Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a constatat, în urma monitorizării de către Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a informaţiilor referitoare la cheltuielile angajate de către formaţiunile politice din subvenţiile de la bugetul de stat, că în anul 2022 au fost efectuate cheltuieli în proporţie de 72% din totalul sumelor încasate.
Totodată, AEP precizează că în anul 2022 au fost vărsate în conturile formaţiunilor politice sume în valoare de 256.640.664,28 lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat.
În structura cheltuielilor efectuate din subvenţia de la bugetul de stat ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru presă şi propagandă la Partidul Social Democrat - 58,54%, la Partidul Naţional Liberal - 70,72% şi la Partidul Mişcarea Populară - 27,62%. În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, acestea au reprezentat ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor angajate de Partidul Pro România şi de Uniunea Salvaţi România, mai precis 44,93%, respectiv 29,28%.
Analiza grafică şi situaţia detaliată a cheltuielilor efectuate de către formaţiunile politice în anul 2022, exprimată atât în sume fixe cât şi în procente, au fost publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi pot fi accesate la adresa web: www.finantarepartide.ro, informează AEP.

Publicat în Politica

Pentru contracararea scăderii generale a standardului de viaţă şi a apariţiei unor grupuri sociale vulnerabile, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene continuă să implementeze măsuri care să să preîntâmpine şi să compenseze efectele sociale destructive, cauzate de contextul macroeconomic, asupra grupurilor aflate în situaţie de risc, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.
„Datele o spun clar, încă ne confruntăm cu o formă dominantă de sărăcie care poate conduce la precaritate alimentară, în anumite situaţii. Aceste lucruri fac ca peste două milioane de cetăţeni să nu îşi poată permite un standard de viaţă decent pentru anul 2023. Tocmai de aceea, la nivelul Guvernului am gândit un pachet măsuri care sunt integrate şi complementare, astfel încât să se asigure o alocare financiară eficientă a intervenţiilor. Aşadar, vor fi români care se află într-un grad extrem de excluziune socială care vor putea primi până la 10.000 de lei pentru nevoile imediate, pe baza diferitelor forme de sprijin care se vor acorda”, a transmis ministrul Marcel Boloş.
Pe termen lung, prin Programele Incluziune şi Demnitate Socială 2021–2027 şi Educaţie şi Ocupare 2021–2027, Guvernul urmăreşte să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile atât în ceea ce priveşte asigurarea accesului la servicii cât şi prin implementarea unor măsuri care să sprijine nevoile imediate.

Astfel, pachetul de măsuri de care vor beneficia persoanele vulnerabile în 2023 cuprinde:

Şase noi tranşe de sociale de 250 de lei, oferite şi în 2023

Aproximativ 2,5 milioane de români, aflaţi în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie, au primit IV tranşe de vouchere sociale prin programul „Sprijin pentru România”, în valoare totală de 1.000 de lei. La 19 decembrie 2022, tuturor beneficiarilor care aveau card le-a fost virată tranşa IV. Măsura va continua pe tot parcursul anului 2023, când vor fi livrate alte VI tranşe, a câte 250 de lei, o dată la două luni.

Vor primi vouchere sociale pentru alimente şi mese calde:
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranşele din anul 2023;
- copiii şi adulţii încadraţi în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranşele din anul 2023;
- familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023;
- familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023;
- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

1.400 de lei pentru facturile la energie

Românii vulnerabili vor primi sprijin pentru compensarea preţurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:
- 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
- 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Vor beneficia de măsură:
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei;
- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

! Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Regional pentru perioada de programare 2014–2020, în limita economiilor identificate la nivelul acestor programe şi a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014–2020.

Vouchere pentru preşcolarii şi elevii vulnerabili, pentru achiziţia de haine şi rechizite

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va continua să ofere ajutorul de 500 de lei pentru îmbrăcăminte şi rechizite, după ce, în anul şcolar 2022–2023 au beneficiat 405.000 preşcolari şi elevi, faţă de 245.000 beneficiari în anul şcolar precedent.

