Autorităţile locale au la dispoziţie peste 260 milioane de euro pentru a rezolva, rapid, problema gunoaielor, banii vin din PNRR şi de la bugetul de stat şi vor putea fi accesaţi din această vară, se arată într-o analiză Frames & Best Tools.
Pentru primarii din România, acesta se anunţă a fi unul dintre testele de competenţă din actualul mandat, precizează sursa citată.
Potrivit analiştilor, firmele de salubrizare reuşesc cu greu să facă faţă cantităţilor tot mai mari de gunoaie ce se adună în marile oraşe. Sunt probleme logistice, infrastructura este depăşită de creşterea numărului locuitorilor urmare a dezvoltării imobiliare mai ales în marile oraşe.
"Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri - resturi alimentare şi vegetale) a rămas, din păcate, la nivel de deziderat. Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autorităţile locale au la dispoziţie, în premieră, o linie de finanţare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR şi de la bugetul de stat", arată analiza.
În baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiţi pentru a rezolva problema deşeurilor prin instalarea unor "insule ecologice digitalizate" - adică puncte de colectare a deşeurilor la nivelul comunităţilor, cum sunt platformele subterane, semiingropate sau supraterane.
Planurile autorităţilor vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deşeurilor.
"Ne-am obişnuit, din păcate, să vedem în marile oraşe tomberoane de gunoi pline, cu deşeuri pestilenţiale care dau pe afară. Mizerie, şobolani, mirosuri grele, focare de infecţie. Insulele ecologice pe care UE vrea să le finanţeze şi să le implementeze în oraşele româneşti sunt, în fapt, nişte platforme subterane, containere semiingropate sau sistemele supraterane de colectare selectivă a deşeurilor. Acestea sunt realizate din materiale solide şi sunt etanşe, astfel că nu pot fi vandalizate, iar mirosurile neplăcute sunt izolate", precizează sursa citată.
Insulele ecologice digitalizate sunt ideale pentru colectarea de deşeuri de hârtie şi carton, plastic, deşeuri metalice, sticlă, deşeuri biodegradabile şi deşeuri reziduale. Pentru a beneficia de banii europeni, autorităţile trebuie să pună la dispoziţie terenurile şi să asigure instalarea şi operarea acestor facilităţi.
Potrivit datelor din Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, localităţile de până în 20.000 de locuitori pot accesa pentru instalarea a 25 de astfel de instalaţii, iar cele care au peste 200.000 de locuitori pot obţine până la 300 de astfel de insule de colectare a deşeurilor.
"Cu cât numărul locuitorilor e mai mare, cu atât numărul centrelor de colectare finanţate gratuit din PNRR poate fi mai mare. Fiecare insulă are un cost unitar de cel mult 14.550 euro, fără TVA. E o oportunitate fără precedent pentru primari pentru a rezolva, din bani europeni, problema gestiunii gunoaielor'', a afirmat Ştefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului "Smart City'' în contextul gestionării deşeurilor.
Prin astfel de proiecte integrate, România îşi poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea ţintei de 55% pentru reciclarea deşeurilor municipale.
"Proiectul cu finanţare PNRR vine să rezolve două probleme. Pe de o parte rezolvă problema colectării selective a deşeurilor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri - resturi alimentare şi vegetale), iar pe de altă parte reduce costurile cu curăţenia localităţilor. Sunt multe oraşe care au încercat şi chiar au reuşit să implementeze soluţii de selectare a deşeurilor dar, din păcate, la nivel naţional ideea de colectare selectivă, de stimulare a economiei circulare în general, este încă doar o soluţie abstractă. În condiţiile în care bugetele locale se află sub presiunea costurilor generate de inflaţie, banii europeni reprezintă singura soluţie viabilă pentru a înfiinţa această infrastructură ecologică'', a precizat Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluţii pentru managementul deşeurilor.
Datele statistice de la Eurostat, citate de analiza menţionată, arată că, în prezent, românii din mediul urban generează în jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, în condiţiile în care media UE este de 505 Kg. "Stăm destul de bine la acest capitol, însă la altele suntem la coada clasamentului", subliniază autorii analizei.
Datele Oficiului European de Statistică arată, de exemplu, că din totalul de 2,6 miliarde de tone de deşeuri realizate anual la nivel european, România se află pe locul 3 în UE, cu 214 milioane de tone.Suntem depăşiţi doar de Germania (405 milioane tone) şi Franţa (343 milioane tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea în faţa României, dar nu mai face parte din UE.
În ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc în timp ce media europeană este de 24%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi informează că a fost publicat Ordinul nr. 764/2021 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2810/2019 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 iulie 2020.
Această procedură se aplică debitorilor, persoane juridice de drept public sau privat, care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2020, nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum şi obligaţii bugetare accesorii.
Pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanţă, respectiv:
a) să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală;
b) să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent;
c) să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligaţiilor bugetare. Debitorul care se află în procedura insolvenţei până la data la care are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia de restructurare prevăzută la art. 3 alin. (1) din ordonanţă şi doreşte restructurarea obligaţiilor bugetare poate notifica organul fiscal cu privire la intenţia sa, cu condiţia ca până la data emiterii deciziei de aprobare a cererii de restructurare să iasă din procedura insolvenţei;
d) să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare;
e) să fie îndeplinite obligaţiile declarative, potrivit vectorului fiscal, la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
f) să îndeplinească testul creditorului privat prudent.
În vederea accesării măsurilor de restructurare, debitorul depune la organul fiscal competent notificarea privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, prevazută în anexa nr. 29, până la data prevazută la art. 3 alin. (1) din ordonanţă, sub sancţiunea decăderii. Aceasta poate fi depusă astfel:
a) la registratura organului fiscal central competent;
b) prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
c) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă potrivit art. 79 din Codul de procedură fiscală.
Notificarea poate fi retrasă oricând de către debitor la cererea acestuia, prin bifarea căsuţei corespunzătoare din notificarea prevazută în anexa nr. 29, fără ca debitorul să piardă dreptul de a depune o noua notificare până la implinirea termenului prevazut la alin. (2), urmând ca organul fiscal competent să comunice acestuia decizia prin care se ia act de retragerea notificării.
În situaţia în care debitorul doreşte concomitent atât retragerea notificării iniţiale, cât şi depunerea unei noi notificări, aceasta se poate realiza printr-o singură notificare, prin bifarea căsuţei corespunzatoare din notificarea prevazută în anexa nr. 29, depusă la organul fiscal competent, aplicându-se în mod corespunzator prevederile alin. (2^1).
Pentru relaţii suplimentare accesaţi site-ul www.anaf.ro, informează AJFP Galaţi.

Publicat în Economie