Bugetul municipiului Galaţi pentru anul 2022 a fost aprobat în şedinţa de astăzi, joi, 10 februarie 2022, a Consiliului Local. „Bugetul de anul acesta este unul echilibrat. Continuăm dezvoltarea oraşului, dovadă fiind faptul că avem peste 100 de obiective de investiţii şi în acest an, iar bugetul pentru dezvoltare este cu 40 la sută mai mare decât anul trecut. La capitolul funcţionare, prioritatea este să asigurăm servicii de calitate gălăţenilor şi alocăm astfel sumele necesare pentru străzi, şcoli, spitale, salubrizare, transport sau iluminat public”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Cum vor fi distribuiţi banii

Bugetul general consolidat al municipiului în 2022 este de 1.072.286.190 lei, din care 414.988.550 lei pentru dezvoltare şi 657.297.640 lei pentru funcţionare, distribuit pe indicatori astfel: Servicii publice - 336.732.490 lei; Sănătate - 288.418.810 lei; Transporturi - 196.192.340 lei; Asistenţă socială - 120.216.350 lei; Învăţământ - 74.328.200 lei; Cultură - 29.714.000 lei; Sport – 18.665.000 lei; Energie termică - 8.019.000 lei.

Bugetul de dezvoltare, cu 40% mai mare

Bugetul de dezvoltare al municipiului Galaţi a crescut cu aproape 40%, de la 300.441.000 lei în 2021 la 414.988.550 lei în 2022. Pentru anul acesta, Primăria Galaţi şi-a propus peste 100 de obiective de investiţii pentru învăţământ, sănătate şi infrastructură. Subliniem că municipalitatea are anul acesta în derulare şi peste 50 de proiecte cu finanţare externă în valoare de peste 730 de milioane de lei pentru şcoli, spitale şi infrastructura rutieră, alte 36 de proiecte în valoare de peste 200 de milioane de lei fiind acum în evaluare.

Cele mai importante obiective

Printre cele mai importante obiective se numără: modernizarea cartierelor (Micro 38, Micro 39A, Micro 39B, Micro 39C, Mazepa I, Mazepa II, Ţiglina I, Micro 19, Micro 20, Micro 21 Aurel Vlaicu I, II şi Siderurgiştilor); modernizarea str. Traian Vuia, Henri Coandă şi George Coşbuc; modernizarea str. Domnească (între str. Gamulea şi str. Gării); modernizare Alee P-uri (între Elice şi str. Navelor); punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboşi; Parc Aventura la fosta Uzină de apă nr. 1; reamenajare Inel de Rocadă; modernizare şi realizări de locuri de joacă; modernizare Parc Carol (fost CFR); crearea de noi locuri de parcare; modernizare de licee, şcoli şi grădiniţe; modernizarea celor trei spitale din administrare (Maternitatea, Spitalul pentru Copii şi Spitalul de Psihiatrie); un nou centru medical de permanenţă (Micro 20); modernizarea sistemului de iluminat public; noi staţii de încărcare maşini electrice etc.

Publicat în Știrea zilei

Bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs a fost aprobat astăzi, marţi, 08 februarie 2022, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi.

Astfel, CJ Galaţi va avea, în 2022, un buget de 924.262.820 de lei, cu 8% mai mare faţă de anul precedent. „Am aprobat astăzi cel mai mare buget pe care l-a avut Consiliul Judeţean în ultimele decenii. De asemenea, anul acesta, judeţul Galaţi va avea un buget record pentru investiţii, de aproximativ 670 de milioane de lei, adică aproape trei sferturi din tot bugetul pe 2022. Cea mai mare parte din acest buget de dezvoltare sunt fonduri europene atrase de către Consiliul Judeţean, adică nu mai puţin de 450 de milioane de lei”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2022, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 72% pentru dezvoltare şi 28% pentru funcţionare. „Am reuşit, în mai puţin de şase ani de mandat, să creştem bugetul de investiţii de aproape 60 de ori, de la 12 milioane la aproximativ 670 de milioane de lei. Astfel, în 2016 investiţiile reprezentau undeva la 6% din buget, iar astăzi am reuşit să ajungem la 72% din totalul bugetului. Anul acesta, cele mai mari sume, adică peste 300 de milioane de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră. Bugete mari de investiţii avem şi pentru protecţia mediului şi sănătate, respectiv 180 de milioane de lei pentru sistemul de management al deşeurilor şi 162 de milioane de lei pentru spitalele gălăţene”, a precizat Costel Fotea.

În bugetul pe 2022 sunt prevăzute sume pentru demararea studiilor de specialitate în vederea realizării unui aeroport internaţional la Galaţi, precum şi pentru realizarea expertizelor şi a documentaţiei tehnice necesare construirii unui corp nou de clădire la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi. De asemenea, deoarece se lucrează deja la pregătirea mai multor proiecte de investiţii la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, au fost prevăzute fonduri pentru studii de teren, expertize, studii de fezabilitate şi alte documente tehnice, astfel încât, în momentul în care spitalul va trece prin hotărâre de Guvern în administrarea CJ Galaţi, să fie demarate imediat toate aceste proceduri.

Bugetul de investiţii prevede şi fonduri pentru realizarea unui centru de îngrijiri paleative, demararea mai multor investiţii de modernizare a drumurilor judeţene, fonduri pentru restaurarea Bibliotecii „V.A Urechia” sau construirea unei baze de agrement în Pădurea Gârboavele. De asemenea, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, menţionează CJ Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

În proiectul de buget general de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe anul 2022, lansat în consultare publică până pe data de 25 ianuarie 2022, se prevede o achiziţie mai deosebită. În anexa V din proiectul bugetului local, care cuprinde Lista poziţiei "Dotări şi plăţi proiecte pe anul 2022 buget local", la capitolul 51.02.71 - Autorităţi publice şi acţiuni externe, este prevăzută o sumă de 6.500.000 de lei pentru achiziţie imobil str. Brăilei, nr. 35. Este vorba despre clădirea BCR de pe str. Brăilei (foto ↑).

Potrivit biroului de presă al Primăriei Galaţi, în cazul în care se va face achiziţia, se intenţionează ca în această clădire să se desfăşoare activitatea unuia dintre serviciile publice ale Primăriei. Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, ne-a declarat că prin achiziţionarea acestui imobil îşi doreşte să creeze un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea în mod adecvat serviciul de taxe şi impozite locale şi a ţinut să precizeze că această locaţie va permite contribuabililor să-şi plătească taxele şi impozitele într-o locaţie spaţioasă şi modernă. "Vrem să punem punct acelor cozi interminabile", a spus Ionuţ Pucheanu.

Publicat în Știrea zilei

Proiectul de buget pe anul 2022, aşa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe (anexa nr. 3), prevede o alocare la capitolul Transporturi de 17,016 miliarde de lei, mai mare cu 14,25% faţă de cei 14,88 miliarde cât a fost bugetat pe anul 2021.
Pe partea de bani alocaţi pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene nerambursabilie, în proiectul de buget sunt circa 8,97 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde mai mult decât s-a reuşit să se cheltuiască în 2021, o creştere de 30%. Pe 2021 în primul buget au fost propuşi 7,97 miliarde, iar execuţia preliminată conform actualului document a fost de 6,98 miliarde, adică o realizare de 87,6%!
Comparativ cu situaţia cheltuielilor realizate în 2019, cheltuielile realizate în 2020 sunt aproape duble.
În domeniul rutier, lista principalelor proiecte de construcţie autostrăzi/Variante Ocolitoare introduse în Buget în anul 2022 cuprinde şi Drumul Expres Brăila - Galaţi, având în vedere că pe parcursul anului 2021 a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie pentru acest obiectiv, dar şi Varianta de Ocolire Galaţi. De asemenea, pe lista podurilor ce au intrat în execuţie în anul 2021 şi vor fi bugetate în continuare şi în anul 2022 figurează consolidarea podului de peste Prut de pe DN2B km 149+841 Galaţi - Giurgiuleşti şi podul nou de la Cosmeşti, peste Siret, pe DN24, km 7+620.
În domeniul transportului naval, în perioada 2022 - 2025, printre priorităţile din Programul de Guvernare este enumerat şi modernizarea infrastructurii portului Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a alocat astăzi, 13 decembrie 2021, din bugetul propriu, aproape 3,7 milioane de lei pentru ca activitatea de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi să nu fie blocată. "Deşi cea mai mare parte dintre fondurile necesare ar fi trebui să vină de la Guvern, în realitate, în 2021, aproape 60% din fondurile necesare au fost alocate din bugetul CJ Galaţi", a menţionat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea. Despre situaţia de la DGASPC Galaţi, cotidianul nostru a relatat în articolul "DGASPC Galaţi iar nu mai are bani pentru salariile angajaţilor".

Publicat în Eveniment

Guvernul a aprobat miercuri suplimentarea bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului din Fondul de rezervă bugetară cu 39.670.000 de lei, sumă destinată premierii sportivilor pentru rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice, a anunţat Ministerul Tineretului şi Sportului.
În urma participării la Jocurile Olimpice Tokio 2020, în perioada 23 iulie - 8 august 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de aur, 3 medalii de argint, un sportiv s-a clasat pe locul IV, 10 sportivi s-au clasat pe locul V, respectiv 12 sportivi pe locul VI. La Jocurile Paralimpice Tokio 2020, organizate sub autoritatea Comitetului Internaţional Paralimpic în perioada 18 august - 7 septembrie 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de argint, o medalie de bronz, iar un sportiv s-a clasat pe locul V.
Guvernul a dublat premiile sportivilor cu performanţe la Jocurile Olimpice şi Paralimpice, astfel, sumele pe care sportivii le vor primi sunt următoarele: locul I - 140.000 euro (faţă de 70.000 euro), locul al II-lea - 112.000 euro (faţă de 56.000 euro), locul al III-lea - 84.000 euro (faţă de 42.000 euro), locul al IV-lea - 56.000 euro (faţă de 28.000 euro), locul al V-lea - 42.000 euro (faţă de 21.000 euro), locul a VI-lea - 28.000 euro (faţă de 14.000 euro).

Publicat în Economie

Marţi, 20 aprilie 2021, în şedinţă ordinară, a fost aprobat bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs. Astfel, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi va avea, în 2021, un buget de 855.691.920 de lei, cu 11% mai mare faţă de anul precedent.

„Bugetul de anul acesta este construit în mare parte cu ajutorul fondurilor europene pe care Consiliul Judeţean a reuşit să le atragă. Avem astfel cel mai mare buget pentru dezvoltare din istoria judeţului, în condiţiile în care, din păcate, fără nicio explicaţie, Galaţiul a primit de la bugetul de stat cu 6 milioane de euro mai puţin faţă de 2020. Este al doilea an când judeţului nostru i se alocă o sumă mai mică. Astfel, faţă de 2019, Galaţiul a primit de la Guvernul României cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin. Nu este normal ca banii care vin din contribuţia tuturor cetăţenilor ţării să fie repartizaţi discreţionar de către cei de la guvernare. Din păcate, deşi este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată judeţul Galaţi, consilierii PNL au votat împotrivă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2021, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 74% pentru dezvoltare şi 26% pentru funcţionare.

„Anul acesta, peste 630 de milioane de lei, aproape trei sferturi din buget, înseamnă investiţii pentru judeţul Galaţi. Faţă de anul trecut, avem în plus peste 70 de milioane de lei la secţiunea dezvoltare. Cea mai mare creştere este în zona de protecţie a mediului. Sumele alocate anul acesta sunt de 138 de ori mai mari faţă de 2020, de la 1.145.000 de lei la 157.828.000 de lei. Este vorba despre implementarea proiectului de management al deşeurilor, o investiţie unică în România. Bani mai mulţi au fost alocaţi şi pentru sănătate, respectiv 179.167.000 de lei, cu aproape 20 de milioane de lei mai mult faţă de anul trecut. De altfel, aproximativ 50 de milioane de lei vor fi cheltuiţi doar pentru dotarea spitalelor gălăţene (Spitalul Judeţean, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor) cu aparatură medicală performantă”, a menţionat Costel Fotea.

Anul acesta, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, precizează preşedintele CJ Galaţi.

„Principalele investiţii de anul acesta vizează implementarea sistemului de management al deşeurilor, reabilitarea de la zero a peste 100 de km de drum judeţean, modernizarea spitalelor şi dotarea lor cu aparatură medicală modernă, continuarea lucrărilor la Drumul de Centură, la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală şi la sera de plante exotice. De asemenea, anul acesta vor fi finalizate mai multe investiţii, cum ar fi cele de la noua Unitate de Primiri Urgenţe, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie sau de la Centrul de Diagnosticare a Cancerului, iar la Tecuci şi Târgu Bujor vor demara noi investiţii în zona de mediu. În plus, în lunile următoare vor fi semnate noi contracte cu finanţare europeană“, spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a adoptat, pe data de 25 martie, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Programul beneficiază de un buget de 26,2 miliarde EUR (comparativ cu 14,7 miliarde EUR alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde EUR din instrumentele externe ale UE.
Noul program revizuit va finanţa proiecte de mobilitate în scopul învăţării şi de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele şi din toate mediile sociale. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, rezilienţa sistemelor de educaţie şi de formare în contextul pandemiei.
Noul program Erasmus+ oferă oportunităţi de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii şi schimburi de personal în toate domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului. El este deschis şcolarilor, studenţilor din învăţământul superior, elevilor din învăţământul profesional, cursanţilor adulţi, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret şi antrenorilor sportivi.
Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investeşte şi în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate între instituţii de învăţământ superior (de exemplu, Iniţiativa privind universităţile europene), între şcoli, între instituţii de educaţie şi formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), între centre de învăţământ pentru adulţi, între organizaţii de tineret şi sport, între furnizori de educaţie şi formare profesională (de exemplu, centrele de excelenţă profesională) şi între alţi actori din domeniul educaţiei.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sunt:

- Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă şanse mai mari persoanelor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale şi economice diverse, precum şi celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăţi se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi şi activităţile de mobilitate pentru cursanţii adulţi. Graţie parteneriatelor la scară mică şi utilizării unor granturi simplificate, organizaţiilor mai mici, precum şcolile, asociaţiile de tineret şi cluburile sportive, le va fi mai uşor să solicite finanţare. De asemenea, programul va deveni mai internaţional prin consolidarea cooperării cu ţările terţe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor şi proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent şi la sectorul sportului şi al educaţiei şi formării profesionale.
- Erasmus+ digital: Pandemia a evidenţiat necesitatea de a accelera tranziţia digitală a sistemelor de educaţie şi formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, va oferi formare şi schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinning, platforma School Education Gateway şi Portalul european pentru tineret şi va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activităţi de învăţare şi de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată şi simplificată şi mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimaţiei europene de student.
- Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanţilor care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu şi va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
- Erasmus+ pentru tineri: DiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ şi le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obţine un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să înveţe de la alte culturi şi să întâlnească alţi tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunităţi de schimb şi de cooperare prin intermediul noilor activităţi de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze şi să înveţe despre participarea la viaţa democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune şi la drepturile fundamentale şi reunind tinerii şi factorii de decizie la nivel local, naţional şi european.
Efortul de rezilienţă al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de şcoli, instituţii de învăţământ superior, institute de învăţământ profesional, cadre didactice, tineri, organizaţii de tineret şi sport, societatea civilă şi alte părţi interesate. Programul va contribui la accelerarea noilor practici care ameliorează calitatea şi relevanţa sistemelor de educaţie, de formare şi de tineret din întreaga Europă la nivel naţional, regional şi local.

Publicat în Mapamond

Bugetul programului EU4Health se ridică la 5,1 miliarde de euro, din care 20% sunt fonduri destinate prevenirii bolilor şi promovării sănătăţii, astfel încât Uniunea Europeană va fi mai bine pregătită pentru a aborda ameninţările transfrontaliere majore la adresa sănătăţii şi vor exista mai multe medicamente şi dispozitive medicale la preţuri accesibile.

Noul program EU4Health 2021-2027 va contribui la domeniile în care Uniunea Europeană poate aduce în mod clar valoare adăugată şi va veni, astfel, în completarea politicilor statelor membre. EU4Health îşi propune să crească rezilienţa sistemelor naţionale de sănătate şi să ajute, în acest sens, ţările să se coordoneze şi să facă schimb de date. Un alt obiectiv principal al programului este de a creşte disponibilitatea şi accesibilitatea (inclusiv în ceea ce priveşte preţurile) în cazul medicamentelor şi al dispozitivelor medicale.

„Obiectivul programului EU4Health este de a creşte rezilienţa sistemelor medicale. El le va ajuta să fie mai bine pregătite pentru ameninţări transfrontaliere majore la adresa sănătăţii. Astfel, Uniunea ar trebui să poată face faţă atât viitoarelor epidemii, cât şi unor provocări pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi inegalităţile din domeniul sănătăţii“, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Programul va susţine şi demersuri legate de e-sănătate şi de crearea unui „spaţiu european al datelor privind sănătatea“. Promovarea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv la asistenţă medicală sexuală şi reproductivă, îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi accelerarea luptei împotriva cancerului vor fi şi ele susţinute.

În timpul dezbaterii, eurodeputaţii au subliniat rolul cheie pe care îl va juca noul program în combaterea inegalităţilor în materie de sănătate, atât între statele membre, cât şi între diverse categorii sociale. Aceştia au salutat, de asemenea, instituirea la nivelul UE a unui stoc de materiale şi echipamente medicale esenţiale, complementar cu rescEU, precum şi a unei rezerve de personal medical şi de sprijin care să fie mobilizat în cazul unei crize sanitare.

După ce şi Consiliul aprobă în mod oficial regulamentul, acesta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Publicat în Politica

Pe primul trimestru al acestui an s-a alocat pentru furnizorii de servicii medicale din judeţul Galaţi un buget cu 20% mai mare decât cel alocat în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă banii sunt în continuare insuficienţi, dovadă pacienţii care se află pe liste de aşteptare pentru efectuarea analizelor medicale decontate de stat. Pentru banale analize de laborator pacienţii aleargă să "prindă" primele zile din lună - după care bugetul se epuizează, trebuind să aştepte apoi luna viitoare - în timp ce pentru examene complicate, precum RMN, timpul de aşteptare poate depăşi 8 luni.
Potrivit preşedintei CJAS Galaţi, Oana Mihaela Docan, există liste de aşteptare atât la laboratoare, cât şi la furnizorii de imagistică medicală şi la cei care oferă îngrijiri medicale la domiciliu. Singurul capitol la care nu există pacienţi care îşi aşteaptă rândul este cel al dispozitivelor medicale, unde, de la 1 ianuarie 2016, s-a pornit de la zero, la finele anului trecut epuizându-se toată lista de aşteptare.
În total, în prezent, la nivelul judeţului Galaţi există 535 de acte adiţionale încheiate cu furnizorii de servicii medicale, din care 28 pe servicii medicale paraclinice (analize de laborator, ecografii, radiografii, EKG, EEG, tomografii, RMN, scintigrafii etc.), opt - îngrijiri la domiciliu, 238 – asistenţă medicală primară, 27 – asistenţă medicală pentru specialităţi clinice, 84 – asistenţă stomatologică, 6 – asitenţă medicală în centre multifuncţionale, 10 – asistenţă medicală unităţi sanitare cu paturi (spitalele), 57 – medicamanete cu şi fără contribuţie personală eliberate în ambulatoriu, 77 – dispozitive şi echipamente medicale.
Potrivit datelor CJAS, pentru primul trimestru al acestui an s-au înregistrat creşteri ale bugetului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la: servicii medicale paraclinice (cu 19,7%mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2015), asistenţă medicală pentru unităţile sanitare cu paturi (cu 5,87% mai mult), îngrijiri medicale la domiciliu (cu 20,94% mai mult) şi la dispozitive şi echipamente medicale (cu 42,62% mai mult). Sunt şi scăderi ale bugetelor, pentru aceeaşi perioadă de timp raportată, respectiv la: asistenţa medicală primară (cu 6,6% mai puţin), asistenţă medicală pentru specialităţi clinice (cu 3,06% mai puţin), asistenţă medicală stomatologică (cu 10,26% mai puţin), asistenţă medicală în centre multifuncţionale (cu 6,46% mai mic), medicamanete cu şi fără contribuţie personală eliberate în ambulatoriu (cu 8,31%).
Cu alte cuvinte, deşi furnizorii de servicii au primit un buget cu 20% mai mare pentru efectuatea analizelor paraclinice (numai Spitalul Clinic de Copii - care are dotări excelente în privinţa investigaţiilor imagistice ce pot fi realizate atât la copii cât şi la adulţi - a primit un buget cu 110,66% mai mare faţă de trimestrul I din 2015, iar la Spitalul Judeţean s-a alocat un buget mai mare cu 33,56% ), în continuare pacienţii se află pe liste de aşteptare când vine vorba de analize decontate de stat. O situaţie care este explicată de preşedinta CJAS Galaţi, Oana Mihaela Docan, şi prin adresabilitatea pe care o au anumite unităţi faţă de altele. Adresabilitate care se traduce prin faptul că există clinici asaltatate de pacienţi – motiv pentru care şi bugetul se epuizează repede - în timp ce alte laboratoare nu reuşesc să îşi cheltuie bugetele, pentru că oamenii nu mai vin acolo, neavând încredere în calitatea testelor efectuate. În condiţiile în care criteriile în baza cărora se repartizează bugetul lunar legate de sunt numărul personalului şi vechimea aparaturii laboratoarelor, dar nu şi de numărul de pacienţi care vin la analize, anumite laboratoare ajung în situaţia de a avea bani, dar nu şi pacienţi, în timp ce altele pot primi un buget similar dar să aibă mult mai mulţi pacienţi - motiv pentru care listele de aşteptare sunt foarte lungi.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 2