Operatorii din turism de la Marea Neagră se pregătesc pentru deschiderea sezonului estival 2022, cu peste 100 de unităţi de cazare gata să-şi primească oaspeţii în weekend-ul de 1 Mai, arată datele centralizate de turoperatorul Litoralulromanesc.ro.
Potrivit rezervărilor făcute până în acest moment, gradul de ocupare a hotelurilor care au lansat pachete speciale pentru minivacanţa de 1 Mai este, în medie, de 80%, staţiunile Mamaia şi Costineşti urmând să fie cele mai aglomerate la finalul acestei săptămâni.
"Evenimentele anunţate pe litoral, precum şi faptul că pretrecerile din cluburi vor fi, după doi ani de pandemie, fără restricţii, explică cel mai bine preferinţele turiştilor în acest an în materie de cazare pentru că localizarea hotelului a contat foarte mult în momentul rezervării. Astfel, vedem că în zona de nord a staţiunii Mamaia, polul distracţiei de pe litoral, hotelurile sunt aproape pline faţă de sudul staţiunii, unde există un grad de ocupare de aproximativ 60%. De asemenea, hotelurile din Costineşti se apropie de un grad de ocupare de 90%, în contextul în care acolo se va desfăşura prima ediţie a Festivalului 'Beach, Please', dedicat muzicii hip-hop & trap", a declarat Ionuţ Nedea, directorul general al Litoralulromanesc.ro.
În ceea ce priveşte preţurile, tarifele pornesc de la 113 lei/noapte pentru două persoane, sumă ce acoperă doar cazarea, fără masă sau alte servicii, la un hotel de 3 stele din Eforie Nord.
Totodată, pregătirile pentru minivacanţa de 1 Mai se află pe ultima sută de metri, iar operatorii din turism promit că startul sezonului estival se va da în cele mai bune condiţii. Pe plaje au fost amenajate beach-baruri şi s-au instalat umbrele şi şezlonguri.

Sezonul 2022 aduce foarte multe noutăţi la capitolul "Cazare" în staţiunile româneşti de la Marea Neagră

Conform sursei citate, sezonul 2022 aduce foarte multe noutăţi la capitolul "Cazare" în staţiunile româneşti de la Marea Neagră, de la hoteluri nou construite până la reamenajări şi redecorări interioare.
"Proprietarii şi administratorii de hoteluri de pe litoralul nostru au înţeles că preferinţele turiştilor şi criteriile în funcţie de care aleg cazarea s-au schimbat în ultimii ani. Primează calitatea serviciilor, precum şi confortul, curăţenia, românii fiind dispuşi să plătească mai mult, dar să şi primească un pachet complex. De aceea, s-au făcut investiţii în crearea unor locuri de joacă pentru copii, spaţii de recreere, spa-uri etc. În plus, nu doar că au fost îmbunătăţite condiţiile de cazare în hoteluri mai vechi, preluate de noi investitori care le-au renovat, dar au apărut şi unităţi de cazare noi", a adăugat Ionuţ Nedea.
De exemplu, în staţiunea Eforie Nord, anul acesta a fost inaugurat ApartHotel Amaris 3*. Tot în Eforie Nord, Hotelul Belvedere a fost renovat şi reclasificat la 4 stele, Hotel Union a adăugat un corp de clădire nou, clasificat la 4 stele, care include piscină şi spa center, Hotelul Bacolux Koralio a fost renovat şi reclasificat la 4 stele. În staţiunea Mamaia, Hotelul Unirea a fost renovat şi reclasificat la 3 stele.
Litoralulromanesc.ro, deţinut de compania Creative Eye SRL din Constanţa, cu capital integral privat românesc, este cel mai mare retailer de vacanţe în staţiunile autohtone de la Marea Neagră, atât ca număr de turişti, cât şi ca vânzări. Portalul promovează peste 500 de structuri de cazare în 13 staţiuni de pe litoralul românesc, de la unităţi de o stea până la cele de cinci stele.
Anul trecut, agenţia a raportat vânzări de 165 milioane de lei, în creştere cu 65% faţă de 2020 şi cu 26% faţă de cifrele înregistrate în 2019, în condiţiile în care, prin intermediul său, vara trecută au ajuns la mare peste 200.000 de turişti, în creştere cu 31% faţă de 2020. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Pe lângă căminele studențești, locuințele sociale ale Primăriei, pensiuni sau Baza Siderurgistul, refugiații ucraineni care ajung la Galați sunt cazați inclusiv în sălile de sport.

În una dintre ele, abia dată în folosință și despre care Monitorul de Galați a relatat AICI, câteva zeci de persoane, familii și copii, au ajuns să își caute adăpost măcar câteva zile.

