Cercetătorii avertizează că Europa se va confrunta cu o "epidemie de cancer" dacă nu se iau măsuri urgente pentru a stimula tratamentul şi cercetarea, după ce aproximativ 1 milion de diagnostice au fost ratate în timpul pandemiei, relatează The Guardian.

Raportul "European Groundshot - Addressing Europe's Cancer Research Challenges: a Lancet Oncology Commission" a reunit o gamă largă de experţi cu cunoştinţe detaliate despre cancer în Europa. Potrivit experţilor, pandemia de Covid-19 a avut efecte negative asupra serviciilor oncologice, a cercetării în domeniu şi a pacienţilor diagnosticaţi.

"Pentru a sublinia amploarea acestei probleme, estimăm că aproximativ 1 milion de diagnostice de cancer ar fi putut fi ratate în întreaga Europă în timpul pandemiei Covid-19", au scris aceştia în The Lancet Oncology. "Există dovezi emergente că o proporţie mai mare de pacienţi sunt diagnosticaţi cu stadii mai avansate de cancer în comparaţie cu ratele de dinaintea pandemiei, ca urmare a întârzierilor substanţiale în diagnosticarea şi tratamentul bolii". De asemenea, aceştia mai spun că problemele "vor compromite în cele din urmă supravieţuirea şi vor duce la o calitate inferioară a vieţii pentru mulţi pacienţi europeni".

Raportul a analizat datele şi a constatat că medicii au consultat cu 1,5 milioane de pacienţi canceroşi mai puţin în primul an al pandemiei, iar unul din doi pacienţi canceroşi nu a fost operat sau nu a primit chimioterapie în timp util. Aproximativ 100 de milioane de examinări au fost ratate şi se estimează că până la 1 milion de cetăţeni europeni ar putea avea un cancer nediagnosticat ca urmare a întârzierilor. "Ne aflăm într-o cursă contra cronometru pentru a identifica cazurile de cancer", a declarat profesorul Mark Lawler, de la Universitatea Queen's din Belfast.

"În plus, am văzut laboratoare închise şi studii clinice întârziate sau anulate în primul val pandemic. Suntem îngrijoraţi de faptul că Europa se îndreaptă spre o epidemie de cancer în următorul deceniu dacă nu se acordă urgent prioritate cercetării în domeniu".

Invazia Rusiei în Ucraina reprezintă o altă provocare uriaşă pentru cercetarea în acest domeniu în Europa, se arată în raport. Rusia şi Ucraina sunt doi dintre cei mai mari contribuitori la cercetarea clinică a cancerului din lume. De asemenea, comisia prezice şi că Brexitul va avea un impact negativ asupra cercetării.

"Pe fondul pandemiei Covid-19, al Brexitului şi al războiului din Ucraina, este mai important ca niciodată ca Europa să acorde o atenţie sporită cercetării în domeniul cancerului, care joacă un rol esenţial în îmbunătăţirea prevenirii, diagnosticării, tratamentului şi calităţii vieţii pentru pacienţii actuali şi viitori şi pentru cei care trăiesc dincolo de boală", a mai spus expertul.

Raportul mai susţine şi că eforturile de prevenire a cancerului şi cercetarea în domeniu nu au beneficiat de finanţarea pe care o merită.

Autorităţile europene au emis, pentru prima dată, un avertisment pentru a ne pregăti pentru situaţia materializării riscurilor severe. În acest context, băncile naţionale sunt nevoite să pregătească toată gama de instrumente pentru ca sistemul financiar să fie cât mai puţin afectat, a declarat Florian Neagu, director adjunct stabilitate financiară în cadrul BNR, citat de hotnews.ro.

Pentru a atenua şocurile care ar putea veni, Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială a decis majorarea amortizorul anticiclic de capital, măsură care se va aplica în următoarele 12 luni.

„Majorăm rezervele pe care le construim în banci pentru a le putea elibera ulterior, în cazul unor evenimente nefavorabile. Avem de asemenea 9 banci de importanţă sistemică, cea mai mare e BT care are cel mai mare amortizor de capital suplimentar, urmate de UniCredit, BRD, BCR”, a spus oficialul BNR.

