Kremlinul a acuzat luni forțele Kievului că sunt responsabile pentru bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina și de asemenea din Europa, avertizând în același timp contra unor "consecințe catastrofale" inclusiv pentru continentul european, informează France Presse. Bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie "de către forțele armate ucrainene" este "potențial extrem de periculoasă" și "ar putea avea consecințe catastrofale pentru o zonă întinsă, inclusiv teritoriul european", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. Rusia "așteaptă ca țările care au influență asupra conducerii ucrainene să-și folosească influența pentru a preveni continuarea unor astfel de bombardamente", a adăugat el. Centrala Zaporojie (Zaporijia, în ucraineană n.r.), situată în sudul Ucrainei și controlată de forțele ruse, a fost ținta a două bombardamente în ultimele zile ce au lovit unele dintre instalațiile ei. Kievul și Moscova se acuză reciproc pentru aceste lovituri. Potrivit Ministerului rus al Apărării, bombardamente ucrainene efectuate duminică de pe poziții din apropierea orașului Marhaneț au avariat o linie de înaltă tensiune care furnizează electricitate pentru regiunile Zaporojie și Herson, aflate parțial sub control rusesc. În urma bombardamentului a survenit o situație de supratensiune, care a declanșate sistemul de siguranță ce a sistat furnizarea de electricitate. Totuși, potrivit administrației locale instalate de Rusia, complexul nuclear de la Zaporojie funcționa luni în ''modul normal''. La rândul său, Kievul a acuzat Rusia că a efectuat sâmbătă din nou bombardamente în zona centralei, care au avariat trei senzori de radiații și doi lucrători au fost răniți. De asemenea, Ucraina a cerut crearea unei ''zone demilitarizate'' la centrala de la Zaporojie, cu prezența unor forțe de menținere a păcii. În timpul atacului său care a condus la ocuparea centralei Zaporojie în martie, armata rusă a deschis focul asupra clădirilor administrative ale obiectivului, stârnind temeri privind un accident nuclear major, amintește AFP. Secretarul general al ONU Antonio Guterres a subliniat luni că "orice atac asupra centralelor nucleare este un lucru sinucigaș". (sursa Agerpres)
Publicat în Mapamond

Diana Șoșoacă a stârnit un val de indignare chiar pe pagina ei de Facebook, după ce a pus sub semnul întrebării atacul Rusiei asupra Ucrainei și bombardamentele din Kiev. Revoltați, internauții au trimis-o pe senatoare să facă live-uri din Kiev, iar unii s-au oferit s-o ajute cu transportul.

Diana Șoșoacă a ridicat semne de întrebare sâmbătă asupra atacului Rusiei împotriva Ucrainei și a bombardamentelor din Kiev. Ea a preluat pe Facebook un articol dintr-un blog și a spus că pe camerele live din Kiev nu se văd semnele atacurilor.

„Să vă spun un mic secret: aveţi internet! Efectiv nu înţeleg cum de nu puneţi mâna să căutaţi imagini direct de la sursă. Aveţi ataşat acestui articol o imagine luată de pe mai multe camere live din Kiev. Îmi spuneţi, vă rog, unde sunt „atrocităţile” comise? Unde sunt bombardamentele, unde e nebunia frontului?”, a întrebat senatoarea pe Facebook.

Postarea ei a atras reacții virulente din partea internauților, care i-au transmis în comentarii să meargă în Kiev și să facă live-uri de acolo, așa cum obișnuiește Diana Șoșoacă să comunice de obicei:

De ce nu vă duceți la Kiev, să faceți live-uri d-alea demne de super puterile dvs???? 

Va rog eu frumos, nu mergeti un pic pan' la Kiev sa ne relatati la cald evenimentele?!

Aşteptăm să mergeți în Kiev/Harkov şi să le spuneți oamenilor că bombardamentele (care au distrus numeroase locuințe, şi au cauzat şi pierderi umane) nu există de fapt...

Eu nu ti-as face altceva decât sa te duc la Vama Siret si sa te pun sa repeti asta în fata mamelor singure cu copii, care au fugit disperate din calea criminalilor pe care ii slujești.

Buna ziua! Personal ma ofer sa va duc in Ucraina, sa faceti un live de acolo sa ne aratati "adevarul". Va las in centru in Kiev si merg si parchez un pic mai incolo, nu va panicati, ma intorc si va iau, promit! Multumesc, saru-mana!

Vrem live Șoșoacă de la fața locului! (sursa digi24.ro)

Publicat în Politica
Joi, 17 Februarie 2022 12:24

Grădiniţă bombardată în Ucraina

Armata ucraineană spune că forţe ruseşti de ocupaţie au tras într-un sat din regiunea Luhansk, transmite Reuters. Astfel de incidente au avut loc de mai multe ori în ultimii opt ani, dar acesta are loc după ce Rusia a masat peste 100.000 de soldaţi în apropierea graniţelor Ucrainei, notează romaniatv.net.
Separatiştii proruşi şi forţele ucrainiene se acuză reciproc că au deschis focul în estul Ucrainei. OSCE confirmă că s-au tras obuze. Potrivit guvernului de la Kiev, forţele separatiste din estul ţării au tras focuri de artilerie, lovind inclusiv o grădiniţă, fără să fie consemnate victime.
Luhansk este controlată de rebelii proruşi din 2014. Separatiştii susţinuţi de Rusia în estul Ucrainei au acuzat joi forţele Kievului că au bombardat teritoriul lor de patru ori în ultimele 24 de ore.
Afirmaţiile despre bombardamente au fost făcute într-o declaraţie emisă de reprezentanţii autoproclamatei Republici Populare Luhansk.
Ucraina a negat că a bombardat poziţiile separatiştilor din estul ţării. „În ciuda faptului că s-a tras asupra poziţiilor noastre cu arme interzise, inclusiv cu artilerie de 122 mm, trupele ucrainene nu au deschis focul ca răspuns”, a declarat un ofiţer de presă al armatei ucrainene.
Unii lideri occidentali se tem că Rusia va fabrica un incident pentru a demara o invazie în Ucraina.
Separatiştii din estul Ucrainei, susţinuţi de Rusia, au acuzat, joi, forţele guvernamentale că au deschis focul asupra teritoriului lor de patru ori în ultimele 24 de ore şi au spus că încearcă să stabilească dacă atacurile s-au soldat cu victime, transmite Reuters.
Afirmaţiile referitoare la bombardamente au fost făcute într-o declaraţie emisă de reprezentanţii autoproclamatei Republici Populare Lugansk. Potrivit declaraţiei, forţele ucrainene au folosit mortiere, lansatoare de grenade şi mitraliere în patru atacuri diferite, joi.
„Forţele armate ale Ucrainei au încălcat în mod brutal regimul de armistiţiu, folosind armament greu, care, conform acordurilor de la Minsk, ar trebui retras”, se arată în comunicat.
Ministerul Apărării al Ucrainei nu a putut fi contactat pentru declaraţii în această privinţă.
Nu a fost clar cât de grave au fost consecinţele şi nu a existat nicio reacţie imediată din partea Ucrainei sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează situaţia din estul Ucrainei, dar care şi-a retras unii dintre supraveghetori în ultimele zile.
Astfel de incidente au avut loc în repetare rânduri în ultimii opt ani, dar ultimul de acest fel vine după ce Rusia a adunat peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina, în timp ce a cerut NATO să se angajeze să nu accepte Kievul ca membru al alianţei.
Liderii occidentali au avertizat că vor aplica noi sancţiuni Moscovei în eventualitatea unui atac în Ucraina, dar Kremlinul dezminte orice potenţială invazie.
Serviciile secrete americane au afirmat la începutul acestei luni că Rusia ar putea inventa un pretext fals pentru o invadare a Ucrainei, însă Rusia a respins şi această afirmaţie.
SUA a afirmat, joi, că Rusia şi-a consolidat prezenţa militară la graniţa cu Ucraina cu încă 7.000 de soldaţi, în pofida anunţului Moscovei de retragere parţială.
Camera inferioară a Dumei de Stat de la Moscova a votat, marţi, două rezoluţii pentru recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste autoproclamate din estul Ucrainei.
Kremlinul a semnalat că Putin nu are planuri să facă acest lucru curând.

Publicat în Mapamond