Este și cazul Polinei, o învățătoare din Odessa, care a fugit din calea războiului cu 3 copii. "Sunt învățătoare în Odessa și am plecat de acolo pentru copii, am trei copii cu mine. Sunt traumatizată, este foarte greu. A trebuit să îmi părăsesc casa, școala, prietenii. Mai greu le este copiilor. Sunt și mai îngrijorată pentru că am mama la Harkov. Ea voia să plece de acolo. Nu mai știu nimic de ea", ne spune Polina, care încearcă pe cât poate să mențină normalitatea pentru copiii ei chiar dacă temporar sala de sport le e casă.

Acum, Polina așteaptă să vadă cum poate ajunge cât mai repede în Germania, acolo unde are rude. Și ca ea sunt mulți, mai ales din zona Odessa, care încearcă să își adune puterile pentru a o lua de la capăt în altă parte. Ar vrea să se întoarcă acasă, dar nu știu dacă vor mai putea să o facă vreodată.

De la aceste gânduri apar și unele situații mai neplăcute care necesită intervenția medicilor. În special persoanele vârstnice au probleme de sănătate. Din cauza stresului, unei refugiate de 73 de ani, abia venită de la Odessa și cazată la un centru - sală de sport, i s-a făcut rău, a avut un puseu de tensiune și a fost transportată cu ambulanța la spital.

În multe cazuri, oamenii în vârstă au rămas fără medicamente sau nici nu au apucat să le ia pe toate de acasă în fuga de război. Indiferent de situație, aceștia sunt consultați, fie la centre, fie se cheamă ambulanța.

În prezent, în Galați, cei mai mulți refugiați sunt cazați în căminele studențești ale Universității Dunărea de Jos, aproape 600.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi au intrat 2.670 cetăţeni ucrainieni (1.438 prin PTF Galaţi rutier şi 1.232 prin PTF Oancea). Nici o persoană nu a solicitat azil.
Pentru solicitanţii de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi sunt disponibile 65 locuri. Număr locuri ocupate de solicitanţii de azil din Ucraina: 158, cu menţiunea că aceştia au solicitat învoire pentru a se deplasa la Bucureşti, Constanţa şi pe raza judeţului Galaţi.
Locurile de cazare din judeţul Galaţi pentru migranţii din Ucraina aflaţi în tranzit:
- în cadrul blocului M11 pus la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi sunt cazate 126 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă;
- în cadrul căminelor studenţeşti aparţinând Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi 560 de locuri, din care 560 ocupate;
- în cadrul internatelor şi sălilor de sport aparţinând unităţilor de învăţământ din judeţul Galaţi 369 locuri, din care 164 ocupate;
- în cadrul pensiunilor şi ONG-urilor din judeţul Galaţi care şi-au exprimat disponibilitatea de a caza refugiaţi 277 de locuri, din care 237 ocupate.
În cursul nopţii a fost operaţionalizată o sală de sport, unde sunt disponibile 70 de paturi. Cazarmamentul (paturi, saltele, lenjerii, pături) a fost pus la dispoziţie de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Galaţi şi a fost montat de jandarmi şi pompieri.
Zilnic, zeci de pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră, poliţişti şi poliţişti locali acţionează pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în cele două puncte de trecere a frontierei, operaţionalizara punctului de informare pentru cetăţenii din Ucraina şi controlul la tecerea frontierei.
Vă reamintim faptul că la nivelul judeţului Galaţi a fost constituit un grup de lucru, cu program 24/24, care va funcţiona la nivelul Prefecturii. Toţi cei care vor să ofere sprijin pentru cetăţenii veniţi din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numerele de telefon: 0236/460.055 sau 0790.288.000, sau pot trimite un mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro, informează Prefectura Galaţi.

Publicat în Comunitate

Tragedia din Ucraina rupe vieţi şi destine şi face ca bătrâni şi bătrâne, unii şi de 92 de ani, să fugă din calea urgiei. Acesta este şi cazul unei familii cu vârste cuprinse între 59 şi 92 de ani cazate într-un hotel din Galaţi pe cheltuiala unei societăţi de organizări evenimente, unde bătrânii au presimţit invazia. Familia Molotkov şi-a abandonat gospodăria din satul Nikolaevka-Novorosiskaya, raionul Sărata, situat la 100 km de Odessa, şi au fugit. Au avut noroc că au maşină. Au lăsat totul în urmă, stupii şi animalele. Au plecat unde au văzut cu ochii la îndemnul fiului lor, care acum este pe drum spre ei. Este vorba despre Ivan Molotkov de 59 de ani, soţia Galina Molotkova de 64 de ani, mama Nadejda Molotkova de 84 de ani şi soacra Ana Danchenko, în vârstă de 94 de ani. Vor să ajungă în Bulgaria unde au cunoştinţe. Bătrânele au prins al Doilea Război Mondial, dar nu credeau că vor mai trăi să plece iar de frica ruşilor. Ivan povesteşte că în urmă cu ceva timp a presimţit această invazie care i s-a arătat şi în vis. Familia e foarte credincioasă. În slujbele de la biserică, preotul i-a avertizat cu mult timp în urmă să se pregătescă de această urgie. Bătrânii vor acum să ajungă la Tecuci pentru că acolo se pot întâlni cu băiatul şi alte rude şi pleacă spre Bulgaria. Într-un final emoţionant familia se roagă la Dumnezeu în camera de hotel aşa cum ar fi făcut la biserică. Gândurile lor se îndreaptă acum către pace şi salvarea vieţii celor dragi. Iniţial, toţi 4 au ajuns la poliţie în căutarea unui sprijin. Aşa au ajuns în grija unei societăţi de organizări evenimente care asigură gratuit cazarea refugiaţilor din Ucraina. Poliţiştii locali au sunat reprezentanţii societăţii care după câteva refuzuri de închirieri apartamente ale agenţilor imobiliari au optat pentru hotel şi au plătit ei cazarea. 200 de locuri a pregătit şi Universitatea Dunărea de Jos, atât pentru cadrele didactice din Ucraina cât şi pentru rudele celor 85 de studenţi ucraineni, bursieri ai statului român, care nu găsesc în altă parte ajutor. În această noapte s-au făcut şi primele cazări, rudele Anastasiei, studentă în anul I la ASE, şi-a strâns în braţe o mătuşă şi bunica. Zilele următoare sunt aşteptaţi alţi refugiaţi.

Publicat în Eveniment

În urma dialogului și analizei cu factorii decizionali, la nivelul județului Brăila au fost identificate spațiile pentru amplasarea eventualelor tabere pentru refugiați, dacă situația o impune.

"Instituția Prefectului Județului Brăila este în contact permanent cu instituțiile care au atribuții în domeniu și cu autoritățile publice locale. În situația în care suntem solicitați să primim pe raza județului Brăila persoane care au fost forțate să-și părăsească domiciliul din cauza conflictului armat din Ucraina, suntem pregătiți să oferim ajutor. Vă dați seama, aceste locații erau deja stabilite, iar acum doar au fost reconfirmate în urma unei analize efectuată de către instituțiile și autoritățile publice locale. Asigurăm populația județului Brăila că suntem la datorie și vom gestiona cu promptitudine orice solicitare de sprijin sau alte situații ce pot apărea în acest context, conform atribuțiilor specifice zonei de competență și responsabilitate", a declarat prefectul județului Brăila, Iulian Timofei. *sursa foto: Agerpres

Publicat în Regional

Este vorba de 20 de profesori de la Universitatea din Ismail. Aceştia au solicitat ajutor de la Universitatea „Dunărea de Jos” (UDJ) Galaţi, care îi va caza alături de familiile lor în căminele studenţeşti.

„Avem cazaţi 85 de studenţi din Ucraina în complexul nostru de cămine. Momentan, majoritatea dintre ei se află în ţară, doar câţiva dintre ei am înţeles că sunt în drum spre cămine, pentru că e început de semestru doi. Am mai primit o solicitare de la colegii noştri, cadrele didactice de la Universitatea din Ismail de a le oferi sprijin în această perioadă. Drept pentru care suntem pregătiţi să-i primim, să le oferim cazare, masă, asistenţă medicală, eventual asistenţă psihologică pentru că trec prin această perioadă grea. Este vorba de 20 de cadre didactice şi famiiile lor. Îi vom caza în spaţiile disponibile pe care le avem în cămine, vom face un palier special pentru dumnealor. O parte sunt cetăţeni ucraineni, o parte au dublă cetăţenie”, a declarat dr. Alexandru Nechifor, prorector la UDJ Galaţi.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Raed Arafat, şeful DSU, recomandă populaţiei care nu s-a vaccinat anti-COVID să evite concediile în următoarea perioadă, pentru că în unităţile de cazare vor avea acces doar persoanele care deţin certificatul verde.
Potrivit ultimei hotărâri a CNSU, doar persoanele imunizate sau care au trecut prin boală se mai pot caza la hotelurile şi pensiunile din România, în următoarele 30 de zile. Raed Arafat, şeful DSU, le transmite românilor să rămână acasă şi să se protejeze împotriva virusului.
„Şi la unităţile de cazare vor trebui să fie prezentate certificatele verzi, inclusiv la hoteluri. Nu ai certificat de vaccinat sau trecut prin boală, nu ai cum să te cazezi la hotel. Acest lucru cred că este aplicat în foarte multe ţări din Europa. Nu suntem singurii care aplicăm aceste reguli la acest moment”, a spus Raed Arafat.

Publicat în National

De vineri a început cazarea studenţilor în campusul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Circa 2.500 de studenţi din toate colţurile ţării, ba chiar din toate colţurile lumii, vin acum la Galaţi. Vineri a fost noapte albă în Campusul Studenţesc „Alexandru Ioan Cuza” din Galaţi. Cum au început cazările, în cămine s-a adoptat varianta programului prelungit, pentru că nu toţi cei care ajung în oraş au şi unde să rămână peste noapte, aşa cum este şi cazul bobocilor de anul I veniţi din Republica Moldova. 

Liga Studenţilor Basarabeni, prin colegii de an mai mare, a făcut oficiile de gazdă. Primul autocar cu studenţi din Republica Moldova are 40 de pasageri şi a ajuns vineri noapte. Dacă nu s-ar fi pus la punct o strategie specială destinată bobocilor care vin noaptea de departe la Galaţi, cei 40 nu prea aveau unde să stea până dimineaţă. Este vorba de ceea ce am putea numi „transporturi speciale” - boboci aşteptaţi de voluntari şi cazaţi peste noapte undeva în campus, până la cazarea propriu-zisă. E o metodă adoptată de organizaţia studenţească, şi care este mult mai rentabilă din punct de vedere financiar. În zilele următoare vor mai fi şi alte transporturi speciale care vor aduce la Galaţi peste 600 de studenţi de peste Prut. Vineri au sosit primii boboci. Au fost  găzduiţi temporar în camere special oprite, iar sâmbătă, după efectuare formalităţilor, au fost cazaţi definitiv. „A început cazarea. Cei mai mulţi studenţi străini sunt cei din Republica Moldova. Vineri seara a venit primul dintre transporturile organizate de Liga Studenţilor Basarabeni. Este vorba despre bursieri ai statului român care vor rămâne la noi în Universitate. Din păcate, până sâmbătă dmineaţa, când se înscriau la secretariatul Universităţii, ei nu erau efectiv studenţi. După semnarea contractului putem să-i cazăm efectiv, dar pentru a veni în ajutorul lor am luat măsura unor cazări provizorii pentru cei veniţi noaptea, până a doua zi dimineaţă. În afara studenţilor moldoveni, mai avem şi studenţi din Bulgaria, Albania, Siria şi Iordania - este vorba despre studenţi de etnie română care vin cu burse guvernamentale”, a precizat Bogdan Rodeanu (foto 2), directorul Campusului Studenţesc „Alexandru Ioan Cuza”. 

Mulţi dintre cei sosiţi sunt pentru prima dată plecaţi singuri de acasă şi cu atât mai mult abia acum fac cunoştinţă cu Uniunea Europeană. 

 

Prieteni din generală până la facultate

 

De la Soroca, trei moldoveni get-beget au plecat să cucerească lumea. Cristian Titinar, Dorin Ivanov şi Nicolai Morari  au fost colegi de generală, de colegiu şi acum şi de facultate. Sunt obosiţi şi un pic timoraţi de pasul uriaş din viaţa lor. Zacuscă, borcanul cu untură şi jumări, tocană de legume şi alte de-ale gurii sunt aşezate pe masă. Fără discuţie, toţi au adus şi plăcinte moldoveneşti. 

Pentru Dorin Ivanov (foto 3) este prima dată când intră în Uniunea Europeană, ocazie cu care şi-a pus şi o dorinţă. „Nu am mai fost niciodată în altă ţară, este prima oară când vin, şi în România îmi doresc să prosper, aşa mi-am zis la graniţă“, a spus Dorin. Din Soroca, el a venit cu sfaturile părinţilor: fără băutură, ţigări şi droguri. 

Nicolai Macri (foto 4) este încântat. Nu se aştepta să fie mai frumos decât la Chişinău. Stă pe pat cu poza iubitei în braţe şi lângă plăcintele de acasă. „Eu am fost la Chişinău o zi şi fâcând diferenţa cu ce e aici, e mare. Îmi place”, a spus Nicolai Morari.

Toţi trei vor să ajungă specialişti în domeniul financiar-bancar. Nu vor ca drumul lor să se întoarcă în Soroca. Doar aşa, în vizită la rude. Toţi vor să cucerească lumea şi pentru început trebuie să treacă prin Galaţi.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei
Vineri, 11 Septembrie 2015 00:00

Unde cazăm imigranţii dacă vin la Galaţi?

Cu toate că atât primul ministru Victor Ponta cât şi preşedintele Klaus Iohannis au anunţat că numărul maxim de refugiaţi pe care îi poate primi ţara noastră este 1.785, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a anunţat că România ar trebui să primească 6.351 de imigranţi, ceea ce înseamnă o cota de 3,99% din numărul total al oamenilor care au nevoie de azil în Europa. O cifră respinsă de autorităţile române, preşedintele României declarând că “trebuie păstrate cotele voluntare”, funcţie de posibilitatea de cazare a fiecărei ţări, punct de vedere va fi prezentat atât în şedinţa CSAT, programată pentru data de 17 septembrie, cât şi în faţa Consiliului European, care se va întruni la mijlocul lunii octombrie.

Pe de altă parte, Guvernul inventariază spaţiile de cazare, în vederea posibilităţii ca refugiaţii să ajungă în România în număr mai mare decât capacitatea de cazare actuală.

În prezent, în România există şase centre regionale de cazare şi proceduri de azil - la Timişoara, Şomcuţa Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Giurgiu, Bucureşti şi Galaţi. În total, capacitatea  celor şase centre este de 1.000 de locuri de cazare, din care 250 de locuri reprezintă capacitatea Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (CRCPSA) Galaţi. Din acestea, doar 10 locuri sunt în prezent ocupate de persoane din Iran şi Irak. Totuşi, capacitatea centrului poate fi suplimentată cu încă 30 de locuri iar în caz de aflux mare de imigranţi, pot fi amplasate 200-300 de corturi sau locuinţe modulare în curtea centrului, pe o suprafaţă de trei hectare.

 

Cazare cu elevii sau studenţii?

 

Ministrul Educaţiei a solicitat tuturor inspectoratelor şcolare judeţene o situaţie a locurilor disponibile în cămine, unde refugiaţii să fie cazaţi în cazul în care ajung la noi în ţară. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean Şcolar Galaţi, la nivel local există posibilitatea identificării a circa 100 de locuri de cazare disponibile în caz de urgenţă, ceea ce înseamnă cazare pe o perioadă determinată de timp, situaţie care nu se aplică, însă, în cazul refugiaţilor.  

Cât priveşte eventualele locuri de cazare a posibililor imigranţi în căminele studenţeşti din Galaţi, deocamdată reprezentanţii Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi nu au avansat nici o cifră, din dorinţa de a rezolva, mai întâi, toate solicitările de cazare ale studenţilor şi abia apoi alte eventuale solicitări speciale.  

Totuşi, la recenta conferinţă de presă a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, când s-a vorbit despre apropiata perioadă a cazărilor studenţilor, prorectorul universităţii, Toader Munteanu, a precizat că, în total, în cele nouă cămine studenţeşti, pot fi cazaţi 2.875 de tineri. În aceeaşi conferinţă de presă, reprezentanţii universităţii au adăugat că, totuşi, gradul de ocupare a căminelor este mult redus faţă de anii din urmă: “Universitatea a avut, de-a lungul timpului, şi 18.000 de studenţi iar acum avem 9.000-10.000 de studenţi. Au fost perioade în care în cămine erau cazaţi şi 5.000-6.000 de studenţi”.

Pe de altă parte, ideea cazării imigranţilor în căminele studenţeşti a determinat Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) să protesteze. Alianţa a atras atenţia asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universităţile din România, aproximativ un sfert dintre studenţii care au nevoie de un loc de cazare neputând beneficia de acest drept, şi consideră că decizia guvernului de a solicita universităţilor să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele lor pentru refugiaţi este una pripită şi nefericită. 

„Considerăm că ministrul Educaţiei s-a grăbit atunci când a cerut universităţilor să ofere locuri de cazare pentru refugiaţi. Suntem convinşi că există soluţii mult mai constructive pentru a veni în sprijinul acestora, şi aş putea aminti acum doar de multe internate de liceu, care acum sunt nefolosite, sau, mai ales, de multe unităţi militare, care acum sunt goale. Ne dorim ca refugiaţii să beneficieze de tot sprijinul statului român şi să reuşească să treacă peste momentele dificile cu care se confruntă acum, dar, în acelaşi timp, ne dorim ca studenţilor din România să le fie respectate drepturile fundamentale şi să le fie asigurat accesul la educaţie fără bariere”, declară Vlad D. Cherecheş, preşedinte ANOSR. 

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei