu proiectul de HG privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine.
Prin acest act normativ se vor aproba:
Cuantumurile pentru plăţile directe în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2021, respectiv:
- schema de plată unică pe suprafaţă - 95,4751 euro/ha.
- plata redistributivă pentru intervalele: între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5,0000 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1457 euro/ha.
- plata pentru înverzire - 57,8931 euro/ha.
- plata pentru tinerii fermieri - 40,4514 euro/ha.
Plafonul de 71.300 mii euro aferent plăţii directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine pentru anul 2021.
Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 16,55 euro cap ovină/caprină.
Începând cu data de 18 octombrie 2021 (luni), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal şi zootehnic într-un procent de maximum 70%, cu condiţia să nu fie periclitată buna gestiune financiară şi îndeplinirea cerinţei referitoare la un nivel de asigurare suficient.
Sumele necesare pentru aplicarea plăţilor directe în sectorul vegetal şi a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2021 şi 2022. Beneficiarii acestor forme de sprijin sunt peste 800.000 fermieri.
Plăţile în avans care se pot acorda începând cu data de 18 octombrie 2021 asigură capitalul financiar necesar pentru lucrările specifice din toamnă şi permit beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze programul de dezvoltare pe termen scurt, motiv pentru care a fost elaborat acest proiect de act normativ.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 3