Vor beneficia de sprijinul în valoare de 500 de lei:
- copiii din învăţământul de stat preşcolar, cu condiţia ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei);
- elevii din învăţământul de stat primar şi gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară (1.275 lei).

! Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional pot fi utilizate numai la unităţile cu care emitenţii cardurilor au contracte de afiliere.

Vouchere pentru repararea locuinţei şi pentru electrocasnice

MIPE efectuează demersurile pentru a implementa o măsură care să finanţeze acordarea de vouchere de rezilienţă pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin investiţii în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activităţile casnice/cotidiene, precum şi a unor servicii  pentru reparaţia locuinţelor.
Astfel, românii vulnerabili vor putea beneficia de sprijin pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi precum maşina de spălat, frigider sau aragaz.

O nouă tranşă de pachete alimentare de 24 kg, cu produse româneşti

În primăvara acestui an, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va începe distribuţia celei de-a VI-a tranşe de pachete cu alimente în cadrul proiectului „Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare”, finanţat prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate. Pachetele vor ajunge la 1.188.852 beneficiari.

Pachetele conţin 12 alimente de bază (38 de unităţi) şi provin de la producători din România:
- făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
- mălai (4 pungi de 1 kg);
- paste făinoase (2 pungi de 400 g);
- ulei (4 sticle de 1 l);
- zahăr (2 pungi de 1 kg);
- orez (4 pungi de 1 kg);
- conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
- conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
- conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
- borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
- gem de fructe (1 borcan de 360 g);
- gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

! Proiectul finanţat prin POAD, cu un buget total de 235 milioane euro, presupune livrarea a 7.133.112 de pachete (170.000 tone de alimente) în şase tranşe, prima dintre acestea fiind acordată în perioada iunie – august 2020.  În anul 2021 au fost livrate alte două tranşe de alimente, în lunile februarie – martie şi august 2021 – ianuarie 2022, cea de-a patra tranşă fiind distribuită în perioada martie – septembrie 2022.

Echipamente speciale pentru persoanele cu dizabilităţi

PIDS 2021–2027 va avea în vedere şi susţinerea unor măsuri destinate oferirii de suport pentru încadrarea în muncă dar şi pentru cei care necesită sprijin în vederea exercitării capacităţii de exercitiu legale.
Tehnologiile asistive (rampe electrice, softuri de citire pentru nevăzători etc.) pentru persoane cu dizabilităţi au un preţ ridicat ce nu poate fi acoperit de majoritatea celor care au nevoie de un asemenea dispozitiv. În perioada 2014–2020 astfel de dispozitive au fost finanţate prin Programul Operaţional Capital Uman, dar doar pentru o parte dintre  persoanele cu vârsta între 18 şi 64 de ani.
Peste 7.000 persoane cu dizabilităţi, cu vârsta între 18 şi 65 ani, au primit vouchere în cuantum de până la 5.000 euro pentru a-şi procura echipamente care să le îmbunătăţească viaţa şi să le dea, totodată, şansa la o activitate remunerată: cititoare pentru nevăzători, fotolii rulante, proteze audio, elevatoare, diverse instrumente ajutătoare pentru scriere sau desen, dar şi instrumente manipulatoare robotizate, printre altele.
POIDS 2021–2027 va continua această măsură, să acopere şi nevoile minorilor şi ale vârstnicilor cu dizabilităţi în această privinţă.

