Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide peste două luni dacă menţine pedepsele aplicate iniţial de instanţele gălăţene  în cazul fraudării Bacalaureatului din 2010. Profesoarele Elena Maria Onu şi Mariana Lazanu sunt protagonistele principale ale scandalului, ambele fiind profesoare la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”. Alături de acestea au ajuns în boxa acuzaţilor şi alte 16 persoane, în special elevi care au oferit mită pentru a promova examenul. Cele două profesoare au primit de la prima instanţă câte trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă, instigare la dare de mită şi dare de mită, pedeapsele fiind suspendate sub supraveghere. Judecătorii au decis, în schimb, să le achite pe cele două cadre didactice vizavi de acuzaţia de asocierea în vederea comiterii de infracţiuni de corupţie.

 

Interdicţia de a mai ocupa funcţii în învăţământ

 

Elena Maria Onu are interdicţie de a mai ocupa funcţia de director al unei unităţi de învăţământ pentru o perioadă de trei ani, iar Mariana Lazanu nu mai are dreptul pentru acelaşi interval de timp de a desfăşura activităţi ca membru în comisiile de bacalaureat din centrele de examen, membru în comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare sau în comisiile de contestaţii.  Nici elevii care au dat mită nu au scăpat, aceştia primind pedepse între două şi şase luni de închisoare, cu suspendarea executării. Anchetatorii au descoperit 8.479 de lei şi 1.165 de euro în locuinţa Mariei Onu, dar profesoara a susţinut că o parte din bani îi aparţineau fiicei sale. Femeia a recunoscut, însă, în justiţie, că i-a dat bani Mariei Lazanu pentru a acorda elevilor note mai mari, iar aceasta din urmă a confirmat, la rândul său, că a luat mită. Judecătorii au stabilit ca o parte din sumele indisponibilizate la CEC pe numele celor două profesoare să le fie returnate. În schimb, acestea, alături de elevii şi profesoarele condamnate în acelaşi dosar au fost obligaţi să plătească sume considerabile la stat drept cheltuieli de judecată. Cel mai mult ar avea de plată Elena Maria Onu (20.000 de lei) şi Maria Lazanu (18.000 de lei).

Publicat în Comunitate

Se spune mereu că unul dintre obiectivele României este să reducă decalajele care o despart de vestul Europei. E cu siguranţă un obiectiv bun, dar întrebarea este dacă decalajele acestea sunt bine identificate şi dacă sunt înţelese corect. Căci ar fi o mare greşeală să reducem problema la PIB-ul pe cap de locuitor, la autostrăzi sau reţele de bandă largă.

Una din componentele majore ale problemei este educaţia, care nu pare deloc să fie tratată cu toată seriozitatea. Presa celebrează cu entuziasm reuşitele olimpicilor români la diferite concursuri scolare, dar, în realitate, aceste succese nu sunt decât un ecran mare şi opac care ascunde eşecul masiv reprodus de fiecare generaţie în parte. Un indicator bun şi ignorat sistematic în dezbaterea publică sunt testele PISA, dar semnele decăderii intelectuale a şcolii româneşti se află la tot pasul. Bacalaureatul, de pildă: în trecut un examen esenţial, unul care măsura reuşita unui efort intensiv şi exigent, a devenit astăzi o mică farsă. Dar nu din cauza fraudelor care - aşa cum ştim - au fost serios îndiguite, ci pur şi simplu din cauza exigenţelor extrem de scăzute.

Să luăm un exemplu din aria culturii umaniste, aceea care dă seama nu doar de întinderea cunoştinţelor, dar şi de calitatea gândirii şi de capaciatea exprimării. Un examen la istorie este mai elocvent privind evoluţia intelectuală a unui tânăr decât un examen la matematică, căci pune în joc formaţia sa ca persoană şi ca actor pe scena politică a epocii sale. Or, tocmai la acest capitol o societate - care pretinde a fi tradiţionalistă - se comportă cu o neglijenţă şi o superficialitate fără egal.

În sesiunea de toamnă a bacalaureatului au fost trei subiecte. Primul (cu două puncte distincte) şi al doilea au fost de acelaşi tip. Adică se dădeau nişte texte de câte 10-19 rânduri din diferite lucrări de specialitate, cerându-se candidaţilor să precizeze anumite informaţii care se găsesc integral în text. În subiectul al doilea – similar cu primul - apărea totuşi şi ceva diferit, cerându-se candidatului să formuleze un punct de vedere pe care să-l argumenteze cu două informaţii din textul oferit ca sursă.

Prin urmare, orice candidat capabil să citească şi să înţeleagă un text putea să obţină punctajul maxim la aceste subiecte fără să fi asistat la niciun curs de istoria României niciodată în viaţa lui. Practic, primele două subiecte (însumând 2/3 din totalul punctajului) nu pretindeau candidatului nicio cunoştinţă particulară, ci numai o competenţă generală de lectură şi comprehensiune. Exact ca la testele PISA aplicate elevilor de 13-14 ani. Un elev care ar obţine punctajul maxim la testele PISA (şi care nu a absolvit încă niciodată o clasă de liceu) poate obţine facil o notă de trecere la bacalaureatul de istorie.

În fine, ultimul subiect, care aduce încă o treime la punctajul final, constă într-un eseu de două pagini pe o temă ale cărei componente sunt dinainte precizate. Tratarea lui pretinde, într-adevăr, anumite cunoştinţe de istorie românească medievală, dar destul de sumare şi fără nicio aprofundare. Elocvent este şi faptul că absolventul e depunctat dacă scrie mai mult de două pagini.

Prin urmare, un candidat care nu ştie mai nimic despre istoria României poate trece uşor bacalaureatul, iar unul care ştie câte ceva poate obţine nota maximă. Sunt cu siguranţă şi absolvenţi care ştiu mai mult decât lasă să se vadă acest examen, dar dacă doar atât li se cere absolvenţilor de liceu, cum mai putem vorbi de recuperarea decalajelor? Şi nu e vorba doar de întinderea cunoştinţelor, ci mai curând de capacitatea de a înţelege o problematică mai complexă de ordin social şi politic şi, în cele din urmă, de maturitatea cu care un tânăr înţelege societatea contemporană cu el. Nu poţi trata o problemă socială şi politică actuală fără o competenţă prealabilă de ordin istoric şi fără un minim antrenament conceptual.

Or, la acest capitol din educaţie nu e nevoie de finanţări suplimentare. Nu salariile mici sau alte precarităţi materiale ale şcolii sunt vinovate, ci pur şi simplu orizontul intelectual foarte îngust pe care îl definesc aceste examene. În această privinţă esenţială, reforma poate fi făcută fără bani. 

Publicat în National

Peste 800 de candidaţi s-au înscris în cele patru centre de examinare din judeţul Galaţi la proba scrisă la limba română, prima probă scrisă a bacalaureatului de toamnă. Numai că, efectiv, în sală au ajuns puţin peste 700. De data asta subiectele parcă au fost mai uşoare. Cel puţin asta spuneau majoritatea candidaţilor după ce au ieşit de la probă. Nici eseul parcă nu i-a mai încurcat atât.

„Nuvela, care mi-a picat la examen, o ştiam, cu eseul... un pic mai greu, dar a mers. Din păcate, eu acum dau a doua oară deoarece în prima sesiune, în vară, practic luasem examenul dar am făcut constestaţie la limba română şi am picat. Mai bine nu făceam contestaţie...”, a spus una dintre candidate. 

Există şi candidaţi care demonstrează că perseverenţa poate fi cheia succesului. Un astfel de exemplu este Alin Costoiu, care, la 25 de ani, dă examenul maturităţii a patra oară şi care spune că nu va renunţa. De fiecare dată limba română este cea din cauza căreia nu poate lua examenul. Între timp, tânărul nu a stat cu mâinile în sân. S-a angajat de patru ani ca buldoexcavatorist.

„Acum am învăţat foarte mult, nu am avut concediu, că am muncit şi am învăţat. Parcă subiectele mi se par mult mai uşoare. Nici eseul nu mi-a ridicat probleme ca înainte. Sper că acum va fi bine. Mereu din cauza acestei probe am picat, dar nu renunţ“, a spus Alin la ieşirea din sala de examen. 

La finalul primei probe scrise a bacalaureatului de toamnă s-a făcut şi un mic bilanţ. „Au  dat această probă 729 de candidaţi. 133 de candidaţi au absentat. Am avut doar un singur incident. Un candidat a fost dat afară din examen deoarece a fost prins cu fiţuici. S-a întâmplat la centrul de examinare Traian Vuia din Galaţi“, a precizat Mioara Enache, inspector şcolar general, ISJ Galaţi. 

Publicat în Eveniment

Inspectoratul Şcolar a dat, zilele acestea, raportul în faţa prefectului Dorin Otrocol cu privire la organizarea examenelor naţionale din învăţământul preunversitar la nivel local, din perioada iunie-iulie, prin reprezentantul său, prof. Aura Moza - inspector şcolar care a fost şi vicepreşedintele comisiei judeţene de examene.

Aşa cum după cum am mai scris, la nivelul judeţului Galaţi, pentru susţinerea sesiunii iunie - iulie a examenului de bacalaureat 2015 s-au constituit 13 Centre de Examen şi 3 Centre Zonale de Evaluare. Numărul de absolvenţi de liceu înscrişi pentru examen a fost de 4273 de candidaţi. La trei dintre centrele de examen s-a constatat un număr scăzut de absolvenţi înscrişi din seria curentă dar Comisia Naţională de Bacalaureat a aprobat funcţionarea acestora şi sub limita admisă de candidaţi. 

La final, din cei 4.269 elevi înscrişi iniţial pentru examen, au fost prezenţi 4.076 candidaţi şi 3.041 au fost declaraţi reuşiţi. Promovabilitatea a fost de 74.61% înainte de contestaţii şi, după rezolvarea acestora, 76.40 % - la nivelul judeţului Galaţi au fost depuse un număr de 1.985 de contestaţii - procent mult superior faţă de ratele ultimilor doi ani: 69.42 % în 2014 şi 61.45 % din 2013.

După finalizarea examenelor, reprezentanţii IŞJ au apreciat că în judeţul Galaţi, examenul de Bacalaureat sesiunea iunie – iulie 2015 s-a desfăşurat normal şi corect, de la informarea şi instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate, la organizarea şi derularea fără disfuncţionalităţi a probelor scrise, la evaluarea lucrărilor candidaţilor, la afişarea rezultatelor examenului, până la preluarea contestaţiilor, moment final al acestei monitorizări, formulând cu această ocazie şi câteva concluzii care să sprjine procesul de anul viitor să se deruleze fără probleme. 

Publicat în Comunitate

Printr-o hotărâre de Guvern, adoptată săptămâna trecută, s-a aprobat acordarea de stimulente financiare absolvenţilor care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională şi la sesiunea iunie-iulie a  examenului de Bacalaureat, în anul 2015.

Astfel, la nivelul judeţului Galaţi, doar un singur absolvent de liceu - Claudia Ghiţă - elevă a Colegiului Naţional „Spiru Haret” din Tecuci, care a obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015, va beneficia de prevederile HG şi va fi recompensată bănesc. Stimulentul financiar acordat este în valoare de 3.000 de lei. De asemenea, alţi 13 elevi gălăţeni, absolvenţi ai clasei a VIII-a, promoţia 2015, care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, vor primi câte un stimulent financiar în valoare de 1.000 de lei, conform actului normativ amintit. 

 

Olimpicii vor primi bursa de merit olimpic internaţional 

 

Premii consistente în bani vor primi şi reprezentanţii României care au obţinut rezultate notabile la olimpiadele internaţionale din acest an. Spre finalul săptămânii trecute s-a aprobat şi lista nominală a elevilor care au obţinut distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale şi care sunt beneficiari ai prevederilor Legii nr.235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional. Din cei 114 olimpici români de top de până acum, doar doi sunt din Galaţi dar vor primi trei premii, pentru cele trei medalii câştigate: Andrei Bogdan Puiu (elev de clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”) a luat medalia de bronz la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Seniori din mai 2015 şi va fi recompensat de statul român cu bursa de merit olimpic internaţional în cuantum de 525 lei. Robert Cristian Râclea, elev al aceluiaşi colegiu, dar în clasa a XI-a, a obţinut în mai medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie „D.I. Mendeleev”, iar în iulie medalia de aur la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară „Tuymaada”. Pentru rezultatele lui va primi două burse de merit olimpic internaţional, în valoare de 788 lei, şi respectiv 1.050 lei, corespunzător locurilor ocupate în competiţii.

Sumele necesare acordării stimulentelor financiare se alocă din bugetul aprobat pe anul 2015 Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Potrivit declaraţiilor oficiale, identificarea şi susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe şcolare înalte reprezintă o parte integrată a politicilor educaţionale promovate de MECŞ.

Publicat în Comunitate

Au aşteptat cu sufletul la gură rezultatele bacalaureatului. Unii le-au văzut pe internet, alţii la centrele de examinare, dar supărarea a fost aceeaşi. Zeci de candidaţi la bacalaureat din Galaţi au spus că notele la Română sunt mult mai mici decât ar fi trebuit, şi asta înseamnă că media generală le-a scăzut dramatic, ca şi şansele la viitorul dorit. Cei mai mulţi vor face contestaţie. Au fost şi elevi care au picat şi care de supărare o dădeau pe glumă. Claudia Hâncu este una dintre elevele căreia nota de la Română i-a spulberat  visul. Mai are o speranţă în contestaţie. „Cu un ochi râd şi cu altul plâng. Am luat 10 la Istorie, 9,70 la Logică, iar la Română doar 6,70. Nici nu înţeleg unde am putut greşi. Eu zic că după barem am făcut de mult mai mult. Ceva este dubios... Voi face contestaţie. La fel au păţit şi colegele mele. Aşa ceva nu e posibil! Chiar am fost pregătite la Română. Cu media 8,80 nu am şanse să intru la Ştiinţe Politice la Bucureşti. Şi eu chiar am învăţat...”, spunea Claudia. 

Dacă ea şi alţi mulţi elevi se pregăteau de contestaţie, pentru alţii a merge să vadă rezultatele la bacalaureat a fost aşa, o distracţie. Cu flori galbene, portocalii, ca o salbă, şi cu papuci cu ursuleţi, un gălăţean a venit să vadă ce notă a luat la bac. A spus că de fapt s-a trezit degeaba azi, pentru că i-au zis deja amicii că e ok.

 

Nota cea mai mare la bacalaureat 

 

Alexandra Rusu (foto 2) a luat cea mai mare notă la bacalaureat din judeţul Galaţi, în acesta sesiune. Alexandra a renunţat la studiile de pian pentru a fi sigură că la bacalaureat va lua o notă mare, care să îi permită admiterea la medicină. Tânăra are media 9,93 şi doar limba română a împiedicat-o să ia 10. Alexandra spune că de la începutul clasei a XII-a renunţat la pasiunea ei, pianul, la care a cântat 9 ani, deoarece şi-a dat seama că nu putea să şi înveţe foarte bine la trei obiecte pentru a lua notă mare la bacalaureat. În plus, îşi dorea foarte mult să devină medic anestezist, şi fără o notă mare la bacalaureat, nu putea intră la Facultatea de Medicină de la Iaşi. „Nouă ani am cântat la pian. Îmi plăcea foarte mult. Dar mi-am dat seama că nu voi putea să învăţ cum trebuie pentru bacalaureat şi dacă nu luam notă mare, nu puteam intra la medicină. A trebuit să aleg între a fi medic anestezist şi a cânta la pian, şi am ales medicina”, a spus Alexandra Rusu. Pentru a se concentra pe bacalaureat, Alexandra a rărit-o cu petrecerile şi cu ieşitul afară de la începutul clasei a XII-a, deşi e o fire sociabilă. Alexandra are un prieten, dar cum acesta este în străinătate, nu a avut la ce întâlniri să renunţe pentru a se pregăti. Nu va merege acum nici la mare, nici la munte, până când nu va lua şi admiterea la Facultatea de Medicină din Iaşi. 

Publicat în Eveniment

Gata şi cu examenul de Bacalaureat, prima sesiune din 2015. Cel puţin pentru 3.041 de absolvenţi de liceu din Galaţi, care au reuşit să ia note peste 6,00, perspectivele de vacanţă sunt clare. Ei pot merge acum să îşi depună dosarele pentru facultate, pot intra în activitate, dacă doresc să se încadreze şi găsesc vreun loc de muncă corespunzător sau, pur şi simplu, pot pleca în vacanţă. Peste puţin timp îi vor urma elevii care vor face contestaţii şi vor reuşi să obţină punctajul de trecere. 