Florin Neagu a mai explicat că România are 3 riscuri în tabloul de bord. Primul e riscul geopolitic combinat cu riscul energetic. Se poate vedea cum proiecţiile de creştere economică în Europa sunt într-o anumită deteriorare. Prin canalul extern, BNR se aşteaptă la anumite presiuni.

„Al doilea risc e reprezentat de dezechilibrele interne, în special de deficitele gemene. Ne uităm foarte atent la deficitul de cont curent pentru că acolo se închid multe din problemele din economie. Al treilea risc e legat de capacitatea autorităţilor de a atrage resurse europene şi din PNRR. Încurajăm băncile să fie la fel de precaute şi în privinţa politicii de acordare a dividendelor. Incertitudinea vine din mai multe cauze: avem un război la graniţă, avem o criză energetică, o creştere a preţurilor. Şi e normal ca în acest context de probleme suprapuse să ne întrebăm dacă băncile vor mai putea finanţa sectorul real şi cel guvernamental. Sistemul bancar a fost parte a soluţiei. Două vulnerabilităţi foarte mari pe care le aveam - ponderea creditului în valută şi dependenţa de finanţarea externă - s-au redus. Băncile au resurse de finanţare, dar nu există multe proiecte eligibile. Activitatea de creditare a fost considerabilă. Suntem pe a doua poziţie ca ritm de creştere a creditării, iar ca medie pe 3 ani suntem pe primul loc. Asta este o veste bună, faptul că băncile au sprijinit economia. Noi ne uităm cu atenţie la dinamică întrucât ştim că în criza anterioară criza a venit pe canalul companiilor”, a mai spus Florian Neagu.

Cristiano Ronaldo, fotbalistul lui Manchester United, a primit un avertisment din partea poliției după ce a distrus telefonul unui suporter în vârstă de 14 ani în urma meciului pierdut în sezonul trecut în fața lui Everton, informează Reuters.

Atacantul de 37 de ani i-a cerut scuze pe rețelele de socializare tânărului fan pentru incidentul care a avut loc în aprilie.

"Putem confirma că un bărbat în vârstă de 37 de ani s-a prezentat în mod voluntar și a fost audiat în legătură cu o acuzație de agresiune și daune penale", se arată într-un comunicat de miercuri al poliției.

"Acuzația se referă la un incident în urma meciului de fotbal Everton - Manchester United, disputat pe Goodison Park sâmbătă, 9 aprilie. (...) Cazul este acum închis", precizează comunicatul.

Mama băiatului a spus că acesta a rămas cu o mână învinețită după gestul lui Ronaldo și că ecranul telefonului i-a fost spart.

Potrivit presei, Ronaldo vrea să plece de la United, unde a revenit în urmă cu un an de la Juventus Torino. (sursa Agerpres)

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a avertizat recent, în Surinam, cu privire la ''vulnerabilitatea'' Caraibelor în fața schimbărilor climatice, pledând totodată pentru mecanisme de finanțare destinate țărilor în curs de dezvoltare îndatorate, relatează AFP.

"Micile insule și statele de coastă aflate la joasă altitudine din Caraibe sunt extrem de vulnerabile la ceea ce reprezintă fără îndoială cea mai importantă provocare cu care se confruntă lumea astăzi: criza climatică", a declarat Guterres în deschiderea summitului șefilor de stat și de guvern al Comunității Caraibelor (CARICOM) din Paramaribo, în Surinam.
"Regiunea Caraibelor se află în prima linie a urgenței climatice globale", a declarat el, solicitând acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor de CO2 și elaborarea de "soluții", deoarece "nu avem timp de pierdut".
Pe Twitter, el a menționat că Surinam a fost "una dintre puținele țări cu emisii negative de CO2" și "un lider în protecția biodiversității, un exemplu pentru populație, pentru prosperitate și pentru planeta noastră".
În plus, referitor la îndatorarea care a crescut din cauza pandemiei de COVID-19 și a consecințelor invaziei ruse în Ucraina, Antonio Guterres a apreciat necesară "o relaxare imediată pentru țările în curs de dezvoltare a căror datorie urmează să ajungă la scadență".
Secretarul general al ONU s-a întâlnit la Paramaribo cu președintele Surinam, Chandrikapersad Santokhi. (sursa Agerpres)