Trusouri pentru nou-născuţi

Mamele şi copiii nou-născuţi din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la naşterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Ajutoarele vor fi acordate în limita a 12 milioane euro, sumă alocată prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Vor beneficia de acest sprijin, conform ordonanţei de urgenţă adoptată:
- mamele cărora le-a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;
- mamele care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;
- mamele cu dizabilităţi;
- mamele aflate temporar în situaţii critice de viaţă – victime ale calamităţilor, ale violenţei domestice, persoane dependente şi/sau care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autorităţile publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale;
- mame şi care nu deţin acte de identitate şi nu pot accede la drepturile civile;
- mamele minore;
- mamele – cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

! Listele cu persoanele care vor beneficia de aceste ajutoare vor fi întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, prin Serviciile Publice de Asistenţă Socială, centralizate de către prefecturi, transmise Ministerului Afacerilor Interne şi, ulterior, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care este coordonatorul la nivel naţional al acestui program.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă de ajutoare în valoare de 44 milioane euro (217,7 milioane de lei) notificată de România pentru sprijinirea crescătorilor de bovine, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe. Obiectivul schemei este de a-i compensa pe beneficiarii eligibili pentru o parte din costurile suplimentare provocate de creşterea preţurilor la combustibili, energie şi furaje şi de-a ajuta să depăşească dificultăţile financiare legate de actuala criză geopolitică.
Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul nu depăşeşte 250.000 euro per beneficiar şi va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2023.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri, la Slatina, că Prin Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, un document programatic aprobat în luna decembrie anul trecut de Comisia Europeană, fermierii români şi agricultura românească beneficiază de susţinere în valoare de 15,8 miliarde de euro, precizând că 75% dintre banii care se distribuie fermierilor vin de la Uniunea Europeană.
Ministrul a prezentat, miercuri, la Slatina, Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, într-o conferinţă organizată în cadrul campaniei "Caravana Cunoaşterii" de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală.
Petre Daea a menţionat că România are un Planul Naţional Strategic echilibrat şi i-a îndemnat pe fermieri să atragă fondurile europene prevăzute în acest document programatic.
"Un plan excepţional, din punct de vedere al valorii lui, prin obiective şi din punct de vedere al susţinerii, de 15,8 miliarde euro, sumă importantă, pe care din fericire, România, prin agricultură, a adus banii aceştia în ţară şi vrem să-i aducem în totalitate şi de aici încolo. (....) Într-o exprimare tehnică din partea celor de la UE, spunând că România are unul dintre cele mai echilibrate planuri naţionale strategice. (...) Este un document programatic ce vizează domeniul pe o perioadă lungă de timp. (...) Să luăm banii de la Uniunea Europeană, pentru că, stimaţi fermieri, 75% din banii care se distribuie fermierilor vin de la UE. Pe de o parte să luăm toţi banii, pe de altă parte să compatibilizăm conceptul UE cu interesele şi nevoile pe care le au fermierii români", a declarat ministrul Agriculturii.
Petre Daea a arătat că prin PNS, 2023 - 2027, este mutată atenţia de la conformitate către rezultate şi performanţă, iar documentul aduce ca noutate şi un grad de flexibilitate mai mare în stabilirea regulilor de eligibilitate.
"Ce este nou, sunt cele două mari principii, se mută atenţia de la conformitate la performanţă, nu-i uşor acest lucru, iar al doilea, un grad ridicat de flexibilitate a regulilor de eligibilitate, putem să facem mişcări între piloni, dar asta n-o putem facem în fiecare zi, în fiecare lună, o putem face anual", a precizat ministrul.
Ministrul a punctat că documentul prevede şi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri, în România fiind circa 199.000 de fermieri cu vârste sub 25 de ani.
"O altă investiţie importantă este în fermierii tineri. Am translatat această măsură din ciclul trecut, pentru că am avut şi atunci şi avem şi acum şi o să vedeţi ce suport au fermierii tineri pentru fiecare formă de sprijin, în aşa fel încât să fim atenţi la generaţiile de fermieri, să le schimbăm la timp şi să se împrospăteze în cunoştinţă de cauză şi într-un exerciţiu al muncii, să fie competitivi pe piaţă şi în competiţie cu alte ţări. Lucrul acesta este îmbucurător pentru România, întrucât România de pe locul zece în 2016 a trecut pe locul cinci la structura de fermieri sub 25 de ani. Avem deja 199.000 de fermieri care au sub 25 de ani. Investim în continuare aici", a declarat Petre Daea.
Deputatul de Olt Florin Barbu a susţinut în cadrul conferinţei că prin finanţările prevăzute în PNS 2023 - 2017 vor fi create peste 12.000 de locuri de muncă.
"Se vorbeşte despre viitorul fermierilor dar şi despre viitorul agriculturii. Eu consider că Planul Strategic 2023 - 2017 este exact viitorul agriculturii româneşti în această perioadă. Ştiu că prin Planul Naţional Strategic sunt peste 100 de măsuri de sprijin direct către fermieri, sunt peste un miliard de euro pentru finanţare în zootehnie, în industria alimentară, în procesare, ceea ce ne face să credem că în România, din estimările făcute, vor fi create peste 12.000 locuri de muncă prin acest program", a declarat Florin Barbu, preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
În cadrul acţiunii "Caravana Cunoaşterii", MADR va organiza Conferinţe naţionale şi regionale, astfel încât fermierilor din ţară să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile cuprinse în PNS şi sumele pe care le au la dispoziţie pentru a le investi în agricultură şi dezvoltare rurală.
Fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, prin Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale şi prin Pilonul II - Dezvoltare rurală. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Casa Judeţeană de Pensii Galaţi a transmis un comunicat referitor la aplicarea Deciziei nr.650/2022 a Curţii Constituţionale a României.
Astfel, "în data de 28 decembrie 2022, în Monitorul Oficial nr.1262, a fost publicată Decizia nr.650 din 15 decembrie 2022 a Curţii Constituţionale a României prin care dispoziţiile referitoare la contribuţia de asigurări sociale de sănătate cuprinse în OUG. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sunt neconstituţionale.
În temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţia României, republicată, începând cu data de 28 decembrie 2022, nu se mai reţine contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei pentru fiecare drept de pensie.
Având în vedere că la această dată s-a încheiat achitarea drepturilor de pensie aferente lunii decembrie 2022 şi procedura plăţii drepturilor de pensie aferente lunii ianuarie 2023 este finalizată (tipărirea documentaţiilor de plată şi transmiterea în teritoriu a sumelor), CNPP are posibilitatea de a implementa Decizia Curţii Constituţionale prin neaplicarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi restituirea sumelor reţinute cu acest titlu de la data publicării Deciziei, începând cu luna februarie 2023", se arată în comunicatul Casei Judeţene de Pensii Galaţi.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Primele bancnote cu chipul regelui Charles al III-lea, care a preluat tronul după moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie, au fost dezvăluite marţi de Banca Angliei. Noile bancnote vor intra în circulaţie la jumătatea anului 2024 în Regatul Unit şi vor circula în paralel cu cele vechi, cu chipul fostei suverane. „Portretul regelui va apărea pe modelele existente ale celor patru bancnote” de 5, 10, 20 şi 50 de lire sterline, „fără alte modificări” în designul acestora, a anunţat banca centrală într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Imaginea lui Charles al III-lea va apărea în locul portretului mamei sale pe faţa bancnotelor şi în fereastra de securitate transparentă, potrivit imaginilor difuzate de Banca Angliei. Portretul lui Charles este o gravură realizată pe baza unei fotografii „furnizate de familia regală în 2013”, iar imaginile, finalizate în ultimele luni, au fost autorizate de monarh, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Băncii Angliei. Bancnotele din polimer - care au înlocuit treptat bancnotele din hârtie în Marea Britanie din 2016 - vor fi produse pe scară largă din prima jumătate a anului 2023 înainte de a intra în circulaţie anul următor.

Bancnotele cu chipul reginei Elisabeta a II-a vor continua să circule în paralel şi vor fi retrase doar atunci când vor fi deteriorate pentru a „minimiza impactul asupra mediului înconjurător şi cel financiar” al schimbării monarhului, urmând directivele Casei Regale, se precizează în comunicat. Primele monede cu imaginea lui Charles al III-lea au intrat în circulaţie la începutul lunii decembrie şi au apărut în oficiile poştale din toată ţara. Circa 27 de miliarde de monede cu efigia reginei Elisabeta a II-a se află în prezent în circulaţie în Marea Britanie: şi acestea vor rămâne valabile şi vor fi înlocuite doar atunci când vor fi deteriorate sau uzate, notează digi24.ro.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Publicat în Mapamond

Gălăţenii vor primi anul viitor de la bugetul de stat peste 38 de milioane de lei, în urma amendamentelor depuse la legea bugetului.
Cea mai importantă sumă este direcţionată către o investiţie mult-aşteptată, menită să constribuie la o puternică dezvoltare a zonei.
Astfel, judeţul Galaţi primeşte 36,5 milioane lei, iar Brăila 18,2 milioane pentru planul de investiţii şi studiul de fezabilitate pentru realizarea aeroportului internaţional Galați - Brăila.
600.000 de lei vor avea drept destinaţie achitarea unei restanţe rămase după lucrările de reabilitare şi dotarea centrului medical din Nicoreşti. Din totalul de 5 milioane de lei s-au plătit deja 3,95 milioane lei.
Tot 580.000 de lei merg către reabilitarea si dotarea centrului medical din Iveşti.
O investiţie de suflet este atribuirea a 480.000 de lei pentru pictura interioară la biserica Naşterea Maicii Domnului, comuna Umbrăreşti.
Alţi 312.500 lei vor avea drept destinaţie amenajarea de parcări, trotuare şi spaţii verzi în comuna Lieşti.
Sunt extrem de bucuros că s-a aprobat şi suma de 150.000 lei pentru Studiu de fezabilitate Sală de Sport la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, colegiu sinonim cu performanţa, în care am onoarea să predau ca profesor de fizică.
Cu excepţia sumei destinate aeroportului, unde a existat o colaborare cu parlamentarii social-democraţi, celelalte amendamente au aparţinut exclusiv echipei parlamentare a PNL Galaţi.

Deputat PNL Galaţi,
Atanasiu Onuţ Valeriu

Publicat în Politica

O problemă generată de creşterea costurilor de transport şi-a găsit rezolvarea: Ministerul Educaţiei a adoptat Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare şi de decontare a sumelor forfetare pentru elevii care sunt şcolarizaţi în altă localitate decât localitatea de domiciliu.
În cazul celor care merg zilnic în altă localitate, se asigură o sumă forfetară lunară de 60 de lei/lună pentru distanţa de până la 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, suma de 60 de lei/lună se suplimentează cu 6 lei/lună pentru fiecare kilometru.
Celor cazaţi la internat sau în gazdă înlocalitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilorde transport între localitatea în care studiază şi cea dedomiciliu, astfel:
a) contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi;
b) contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi.
Decontarea cheltuielilor se face pe baza documentelor de transport.
În toate cazurile, suma forfetară se acordă în avans de către unităţile de învăţământ preuniversitar, la solicitarea scrisă a elevului, înregistrată la unitatea de învăţământ până la data de 10 a lunii curente, pentru luna următoare. Din cerere trebuie să rezulte localitatea de domiciliu în care locuieşte elevul şi distanţa în kilometri pe care se deplasează până la unitatea de învăţământ.
Pentru luna decembrie 2022, sumele forfetare se vor acorda în perioada 12-16 decembrie 2022. Pentru luna ianuarie, plata sumelor forfetare se va face în primele 5 zile lucrătoare de la începerea cursurilor şcolare.
Plata avansului pentru lunile februarie-decembrie se va efectua de către unitatea de învăţământ în intervalul 25-28 al lunii curente, pentru luna următoare.

Deputat PNL Galaţi,
Atanasiu Onuţ Valeriu

Publicat în Politica

Primăria municipiului Galaţi informează că a fost acceptat pentru finanţare proiectul privind înfiinţarea a două centre de colectare prin aport voluntar, în cadrul PNRR. Este vorba despre un proiect în valoare de 9,1 milioane de lei ce vizează suplimentarea capacităţilor de colectare separată, pregătire pentru reutilizare şi valorificare a deşeurilor de diferite tipuri, inclusiv deşeuri voluminoase. Un astfel de centru (CAV1) va fi amenajat în partea de nord-est a municipiului Galaţi (în apropiere de Parcul Carol), al doilea (CAV2) urmând a fi amplasat în zona Cartierului Cantemir. Obiectivul proiectului vizează accelerarea procesului de extindere şi modernizare a sistemelor de gestionare a deşeurilor, cu accent pe colectare separată, măsuri de prevenţie, reducere, reutilizare şi valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile şi tranziţiei la economia circulară, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.
"Stă în puterea fiecăruia să avem un oraş cât mai curat. Proiectul privind înfiinţarea a două centre de colectare prin aport voluntar a fost acceptat pentru finanţare în cadrul PNRR. Unul dintre aceste centre va fi în zona Parcului Carol, iar celălalt în zona Cartierului D. Cantemir. Aceste centre vor primi deşeuri de diferite tipuri, inclusiv deşeuri voluminoase. Scopul este acela de a încuraja şi a susţine colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare şi valorificare a deşeurilor. Valoarea proiectului este de circa 9 milioane de lei", spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi. *foto: caracter ilustrativ

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Ministrul Ligia Deca, anunţă că bugetul Ministerului Educaţiei a fost rectificat în plus cu 320 de milioane de lei, bani pentru salariile angajaţilor din învăţământ, deşi iniţial proiectul prevedea o tăiere de 80 de milioane de lei.

Deca mai spune că pentru capitolul „învăţământ” au mai fost suplimentate şi sumele pentru bursele elevilor, cu 200 de milioane de lei, dar aceşti bani merg direct în bugetele locale. Încă 34 de milioane de lei sunt prevăzute suplimentar pentru finanţarea şcolilor private acreditate.

„Am bucuria să vă anunţ că în urma rectificării, bugetul pentru învăţământ creşte cu 554,35 milioane de lei! Guvernul României a adoptat în şedinţa de astăzi, prin ordonanţă de urgenţă, a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2022. În urma acestei decizii, bugetul alocat învăţământului creşte, în total, cu suma de 554,35 milioane de lei (320 milioane de lei - buget pentru învăţământ gestionat de Ministerul Educaţiei, iar 234,35 milioane de lei - sume defalcate din TVA de la bugetul de stat prin bugetele locale). Suplimentarea cu 320 milioane de lei de la bugetul de stat pentru Ministerul Educaţiei vizează asigurarea salariilor pentru personalul din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Sumele defalcate din TVA de la bugetul de stat prin bugetele locale vor fi utilizate pentru plata burselor şcolare în acest an calendaristic (200,03 milioane de lei), respectiv pentru finanţarea învăţământului particular şi confesional acreditat, conform legii (34,32 milioane de lei)”, a anunţat  Ligia Deca pe pagina sa de socializare.

În urma acestei decizii, bugetul alocat învăţământului creşte, în total, cu suma de 554,35 milioane de lei (320 milioane de lei - buget pentru învăţământ gestionat de Ministerul Educaţiei, iar 234,35 milioane de lei - sume defalcate din TVA de la bugetul de stat prin bugetele locale). Suplimentarea cu 320 milioane de lei de la bugetul de stat pentru Ministerul Educaţiei vizează asigurarea salariilor pentru personalul din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.

Publicat în National
Pagina 1 din 7