Pe primul loc la nivel de judeţ s-a situat Alexandra I. Rusu, absolventă a Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri" din Galaţi. Ea a reuşit să acumuleze un punctaj de 9,8 la proba de evaluare a competenţelor - Matematică-Informatică (Utilizator experimentat), la probele scrise tânără luând numai note de 10, astfel că a fost declarată elev REUŞIT cu media finală 9,93. Ultimul REUŞIT din prima sesiune (înainte de contestaţie) este un absolvent al Liceului "Dimitrie Cuclin" din Galaţi, cu media finală 6,00.

Alţi 1.228 de elevi înscrişi pe listele de examene nu s-au prezentat la examene, au fost eliminaţi în timpul acestora sau au fost declaraţi respinşi la această primă sesiune a Bacalaureatului 2015.

Conform calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, după afişarea primelor rezultate la examenul primei sesiuni de Bacalaureat din 2015 se depun contestaţiile, care urmează să fie soluţionate şi rezultatele finale să fie afişate până pe 12 iulie. Din cei 4.269 absolvenţi din Galaţi care apar înscrişi pe lista oficială a MECŞ, 3.041 absolvenţi au obţinut deja nota de trecere. Restul, dintre care cinci elevi au fost eliminaţi din examene, pentru fraude, au fost respinşi în prima sesiune de Bacalaureat. Potrivit metodologiei de examen, dar şi declaraţiilor reprezentanţilor MECŞ, candidaţii eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat. Aceştia vor relua integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au fost eliminaţi.

Pentru cei care doar au fost respinşi, urmează sesiunea a II-a de BAC, în august-septembrie: între 13 şi 17 iulie are loc înscrierea candidaţilor iar după 17 şi până pe 21 august este organizată seria evaluărilor competenţelor lingvistice şi digitale. De pe 24 august încep probele scrise, pe 28 august susţinându-se ultima probă. Pe 31 august vor fi afişate rezultatele şi se depun contestaţiile, astfel ca pe 3 septembrie, după rezolvarea contestaţiilor, să fie afişate rezultatele finale.

Publicat în Eveniment

Pe lângă miile de tineri gălăţeni care au fost în focul examenelor de bac, au fost şi patru absolvenţi de liceu pentru care bacalaureatul a fost fie o formalitate, fie deja îl dăduseră. Este vorba în majoritate despre olimpicii care au deja dosarele aprobate pentru studiu la mari universităţi ale lumii. 

Irina Rusu a luat bacalaureatul cu 9.93 încă din luna mai, când s-a dat bacalaureatul olimpicilor. Vrea să studieze medicina în Austria sau Germania. Este olimpică la germană dar vrea să devină medic. Nu o sperie cei 7 ani de facultate care o aşteaptă. „Am luat 9.93 la bacalureat dar la examenul olimpicilor, în sesiunea specială. Sunt olimpică la limba germană. Nu m-a stresat acest examen cât examenul de la facultatea de medicină din Viena. Acolo nu contează media la baclaureat. Sper ca totul să fie bine. Voi studia 7 ani, dar va merita”, a spus Irina Rusu. 

Ceilalţi trei colegi olimpici au dat acum bacalaureatul, dar emoţii nu au prea avut. Deja se ştiu admişi la Oxford, Cambridge şi o facultate de renume din Manchester. Vlad Şoltuz, olimpic internaţional la robotică şi naţional la fizică, a luat 9.50 la bacalaureat, nu a avut mari emoţii. Este acceptat la Cambridge, unde va studia ştiinţele naturii şi informatica. „Bacalaureatul nu a fost deloc greu”, a spus Vlad. Admis la Oxford, Tudor Profir, olimpic la informatică, care la bacalaureat a luat 9.60, crede că este o modă să studieze în străinătate. „Îmi trebuia minim nota 9 la bacalaureat. Am luat mai mult, dar nu pot spune că nu am avut deloc emoţii. Deşi mult mai greu mi-a fost la olimpiade...  Vreau la Oxford deoarece este cea mai bună pe informatică şi în acest domeniu vreau să lucrez”, a spus Tudor. Colega lui, Monica Moisescu, a luat 9.60 la bacalaureat şi va pleca la Manchester să studieze biologia. Cei patru au fost elevi ai Colegiului „Vasile Alecsandri” Galaţi, cel mai bun din ţară.

Publicat în Știrea zilei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat miercuri pronunţarea verdictului final în cazul fraudării Bacalaureatului din 2010 pentru începutul lunii iunie 2015. Elena Maria Onu şi Mariana Lazanu, profesoarele acuzate de fraudarea Bacalaureatului din 2010, sunt protagonistele principale ale scandalului, ambele  fiind profesoare la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri". Alături de acestea au ajuns în boxa acuzaţilor şi alte 16 persoane, în special elevi care au oferit mită pentru a promova examenul. Cele două profesoare au primit de la prima instanţă câte trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă, instigare la dare de mită şi dare de mită, pedeapsele fiind suspendate sub supraveghere. Judecătorii au decis, în schimb, să le achite pe cele două cadre didactice vizavi de acuzaţia de asocierea în vederea comiterii de infracţiuni de corupţie.

 

Cheltuieli de judecată impresionante

 

Elena Maria Onu are interdicţie de a mai ocupa funcţia de director al unei unităţi de învăţământ pentru o perioadă de trei ani, iar Mariana Lazanu nu mai are dreptul pentru acelaşi interval de timp de a desfăşura activităţi ca membru în comisiile de bacalaureat din centrele de examen, membru în comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare sau în comisiile de contestaţii. Nici elevii care au dat mită nu au scăpat, aceştia primind pedepse între două şi şase luni de închisoare, cu suspendarea executării. Anchetatorii au descoperit 8.479 de lei şi 1.165 de euro în locuinţa Mariei Onu, dar profesoara a susţinut că o parte din bani îi aparţineau fiicei sale. Femeia a recunoscut, însă, în justiţie, că i-a dat bani Mariei Lazanu pentru a acorda elevilor note mai mari, iar aceasta din urmă a confirmat, la rândul său, că a luat mită. Judecătorii au stabilit ca o parte din sumele indisponibilizate la CEC pe numele celor două profesoare să le fie returnate. În schimb, acestea, alături de elevii şi profesoarele condamnate în acelaşi dosar au fost obligaţi să plătească sume considerabile la stat drept cheltuieli de judecată. Cel mai mult au de plată Elena Maria Onu (20.000 de lei) şi Maria Lazanu (18.000 de lei). 

Publicat în Comunitate

Pentru al doilea an consecutiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice organizează o sesiune specială a examenului de Bacalaureat, dedicată elevilor de liceu care se pregătesc pentru olimpiadele şi concursurile şcolare internaţionale. Potrivit metodologiei MECS, elevii din clasele a XII-a care participă la olimpiade internaţionale sau la competiţii sportive şi artistice internaţionale programate în perioada sesiunii normale de bacalaureat vor susţine examenele în cadrul unei sesiuni speciale de BAC. Potrivit propunerii pentru acest an, această sesiune se va desfăşura în perioada 16-29 mai. Pe site-ul ministerului a fost postată lista nominala a absolvenţilor de liceu care fac parte din loturilor naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale pe discipline şcolare, ce pot susţine examenul de bacalaureat - sesiune specială, 2015. Sesiunea normală a examenului de Bacalaureat are loc în perioada iunie-iulie 2015.

Din cei 69 de absolvenţi din toată ţară înscrişi pe această listă, doar Andrei Bogdan Puiu este gălăţean. El este elev de clasa a XII-a, la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" Galaţi, un copil superdotat, multipremiat (despre aptitudinile sale neobişnuite s-a scris în repetate rânduri şi se va mai scrie) care vrea să ajungă la faza internaţională a Olimpiadei de Matematică şi este, deja, în atenţia a două universităţi de prestigiu internaţional: Cambridge şi Imperial London College.

De asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va organiza sesiune specială pentru susţinerea examenului de Bacalaureat şi pentru elevii sportivi din anii terminali care fac parte din loturilor naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale sportive. Din lista nominala a absolvenţilor de liceu (sportivi) ce pot susţine examenul de bacalaureat - sesiune speciala, 2015, care cuprinde nu mai puţin de 134 elevi, doi sunt din Galaţi: tenismenul Marius Frosa, de la LPS Galaţi, care se cooptat în lotul românesc pentru Turneul Internaţional de Seniori şi Andrei Valentin Popa, elev la Liceul cu Program Sportiv din Galaţi (liceu unde a învăţat şi celebra Patricia Ţig), cooptat în lotul naţional pentru Campionatele Europene U20.

Publicat în Comunitate