Oraşul Evian din Franţa este situat pe malul celui mai mare lac din Europa de Vest, suprafaţă de apă învecinată cu Elveţia. Râurile ce alimentează acest lac numit Léman sau Geneva, aduc numeroase lemne, crengi sau chiar trunchiuri întregi de copac, materiale naturale ce au fost utilizate într-un vast proiect artistic, deschis publicului în decembrie 2022, sub numele de "Exposition solidaire", parte a festivalului de iarnă "Le Fabulous Village des Flottins". "Satul fabulos" este un eveniment cultural extraordinar care adoptă cu hotărâre viziunea opusă Crăciunurilor mercantile. Intrăm într-o bulă de fantezie unde nimic nu este de vânzare, unde totul este să visezi şi să-ţi imaginezi! "Les Flottins" s-au născut din imaginaţia lui Alain Benzoni, director la Théâtre de la Toupine şi mare iubitor al munţilor şi al lacului Geneva.
Datorită talentului unor sculptori autodidacţi sau absolvenţi ai Artelor Plastice, lemnele venite din munţi prind viaţă şi se transformă în sute de personaje de toate dimensiunile care sunt expuse pe străzile din Evian. Recuperarea diverselor materiale şi reciclarea artistică a acestora permit realizarea de "carusele de propulsie parentală" (părinţii sunt cei care activează interesul copiilor în atelierele de sculptură), precum şi de jocuri interactive împrăştiate în tot oraşul. Şi pentru că într-o lume ideală ecologic, nimic nu se pierde, totul este recuperat, statuile din lemnele plutitoare sunt apoi plasate în parcurile, grădinile şi străzile oraşului. Ca tot atâtea pledoarii în favoarea unei arte "eco-friendly" circulare. Şi astfel peste 350 de tone de lemn sunt transformate în 650 de piese artistice. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓ (fotografii: Lia Itani, corespondent din Franţa)

Cultura rusă se reorientează spre America Latină, Orientul Mijlociu şi India după închiderea pieţelor occidentale, ca urmare a sancţiunilor impuse Moscovei după campania militară a Rusiei în Ucraina, informează surse oficiale citate luni de EFE.
"Redirecţionăm turneele spre Orient, America Latină şi ţările din Orientul Mijlociu, unde există o mare cerere", a declarat postului de radio Govorit Moskva, Mihail Shvidkoi, reprezentantul Kremlinului pentru cooperare culturală internaţională.
Potrivit lui Shvidkoi, va fi de asemenea agilizată cooperarea cu instituţiile culturale din India.
În ce priveşte China, el a deplâns faptul că această piaţă va rămâne închisă până cel puţin în 2023, drept aluzie la restricţiile impuse de pandemie.
"Este o piaţă uriaşă, cu o foarte mare infrastructură de săli de concerte şi alte spaţii (culturale)", a spus oficialul rus.
Mai multe instituţii de cultură din Europa şi SUA şi-au suspendat colaborările cu artiştii ruşi care erau programate pentru următoarele luni.
Au fost anulate, mai ales, concertele celebrului dirijor de orchestră Valeri Gergiev şi ale pianistului Denis Matsuev, în lipsa unei condamnări publice din partea lor a operaţiunii militare ruse din Ucraina. (sursa Agerpres)

Muziciana canadiană Grimes tocmai s-a îmbogăţit cu 5,8 milioane de dolari vânzând o suită de lucrări de artă sub formă de NFT (jetoane non-fungibile), cea mai recentă nebunie blockchain.
Lucrările de artă digitale au fost publicate ca „WarNymph Collection Vol. 1”, şi a fost lansat duminică printr-un tweet adresat celor 1,1 milioane de urmăritori pe Twitter. S-au epuizat în 20 de minute, relatează Insider.
Lucrările au fost puse în vânzare prin intermediul platformei NFT Nifty Gateway, care a fost fondată de gemenii Winkelvoss. Unele dintre lucrări sunt însoţite de compoziţii muzicale originale cu titluri precum Aerythe, Mars Theme şi Anhedonia.
Grimes, care s-a născut Claire Boucher, a colaborat cu fratele ei Mac Boucher la crearea lucrărilor. Imaginile includ un bebeluş înaripat şi tatuat care pluteşte în spaţiu şi, în mod surprinzător pentru cei care au urmărit marele mister monolit din 2020, o imagine cu heruvimi şi purcei care orbitează în jurul unui monolit acoperit cu fluturi. VEZI GALERIA DE IMAGINI DE MAI JOS! ↓
O altă imagine arată un copil care protejează Marte, care a apărut în ştiri deoarece iubitul lui Grimes, antreprenorul în tehnologie Elon Musk, vrea să trimită oameni acolo. (Există şi un artist în echipa care efectuează în prezent cercetări “rover” pe planetă.)
Grimes şi-a debutat lucrările de artă anul trecut într-o emisiune digitală prezentată împreună cu dealerul din Los Angeles Michele Maccarone şi GalleryPlatform.LA. La acea vreme, ea spunea că a fost artistă înainte de a fi muzician. Spectacolul a inclus o lucrare care a implicat oferirea legală a unei părţi din sufletul ei şi a prezentat Nimfa de război, care a fost creată dintr-o scanare a propriului ei corp. Ea a creat avatarul ca substitut, parţial datorită aversiunii ei faţă de pozele pentru şedinţele foto.
O parte din încasările din vânzările NFT vor merge către Carbon180, un ONG dedicat reducerii emisiilor de carbon.
Musk l-a depăşit recent pe Jeff Bezos pentru a deveni cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 185 de miliarde de dolari.

„The Modern Dog Painter” la New Galerie din Paris, o expoziţie care ştie să fie amuzantă şi serioasă în acelaşi timp. Charles Hascoët şi Martin Bethenod, uniţi prin dragostea lor comună pentru câini, au reunit producţia a aproximativ douăzeci de artişti contemporani în jurul figurii acestui animal iubit şi atât de legat de istoria oamenilor şi a frumosului.
Un pechinez istoric se află în centrul ecranului: aceasta este o fotografie a lui Looty, unul dintre câinii regali furaţi în timpul jefuirii Palatului de Vară din Beijing în 1960 şi care a devenit animalul de companie al Reginei Victoria. Danh Vo a făcut ca acest ghem de blană să fie un ecou al unor revolte şi poveşti de senzaţie.
Bichoni îndrăgiţi, Dobermani agresivi, Chihuahua, câini de pe internet sau un Cerber rătăcit, tabloul canin bântuie picturi, fotografii, sculpturi şi videoclipuri, de la David Wojnarowicz la Francis Alys, de la Françoise Pétrovitch la Tursic & Mille.

11 noiembrie, Ziua Origami, este o zi specială pentru toţi acei fanatici ai plierii hârtiei, adică pentru cei care se întâmplă să iubească arta de a crea lucruri frumoase chiar şi din pânză, bancnote, şerveţele sau orice altceva care poate fi cutat si îndoit.
Arta plierii hârtiei pare să se fi născut concomitant  în mai multe locuri din lume, în Europa, China şi Japonia. Această formă specială de artă a însoţit tradiţii şi sărbători de orice fel, inclusiv înmormântări, zile de naştere, nunţi şi multe altele. Numit iniţial „orikata”, origami îşi are originea în Japonia încă din anul 105 d.Hr., în timp ce, potrivit altora, Origami, care provine din cuvintele japoneze, „ori” înseamnă „pliere” şi „kami” care înseamnă „hârtie”, îşi are originea în Japonia în al VI-lea, unde pentru o perioadă lungă de timp a fost păstrat  pentru ceremoniile religioase. Până în secolul al XVII-lea, origami a devenit  ceva curent în societatea japoneză şi a fost folosit în scopuri decorative şi ceremoniale.
Prima referire istorică cunoscută la un model de hârtie este într-o poezie, în care se face descrie un fluture legat de nunţile Shinto. Dar acesta este doar unul dintre multele moduri în care au fost folosite aceste modele elegante.
În Europa, împăturirea şerveţelului a fost  la un moment dat o mare pasiune şi o tradiţie răspândită în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, ca semn de a fi o bună gazdă, un obicei care, din păcate, avea să se estompeze în cele din urmă.
Când Japonia şi-a deschis graniţele la sfârşitul anilor 1800, au început să încorporeze tehnici germane de pliere a hârtiei şi aceste două lumi s-au unit.
Cu mult timp în urmă, în Japonia, hârtia era un produs realizat manual numai pentru familiile bogate. În corespondenţa trimisă, expeditorul nobil includea adesea o bucată de hârtie împăturită complicat împreună cu scrisoarea în sine. Folosind un material atât de valoros ca simplu decor, familiile bogate  puteau demonstra accesul la astfel de lux. Pe măsură ce timpul a trecut şi hârtia a devenit disponibilă şi pentru oamenii obişnuiţi, origami a devenit o caracteristică obişnuită a ceremoniilor familiale, cum ar fi nunţile şi zilele de naştere.
Deşi are o geneză  neclară, în ziua de azi, origami este folosit şi ca un far de speranţă, tradiţia de a plia o mie de cocori de hârtie fiind un ajutor spiritual pentru persoanele care se află în spital şi luptă împotriva cancerului.
Această tradiţie a venit din povestea unei fete tinere, Sadako Sakasi, care a făcut leucemie la 10 ani după ce bomba atomică a fost aruncată asupra oraşului său, Hiroshima, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În timp ce se afla internată în spital, a auzit că o persoană bolnavă care a pliat 1.000 de piese de hârtie se face bine mai repede, aşa că a decis să o facă. Sadako a reuşit să plieze doar 644 de macarale de hârtie înainte de moartea sa tragică.
Dar oamenii din întreaga lume au auzit povestea ei şi au fost inspiraţi, s-au unit pentru a construi Monumentul Păcii pentru Copii din Hiroshima. Până astăzi, copiii din întreaga lume trimit cocori de hârtie pentru a fi plasaţi la monument în amintirea lui Sadako.
Datorită acestei poveşti, răbdarea şi atenţia la detalii care sunt inerente în arta plierii hârtiei au ajuns să simbolizeze un far de pace, vindecare şi speranţă pentru lume.
În timp ce în mod tradiţional origami implică doar plierea hârtiei şi nu poate include utilizarea de foarfece sau cuţite, artiştii moderni nu fac nicio distincţie între sculpturile care sunt realizate doar prin plierea hârtiei şi kirigami - o variaţie a origami care creează modele prin tăiere şi lipire.
Dacă nu aţi încercat niciodată origami, poate astăzi este ziua în care să învăţaţi.
Să ridici o bucată de hârtie şi să începi să o pliezi în ceva uimitor nu este chiar atât de simplu însă există o mulţime de oportunităţi de a folosi resurse online şi cărţi din bibliotecă pentru a începe să faci creaţii uimitoare.
Începeţi cu acesta, care este unul dintre cele mai recunoscute modele de origami din întreaga lume! VEZI GALERIA DE IMAGINI DE MAI JOS! ↓

Stippling (limba engleză) = a grava prin intermediul punctelor, a aplica (ceva, cum ar fi vopseaua) prin atingeri repetate mici, gradarea  luminii şi a umbrelor în artă (Merriam-Webster Dictionary).
În această perioadă, în sala de expoziţii a Muzeului de Artă Vizuală puteţi păşi în interiorul unui caleidoscopic giuvaier grafic, o lume creată cu rafinament şi minuţiozitate de doamna Maria Unţanu, artistă din Slobozia. Acolo, nu foarte departe de Galaţi, este laboratorul acesta cosmic, unde apare opera, pe care greu o poţi încadra într-un registru anume deşi  definiţia tehnică este simplă, „stippling”.
Pe data de 15 septembrie, directorul muzeului, dr. Dan Basarab Nanu, împreună cu Eduard Costandache, au deschis o expoziţie unicat, colecţia de lucrări grafice, ce uimeşte şi încantă, care configurează bogaţii de culoare şi semne criptate în stilul ce este denumit simplu de către artistă prin „pointillism graphic”.
În discursul de prezentare, organizatorii au amintit de revelaţia primelor întalniri cu arta Mariei Unţanu şi de importanta conceptului său. Fastul viziunii nu poate fi încorsetat decât în moşteniri din miniatura Evului Mediu, arta precolumbiană sau broderia cea mai scumpă.
După deschiderea oficială, doamna Maria Unţanu a avut amabilitatea să ofere un interviu cotidianului Monitorul de Galaţi, explicând secretele tehnicii sale, dar şi detalii ale momentelor de inspiraţie.
Munca la o lucrare poate dura oricât, zile sau luni, cu un program epuizant de peste 10 ore pe zi (şi noapte). Totul este realizat manual, fără aplicaţii tehnice, ceea ce este uimitor pentru că fiecare lucrare este alcatuită din miliarde de puncte sau pete mici. Pentru aplicarea culorilor, artista foloseşte multe stilouri speciale, produse în Germania, acestea fiind atât de solicitate că peniţele, deşi fabricate din oţel, se tocesc rapid. O luptă delicată între mână, ochi, hârtia fină de bumbac, pigmenţi şi metalul peniţelor care prin pasiunea artistei devin fierbinţi.
Ana Amelia Dincă scria despre arta Marie Unţanu: „ ...a diseminat cele două stări de-a lungul anilor de creaţie, redând ori trăirea şi energia feminină, pentru că mai toate personajele artistei sunt simboluri ale feminităţii şi cunoaşterii sinelui, ori evocând contemplarea de dincolo de corp, reflectată în naturi statice, cu valenţe poetice şi meditative, unde necunoscutul determină interogaţia prezentă în cărările nesfârşite ale existenţei, exemplificate de firul ţesăturilor care urcă şi coboară, se apropie şi se depărtează... ”. Emoţia întâlnirii cu această expoziţie este sintetizată astfel: „Maria Unţanu îşi onorează prin lucrări darurile primite de la Dumnezeu, prin înaintaşi şi cunoaşterea personală” (Clementina Tudor).

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Efervescența culturală gălățeana nu poate fi oprită de căldură sau vacanțe. În luna august, Galeria UAPR Nicolae Mantu, deschide expoziția personală a mult îndrăgitului pictor Teodor Vișan. Vernisajul a adunat o mulțime de vizitatori, fiind prezentată de Gheorghe Andreescu, secondat de Eduard Costandache și Mihaela Brumar.

Pe simezele galeriei, sub genericul Itinerarii, au fost prezentate compoziții într-o alegere eclectică, scene de gen, peisaje urbane, portrete și naturi statice. Teodor Vișan este un artist complex care reușeste să treacă printr-o serie de subiecte diverse, unde surprind fantezia bine temperată, reunind voluptatea culorii, eleganța desenului, totul fiind într-o notă strict figurativă. Tușa maestrului amintește de vibrațiile impresioniste, câteodată imprimate de o dinamică superioară nostagiilor barbizoniene.

Privind picturile, am putea să ne amintim de acel citat din Théodore Rousseau, care spunea: Arta reușește să atingă patosul, sentiment pe care ne străduim să îl găsim prin sinceritatea portretului, prin prisma adevărului dur...visăm viața și nu copiem ceea ce vedem cu precizie matematică, ci simțim și explicăm lumea reală, fiind condamnați să nu o putem ocoli”.

Puterea și sinceritatea o găsim în însăși viața lui Teodor Vișan care a îmbinat exuberanța artei cu un sport ce pare de nealăturat pensulei, boxul. Artistul, în paralel cu pasiunea picturii, a ajuns până la nivel de campion în pugilism, declarând că nu vede o prapastie între cele două activități atât de diferite. În tinerețe, pe când practicam intens boxul, mi se spunea Balerinul”. Motivul, ne spune el, pentru că se mișca repede și nu lua bătaie.

Probabil că antrenamentele epuizante l-au întărit pe maestru care și în atelierul de pictură depune multă muncă neobosită, fiind un creator foarte prolific. El declara: Un artist adevărat trebuie să muncească, să aiba o activitate continuă și să se gândească: azi cum să fac să intru în compatibilitate cu publicul, să nu îl dezamăgesc?”.

Și într-adevăr, pictura lui Teodor Vișan place publicului, mai ales că artistul rămane consecvent unei abordări mai clasice: Eu nu sunt un avangardist. Dar munca mea, lucrările mele, tot omul le ințelege. Și simte că-i plac! Probabil că e multă scălâmbăială în artă. Eu cred că arta trebuie să aibă impact direct și adresabilitate mare. Sunt destui cei care promoveaza anti-arta, dar i-aș întreba: care e scopul lor? Lipsa de talent și impostura sunt la loc de frunte în momentul de față, mărturisește el.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

În urma sondajului realizat pe Facebook, opera „Înaripat” a obţinut cele mai multe aprecieri şi urmează a fi amplasată în Piaţeta Florilor de Tei, informează Primăria municipiului Galaţi. Sondajul a avut peste 97.800 de vizualizări, iar opera „Înaripat” (autor George Sorin Purcaru) a primit 942 de aprecieri, opera „Transfigurare” (autor Laurenţiu Mogoşanu) a avut 658 de aprecieri, iar opera „Rugă” (autor Ovidiu Nicolae Popa) a primit 206 aprecieri.

Reamintim că Primăria muncipiului Galaţi a lansat pe 05 martie 2021, pe pagina de Facebook, o consultare publică privind amplasarea unei opere de artă în Piaţeta Florilor de Tei, care a devenit un loc plăcut de relaxare graţie amenajării fostului teren viran de lângă Policlinica cu Plată de pe strada Domnească. Astfel, gălăţenii au fost invitaţi să aleagă una dintre cele trei lucrări realizate de artişti recunoscuţi, apreciaţi şi premiaţi, cu numeroase expoziţii, atât în ţară, cât şi peste hotare. Lucrările au fost realizate în cadrul Taberei de sculptură în metal, ediţia a VII-a, Galaţi, 08 iulie - 30 octombrie 2016.

Cele trei opere de artă au fost selectate dintr-un număr de opt donate de către Fundaţia Culturală „Nicolae Mantu”. Astfel, se are în vedere ca şi celelalte opere de artă să fie amplasate pe viitor în alte locuri din oraş. O lucrare de artă a fost amplasată deja în sensul giratoriu de la intarea în oraş dinspre Tecuci, tot în urma unei consultări publice, când gălăţenii au ales lucrarea „Simbol”.

1 Martie aduce pe lângă febra mărţisorului şi un vernisaj. Este tradiţionalul "Salon de Primăvară" al membrilor Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) - filiala din Galaţi.

Sala galeriei "Nicolae Mantu" găzduieşte pentru mai mult de 14 zile această bogată expoziţie ce reuneşte lucrări de pictură, sculptură, tehnici mixte, mozaic şi grafică, acestea fiind organizate în sistem "multilayer", după cum ne-a declarat sculptorul Eduard Costandache, care este şi membru în consiliul de conducere al filialei UAP Galaţi.

El a relevat diversitatea stilistică şi valoarea deosebită lucrărilor expuse. Artiştii plastici gălăţeni îşi promovează talentul, abordând tematica modernistă, abstracţiunea, explorează conceptual sau merg pe calea clasicului figurativ.

Discursurile de deschidere au fost din partea pictorului Gheorghe Andreescu, preşedinte de filială şi a doamnei Mariana Tomozei Cocoş, critic de artă.

Dintre expozanţi putem cita nume ca: Monica Turcu, Teodor Vişan, Sergiu Dumitrescu jr., Adrian Vădeanu, Marinela Simiraş, Ana Maria Cocoş, Bogdan Murariu, Roland Pangrati, Cornel Corcăcel.

Autor Cornel Gingăraşu

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