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia, transmite dpa.
Şefa executivului european a declarat că Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc.
Ea a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina.
Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări.
Ca urmare, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen.
Preşedinta CE a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. "Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor", a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie "ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti".
Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face altceva decât să crească preţurile şi să îl finanţeze pe preşedintele rus Vladimir Putin, a arătat von der Leyen. "Este evident că Putin continuă să folosească energia ca pe o armă", a declarat ea, precizând că Rusia a sistat deja livrările de gaze către 12 state membre ale Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Costul tratamentului vital pentru copiii care suferă de malnutriţie severă urmează să crească cu 16% din cauza invaziei Rusiei în Ucraina şi a perturbărilor provocate de pandemia de COVID-19 la nivelul lanţurilor de aprovizionare, avertizează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) , informează Reuters.
Materia primă pentru alimentele terapeutice gata de utilizare (RUTF) s-a scumpit în contextul crizei alimentare globale declanşate de război şi de pandemie, a precizat UNICEF.
În lipsa unei finanţări suplimentare în următoarele şase luni, alţi 600.000 de copii nu vor avea acces la tratamentul esenţial, care constă într-o pastă cu o valoare energetică ridicată, preparată din ingrediente precum alune, ulei, zahăr şi substanţe nutritive.
UNICEF a precizat că o cutie cu nutrienţi specializaţi care conţine 150 de pachete - suficiente pentru 6 până la 8 săptămâni pentru a reda starea de sănătate unui copil cu malnutriţie severă - costa în medie 41 de dolari înainte de majorarea cu 16% a preţurilor. Va fi nevoie de 25 de milioane de dolari pentru a acoperi costurile suplimentare, a precizat agenţia.
Alături de presiunea extinsă asupra securităţii alimentare, care include schimbările climatice, majorarea preţurilor ar putea duce la niveluri ''catastrofale" de malnutriţie severă, a avertizat UNICEF într-un comunicat.
''Omenirea devine rapid un posibil butoi cu pulbere pentru decese infantile prevenibile şi pentru suferinţele provocate copiilor în urma risipei'', a afirmat directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell.
Emacierea severă (copiii sunt prea slabi raportat la înălţimea lor) afectează 13,6 milioane de copii cu vârste sub cinci ani şi provoacă unu până la cinci decese în această grupă de vârstă.
Chiar şi înaintea războiului şi a pandemiei, doi din trei copii nu aveau acces la alimentaţie terapeutică necesară pentru a le salva vieţile, a precizat UNICEF. (sursa Agerpres)

Acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial, a avertizat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care a făcut apel la stoparea acestei "spirale de autodistrugere" cu care se confruntă omenirea, informează AFP.
Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor.
Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu.
Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii... Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an - sau 1,5 pe zi - până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi.
"Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi", a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului.
Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această "spirală de autodistrugere", subliniind că "trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite".
Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei "subestimări" a riscurilor şi sentimentelor de "optimism" şi "de invincibilitate".
Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi.
Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific.
Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% - uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe.
"Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor", a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre.
"Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere", a adăugat Mizutori. (sursa Agerpres)

Şcolile din 23 de ţări, cu 405 milioane de elevi, sunt încă închise parţial sau total din cauza COVID-19, atenţionează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), transmite miercuri BBC.
UNICEF estimează că 147 de milioane de copii au ratat în ultimii doi ani cel puţin jumătate din cursurile cu prezenţă fizică, iar unii copii vulnerabili, în special fetele, nu s-au întors în şcolile care s-au redeschis.
Copiii sunt "victimele ascunse ale pandemiei", a subliniat directoarea executiv a UNICEF, Catherine Russell.
Deşi copiii au fost mai puţin vulnerabili la cele mai grave efecte ale coronavirusului asupra sănătăţii, viaţa lor a fost dată peste cap de închiderea şcolilor din cauza pandemiei, notează BBC.
În martie 2020, 150 de ţări din întreaga lume şi-au închis complet şcolile, cu închideri parţiale în alte 10. Doi ani mai târziu, în 19 dintre ele unele şcoli sunt încă închise; în alte patru - Filipine, Honduras, Insulele Solomon şi Vanuatu, în Pacificul de Sud - cel puţin 70% dintre şcoli rămân închise, proporţie considerată de UNICEF drept închidere totală.
Mai mult, "vedem copii care se întorc la şcoală şi care citeau înainte, iar acum nu ştiu să citească, care făceau socoteli înainte, iar acum nu pot face asta", a notat Russell pentru BBC News.
Directoarea UNICEF afirmă că se teme cel mai mult pentru cei care au abandonat şcoala şi riscă să devină vulnerabili la exploatare.
"Unii copii, pentru că familiile lor erau atât de sărace, au trecut în rândul forţei de muncă", a spus ea. La rândul lor, "fetele au ajuns să accepte căsătorii timpurii - ceea ce este o soartă îngrozitoare", a adăugat responsabila UNICEF.
În Filipine - unde copiii s-au confruntat şi cu restricţii în ce priveşte joaca afară - câteva şcoli au început să se redeschidă în toamnă, dar majoritatea elevilor rămân acasă. În Uganda, când şcolile s-au redeschis, în ianuarie anul acesta, aproximativ unul din 10 elevi nu s-au mai întors în bănci. Numeroase clădiri şcolare au fost afectate şi de recentele inundaţii extreme, UNICEF furnizând 457 de corturi pentru continuarea procesului educaţional.
În Africa subsahariană, abilităţile de citire, scriere şi matematică erau cele mai scăzute chiar înainte de pandemie, menţionează UNICEF.
Organizaţia ONU, care a strâns date din 122 de ţări, a mai atenţionat că doar 60% au publicat planuri de redresare a educaţiei, sugerând că această problemă nu a fost încă luată în serios. Avertizând că pandemia a dezvăluit şi a adâncit inegalităţile profunde în ce priveşte accesul copiilor la educaţie, UNICEF solicită creşterea investiţiilor pentru a evita o reacţie devastatoare în lanţ asupra şanselor copiilor în viaţă.
Ponderea ajutorului străin pentru dezvoltare acordat educaţiei la nivel global a scăzut de la 8,8% în 2019 la 5,5% în 2020, menţionează BBC.
Potrivit responsabilei UNICEF, ministerele educaţiei din întreaga lume trebuie să elaboreze planuri, dar este nevoie şi de un angajament global pentru a contribui la redresarea educaţiei.
"Trebuie să ne angajăm cu adevărat să avem grijă de aceşti copii, astfel încât să poată prospera", a spus Russell. (sursa Agerpres)

Consumatorii riscă să-şi piardă toţi banii investiţi în criptoactive şi ar putea cădea pradă escrocheriilor, au avertizat instituţiile UE de supervizare, transmite Reuters.
Potrivit unui comunicat comun publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), "consumatorii se confruntă cu posibilitatea extrem de reală de a-şi pierde toţi banii investiţi în cazul în care cumpără aceste active".
Este o accentuare semnificativă a avertismentelor autorităţilor UE adresate consumatorilor care cumpără criptoactive, în care se subliniază că pentru ei nu există protecţie şi nu pot cere despăgubiri conform actualelor reglementări UE privind serviciile financiare.
Autorităţile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate, deoarece a sporit numărul consumatorilor care cumpără 17.000 diferite criptoactive, inclusiv bitcoin şi ether, care reprezintă 60% din piaţă, fără a fi pe deplin conştienţi de riscuri, atrag atenţia instituţiile UE de supervizare.
"Consumatorii trebuie alertaţi în privinţa riscurilor reclamelor înşelătoare, inclusiv prin reţelele de socializare şi influenceri. În special consumatorii ar trebui să fie reticenţi faţă de promisiunile unor câştiguri rapide şi ridicate, mai ales cele care arată prea bine pentru a fi adevărate", susţin autorităţile UE.
De asemenea, consumatorii ar trebui să fie conştienţi de nivelul ridicat al consumului de energie pentru producerea unor criptoactive, care provoacă daune mediului, se arată în comunicat. (sursa Agerpres)

Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters.
"Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat", a subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax.
''Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine'', a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE.