Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat că în această dimineaţă, marţi, 06 septembrie 2022, a plecat prima navă încarcată cu cereale aduse la Galaţi din Ucraina pe calea ferată cu ecartament larg.
Vaporul a plecat din Portul Galaţi cu destinaţia Grecia. "Nava a fost încărcată cu 4.200 de tone de grâu aduse din Ucraina pe calea ferată cu ecartament larg, inclusiv pe porţiunea de aproape 4 kilometri reabilitată în această vară, care permite trenurilor să ajungă direct în port. Sunt deja aproape 90 de vagoane care au fost aduse în ultima lună la silozul din Portul Galaţi, folosind această linie ferată. Mai mult, specialiştii estimează că, în ritmul actual, tot în luna septembrie va pleca şi cea de-a doua navă, în condiţiile în care exportatorii din Ucraina au deja încheiate contracte cu operatorul portuar. Pas cu pas, Portul Galaţi devine un jucător important pe piaţa transportului de mărfuri, odată cu refacerea legăturilor feroviare, fiind o alternativă viabilă pentru exportatori", a spus Costel Fotea.

Citeşte şi A fost încărcată prima navă cu cereale aduse cu trenul din Ucraina în Portul Galaţi

Publicat în Comunitate

Astăzi a început descărcarea primului tren cu cereale din Ucraina, venit zilele trecute pe calea ferată reabilitată, cu ecartament larg sovietic, care ajunge direct la silozurile din Portul Galați. Trenul are 20 de vagoane. Îl descarcă în silozuri și apoi, săptămâna viitoare, vine o navă, îl duce la Constanța și de acolo în Turcia, destinația finală. Despre acest prim transport feroviar cu cereale din Ucraina ajuns în Portul Galaţi, Monitorul de Galați a relatat AICI!

Publicat în Știrea zilei

Primul tren cu cereale din Ucraina cu destinaţia Port Galaţi este aşteptat să sosească în această noapte în România. Operatorii din port şi cei de la căi ferate uzinale au făcut astăzi încă o verificare a capacităţilor. Garnitura cu 20 de vagoane este deja în Republica Moldova unde se fac operaţiunile de vamă.
Transportul de cereale din Ucraina este efectuat doar de operatori privaţi, care până acum au preferat ca celelalte garnituri de tren sosite în Galaţi să fie descărcate ori în alte vagoane sau în tiruri, în funcţie de destinaţia transportului.
Reabilitată în urmă cu aproximativ o luna în urmă, legătura dintre Ucraina şi portul Galaţi pe linia de ecartament larg permite ca marfa să ajungă mai rapid direct în port şi astfel se poate ca transportul de cereale să fie efectuat pe Dunăre, care de altfel este şi cel mai eficient.
„Sperăm că o dată cu deblocarea acestor trenuri, pe acest siloz, pe linia nouă, să avem o creştere a cantităţii de marfă ce poate fi operată, cu cereale şi nu numai, din Ucraina. Ne bucurăm că avem primul tren care soseşte în portul Galaţi, pe linie largă, cu mărfuri din Ucraina. În ceea ce priveşte fluxul către Constanţa, la ora actuală, având în vedere cotele Dunării, nu avem probleme, nu avem restricţii, e o restricţie de 1,80 m, ceea ce nu afectează transportul barjelor de 2.000 de tone de la Galaţi pe canalul Dunăre-Marea Neagră către Constanţa. O locomotivă de manevră, din port, va efectua manevra de introducere şi scoatere a vagoanelor de la frontul de operare, este anunţată şi prima navă în cursul săptămânii viitoare pentru preluarea mărfii, care va fi depozitată în silozul de lângă noi. În noaptea asta aşteptăm primele 20 de vagoane, nava care este anunţată ca sosire la portul Galaţi are undeva la 6.000 de tone capacitate, asta înseamnă că navele vor veni cu o cadenţă de una pe săptămână”, a declarat Dan Tivilichi, director adjunct APDM Galaţi.
O locomotivă a unui operator acreditat portuar va prelua doar câte 6 vagoane din garnitură şi le va transporta pe rând în zona silozurilor pentru descărcare.
„Trenul va veni remorcat din Republica Moldova de o locomotivă a căilor ferate din Republica Moldova, CFM, după care se vor efectua formalităţile vamale, de intrare în România de această dată. Frontul de descărcare ne asigură loc pentru 7 vagoane, pentru fiecare tranşă se va face împărţirea trenului în tranşe de 6-7 vagoane, care vor fi manevrate cu locotomotiva pusă la dispoziţie din port. Circa 40-45 de minute ar putea dura descărcarea unui vagon în siloz”, a explicat Mihai Oprişan, manager tehnic, Porturi fluviale Galaţi.
Cerealele vor avea destinaţia Port Constanţa, apoi Turcia. Celelalte variante de transport pe calea ferată cu transbordare sau rutier pe tiruri cu descărcare în triaj nu sunt automatizate, sunt mari consumatoare de timp şi neeficiente faţă de transportul fluvial.

Publicat în Știrea zilei

O întâlnire importantă a avut loc joi după-amiază, 23 iunie 2022, la sediul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, coordonată de Manfred Seitz, director general al Comisiei Dunării. Scopul întâlnirii a fost dublarea numărului navelor care trec prin rada Sulina, în scopul creşterii capacităţii de a transporta, către Europa şi restul lumii, cereale din Ucraina. Asta în situaţia în care porturile ucrainene sunt grav afectate de război.
La discuţii au participat reprezentanţi ai autorităţilor navale şi portuare, fluviale şi maritime din România, dar şi Alain Baron, raportor al Comisiei Europene pe tema Ucraina, care nu a dorit să facă nici un comentariu. În acest scop, pentru a se aduce cât mai multe mărfuri, mai ales cereale şi alte produse agricole pentru UE şi restul lumii, este important ca şi capacitatea lunară de tranzit prin bara Sulina să se dubleze de la circa 400 de nave lunar acum, la 800.

Manfred Seitz: În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE

Oricum, după şedinţa din luna mai 2022, de la sediul AFDJ Galaţi, aceasta s-a triplat, dar trebuie ca eforturile să se intensifice. "Comisia Dunării ajută Comisia Europeană în implementarea liniei de solidaritate UE-Ucraina . În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE pentru a facilita şi susţine exportul şi importul produselor agricole, cerealelor din Ucraina, pentru a compensa parţial lipsa de capacitate a porturilor ucrainene din cauza războiului cu Rusia", a precizat Manfred Seitz, directorul secretariatului general al Comisiei Dunării.
În principal, problemele care se pun, sunt legate de necesitatea creşterii capacităţii de operare în porturile ucrainene şi, deopotrivă, creşterii numărului de piloţi români, capabili să treacă de bara Sulina. Pentru a creşte cantitatea de cereale aduse din Ucraina prin porturile româneşti, trebuie dublat numărul piloţilor, dar şi partea ucraineană trebuie să îşi intensifice partea de operaţiuni de încărcare/descărcare. "Partea română va trebui să îşi îmbunătăţească partea de pilotaj, iar cea ucraineană va trebui să dezvolte partea de încărcare/descărcare sau de operare a mărfurilor, pentru a putea ajunge la un număr dorit de nave şi a putea exporta un număr cât mai mare de cereale din Ucraina, către porturile europene sau ale lumii", a spus Cosmin Dumitrache, director Autoritatea Navală Română (ANR).

Angela Ivan: Noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi

Greu încercată de război, Ucraina vrea să îşi crească capactiatatea de a prelua marfă în porturile Ismail şi Reni, dar destul de greu, având în vedere că pe maritime operau 160 de milioane de tone de marfă, din care doar 5 milioane prin porturile fluviale. Piloţii români care trebuie să conducă convoaiele de nave, de la Sulina către porturile fluviale, sunt suficienţi, e adevărat că fac faţă cu greu, pentru că numărul de curse a crescut de 2 şi chiar 3 ori.  "Acum activează în jur de 36 de piloţi, în ture de câte 18 ore, normativele noastre pot atrage, în actualul buget, 44 de piloţi, noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi, pentru a asigura într-o lună de zile dublarea capacităţii de acum", a explicat Angela Ivan, director AFDJ Galaţi.
Există şi iniţiative legislative menite a atrage noii piloţi. "Ministerul Transporturilor, AFDJ, ANR, încearcă să creeze cadrul prin care se selectează personalul, piloţii, şi să le permită să se breveteze pentru aceste activităţi. Trebuie experienţă în ceea ce priveşte pilotarea navelor pe canalul Sulina. Putem selecta dintre comandaţii maritimi, şi dintre comandanţii fluviali se selectează, dar pe baza unor noi criterii, pe baza unor noi motivaţii, salarii mai mari", a precizat Romeo Soare, şef secţie AFDJ.

Publicat în Știrea zilei

Transportul cerealelor exportate de Ucraina se poate realiza prin utilizarea infrastructurii portuare fluviale şi maritime din România, un exemplu în acest sens fiind portul Sulina, a apreciat preşedintele Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o, marţi, cu Anna Honcharova, secretar I, coordonator al Secţiei comercial economice a Ambasadei Ucrainei în ţara noastră.
Potrivit unui comunicat de presă al Camerei bucureştene, oficialul român a menţionat că Sulina, cu anumite investiţii, poate deveni în viitorul apropiat un punct de operare interesant pentru transferul cerealelor din barje în nave maritime, preluând astfel o parte din cantităţile de cereale ce ar urma sa fie încărcate în portul Constanţa, deosebit de aglomerat.
În opinia preşedintelui CCIB, la Sulina pot opera inclusiv firme ucrainene specializate, posesoare a echipamentelor specifice, a căror activitate în porturile de la Marea Neagră din ţara vecină este blocată din cauza războiului.
"Propunerea preşedintelui Camerei bucureştene a fost primită cu interes de diplomaţii ucraineni, care au exprimat întreaga deschidere pentru a promova acest proiect în mediul de afaceri din ţara lor. Totodată, au exprimat dorinţa de a identifica, prin intermediul CCIB, firme care operează în construcţii, în vederea participării acestora la procesul de reconstrucţie a infrastructurii, obiectivelor industriale şi civile distruse de la începutul acţiunilor militare", se arată într-un comunicat de presă al CCIB, transmis Agerpres.
Preşedintele Camerei de Comerţ bucureştene a avut, marţi, o întrevedere cu Anna Honcharova, secretar I şi coordonator al Secţiei comercial economice a Ambasadei Ucrainei în România, aceasta fiind însoţită de Oleg Balika, secretar II în cadrul aceleiaşi secţii. De asemenea, la întâlnire au participat oameni de afaceri din domeniul infrastructurii portuare şi agriculturii.
Principalul obiectiv al întrevederii a vizat identificarea unor modalităţi concrete de colaborare între cele două comunităţi de afaceri, în contextul dificultăţilor generate de conflictul din Ucraina pe lanţurile de aprovizionare şi de distribuţie.
Conform datelor oficiale, în 2021, schimburile comerciale bilaterale dintre România şi Ucraina au înregistrat un volum record, de 2,4 miliarde de dolari, în creştere cu 40,5% faţă de anul anterior, din care importul din Ucraina a fost în valoare de 1,6 miliarde de dolari (+50%), iar exportul de 800 de milioane de dolari (+25,5%).
La nivelul primelor trei luni din 2022, volumul total al schimburilor a fost de 600 de milioane de dolari (+2,3%, faţă de perioada similară din 2021), din care exportul românesc a fost de 200 de milioane de dolari (-20%), în timp ce importul din Ucraina s-a ridicat la 400 de milioane de dolari (+15%).

Publicat în Regional

Vremea şi costurile de producţie mai ridicate arată că recolta de cereale a României va fi oarecum mai redusă decât producţia bună înregistrată anul trecut, dar încă asigură excedent suficient pentru exporturi, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, într-un interviu acordat Reuters.
România a fost printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană şi este un exportator activ în Orientul Mijlociu, Egiptul fiind principalul cumpărător.
Ţara exportă prin portul său principal Constanţa, pe care Ucraina îl foloseşte ca rută alternativă de când Rusia a blocat porturile de la Marea Neagră, în urmă cu aproape patru luni, iar Chesnoiu susţine că se simte presiunea în port.
România a recoltat un nivel record de cereale în 2021, inclusiv 11,3 milioane de tone de grâu. Culturile sale de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile sale interne.
"Cu siguranţă vom avea o producţie stabilă anul acesta, pentru mine asta înseamnă să avem un excedent pentru export. Dacă 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu este nicăieri perfect în ceea ce priveşte vremea şi presiunea asupra costurilor de producţie. Evident, producţia nu va fi probabil la acelaşi nivel, dar va asigura consumul intern şi un excedent pentru exporturi", a afirmat ministrul Agriculturii.
Procesatorii de făină din Asia vor creşte probabil achiziţiile de grâu din Franţa şi România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea de la exportatorul global cheie Ucraina rămâne blocată, în urma invaziei Rusiei, au spus traderii.
"Este important pentru noi să menţinem un nivel stabil al producţiei. În acest mod, nereducând cantităţile de cereale produse în România, nu vor fi presiuni suplimentare pe piaţă", a declarat Chesnoiu.
Acesta a spus ca spera ca fermierii români să folosească fondurile UE disponibile în următorii 3 - 5 ani pentru a creşte capacitatea lor de procesare şi a aduce valoare adăugată culturilor lor.
El a precizat, de asemenea, că potenţialii factori de risc care ar putea declanşa restricţii la export în acest an sunt inexistenţi în acest moment.
"Dacă Ucraina, o ţară aflată sub asediu, nu a blocat exporturile, imaginaţi-vă ce tip de condiţii ar trebui îndeplinite pentru ca România să blocheze propriile sale exporturi de cereale", a afirmat ministrul Agriculturii.
În condiţiile în care Ucraina a trimis prin România mai puţin de 4% din cele 20 de milioane de tone de cereale pe care trebuie să le mute, observatorii susţin că noua campanie de recoltare, care începe la finalul lunii iulie, va declanşa blocaje.
Chesnoiu a apreciat că presiunea asupra portului Constanţa exista chiar şi înainte de războiul din Ucraina, în perioadele de vârf ale campaniei de recoltare în România, dar acum se simte mai puternic. El a spus că portul va investi pentru a-şi extinde capacitatea.
Prin port au fost expediate anul trecut un nivel record de 25,2 milioane de tone de cereale din România şi de la vecinii săi fără ieşire la mare.
Chesnoiu a declarat că nu se aşteaptă ca depozitarea cerealelor să fie o problemă pentru fermierii români anul acesta, existând o capacitate de 29 milioane de tone, iar nivelul este în creştere.
De asemenea, oficialul român a afirmat că România ar putea furniza facilităţi de depozitare temporară pentru noua recoltă de cereale a Ucrainei, dacă este nevoie. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Legat de blocajul creat în Portul Constanţa odată cu direcţionarea cerealelor de export din Ucraina către portul românesc, deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic, susţine că autorităţile nu recunosc că sunt dificultăţi semnificative şi că infrastructura actuală nu face faţă solicitărilor.

"În ultima perioadă, sunt tot mai dese relatările despre ceea ce se întâmplă în Portul Constanţa şi despre blocajul creat odată cu direcţionarea cerealelor de export din Ucraina către portul românesc. Autorităţile nu recunosc că sunt dificultăţi semnificative şi că infrastructura actuală nu face faţă solicitărilor. Cei responsabili cu gestionarea acestei situaţii - reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA - nu pierd nicio ocazie de a ne spune că este mobilizare generală, că toată lumea îşi face datoria, că se depun eforturi pentru a fluidiza încărcarea mărfurilor pe nave. Nu are rost să ne amăgim!", spune Lilian Scripnic.

Deşi este o situaţie profitabilă, ţara nostră nu va reuşi să o fructifice, este de părere deputatul: "Acum, când România ar fi putut scoate profit de pe urma reconfigurării rutelor de export ucrainene, este clar că nu vom reuşi să profităm de această oportunitate. Până în prezent, Ucraina a exportat prin Portul Constanţa circa 240.000 tone de cereale. Este o cantitate mică dacă ne raportăm la intenţia Ucrainei de a exporta până la sfârşitul lunii iulie circa 2 milioane de tone şi dacă luăm în considerare faptul că timpul de încărcare dintre două nave ajunge şi la 6 zile".

Acesta susţine că cei care au cel mai mult de suferit de pe urma acestui blocaj sunt fermierii români. "Problema cu adevărat gravă este cea a fermierilor români. În iulie producătorii români de cereal vor avea recolta gata pentru export. Mulţi dintre ei nu au spaţii de depozitare proprii, iar închirierea nu este o soluţie viabilă din cauza preţului în creştere.  Ei aleg să îşi ducă marfa direct în port şi să o vândă de acolo. În contextual blocajului deja existent, cum este pregătit Portul Constanţa pentru acest lucru? Mai există spaţiu de depozitare şi pentru cerealele româneşti? S-au asigurat autorităţile române că producţia autohtonă va avea fluxul de încărcare în nave asigurat pentru ca fermierii români să nu fie afectaţi financiar? Sunt întrebări pe care le-am adresat Ministrului transporturilor şi infrastructurii şi Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la care sper să primesc răspuns în următoarea perioadă. Iată că, după 32 de ani, statul român a ajuns la scadenţă cu nepăsarea, lipsa de viziune şi strategie, neimplicarea, lipsa in vestiţiilor şi, până la urmă, lipsa de patriotism. Vedem în această perioadă cât de mult ne costă faptul că, după 32 de ani, nu avem un port modern, o cale ferată modern şi nu avem infrastructură rutieră care să facă faţă provocărilor economice ale prezentului", a declarat Lilian Scripnic.

Publicat în Politica

La Galaţi s-au descărcat primele trei camioane cu porumb pentru export din Ucraina care au ajuns în silozul cu o capacitate de peste 25.000 tone deţinut de grupul TTS (Transport Trade Services) SA  în Galaţi. Acestea fac parte dintr-un prim convoi de 23 camioane, dintre care alte şapte se află deja în vama Giurgiuleşti. Ulterior, produsele agricole de export din Ucraina ajunse în silozul TTS, vor fi transbordate pe nave maritime prin terminalul portuar TTS din Galaţi.
Grupul TTS este cel mai mare transportator pe Dunăre şi a făcut o nouă rută logistică destinată exportului de produse agricole ucrainene pe trasee combinate terestru, fluvial şi maritim, pentru a transporta mai rapid marfa şi a evita posibilele blocaje de pe rutele tradiţionale.
"Noua rută este unul dintre rezultatele implicării grupului TTS în procesul de reconfigurare a lanţurilor logistice de transport pentru exporturile şi importurile ucrainene cauzat de imposibilitatea utilizării de către Ucraina a porturilor sale maritime, blocate din cauza războiului. În acest context, pe lângă rutele logistice combinate cu transport terestru până la Galaţi şi transport fluvial pe Dunăre până la Constanţa, soluţii mai rapide de înlocuire a traseelor logistice tradiţionale s-au dovedit a fi traseele pornind din porturile ucrainene la Dunăre, Reni şi Izmail", a spus Petru Ştefănuţ, director general TTS Group, citat de Ziarul Financiar.
Primele rute alternative operaţionalizate de către grupul TTS de la începutul războiului din Ucraina au fost rutele Reni/Izmail – Dunăre – Canalul Dunăre Marea Neagră – Constanţa, prin care, începând din 16 martie grupul TTS a transportat şi operat peste 200.000 tone de mărfuri minerale şi agricole, reprezentând exporturi şi importuri ucrainene, potrivit reprezentanţilor companiei.
Alte peste 100.000 tone exporturi ucrainene au fost expediate pe cale ferată de către grupul TTS, în principal prin subsidiara sa din Ungaria, dar şi prin punctele de frontieră dintre Ucraina şi România. Pe segmentul terestru, marfa va fi transportată din Ucraina până în terminalul portuar TTS din Galaţi, pentru început cu mijloace auto.
După ce CFR Infrastructură va reabilita porţiunea de cale ferată cu ecartament larg, în lungime de 4 km, care face legătura între Giugiuleşti şi terminal, exporturile de produse agricole ucrainene vor putea fi transportate direct pe cale ferată până în portul Galaţi.
Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800 mii tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi este monument istoric

Silozul din Port Docuri Galaţi a fost achiziţionat de TTS Porturi Fluviale S.R.L. la sfârşitul anului 2006 şi are o capacitate totală de 25.000 tone (baza grâu), având multiple facilităţi. Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi construit în perioada 1884-1891 fiind înscris în lista monumentelor istorice din România.
Construcţia este din cărămidă, iar cele 336 de celule dispuse în forma de fagure sunt construite din plăci de beton armat. Celulele au capacităţi diferite de 50 to, 60 to, 90 to si 100 to şi permit depozitarea mai multor tipuri de produse agricole în acelaşi timp.
Siloz Port Docuri Galaţi are posibilitate de stocare şi tranzit din vagoane de tip cale larga, în vagoane de tip cale normala, iar operaţiunile de încărcare/descărcare nave/barje/şlepuri se desfăşoară în danele 31 şi 32 din Port Docuri Galaţi unde pot fi operate nave de până la 7000 to în funcţie de cotele apelor Dunării.

Publicat în Știrea zilei

Poliţiştii Serviciului Rutier Galaţi au fost sesizaţi, la data de 14 februarie a.c., în jurul orei 21.45, cu privire la producerea unui incident rutier, pe D.N. 25, în localitatea Dragăneşti, soldat doar cu pagube materiale. La faţa locului, poliţiştii au stabilit că un bărbat, de 45 de ani, din judeţul Bacău, a condus, pe ruta Tecuci - Galaţi, un ansamblu de vehicule format din autoutilitară şi semiremorcă, încărcată cu 40 de tone de cereale, pe drumul mai sus menţionat, şi, la un moment dat, ar fi pierdut controlul direcţiei, răsturnându-se în afara părţii carosabile. Incidentul s-a soldat doar cu avarierea autoutilitarei, dar la testarea alcoolscop bărbatul a prezentat valoarea de 1,21 mg/l alcool pur în aerul expirat. Poliţiştii l-au condus la spital, unde acesta a refuzat prelevarea de mostre biologice. Ca urmare, a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi refuzul recoltării de mostre biologice.

Publicat în Eveniment
Miercuri, 01 Septembrie 2021 16:09

Brăila: Magazie cu furaje incendiată la Ulmu

O magazie cu furaje a fost incendiată în localitatea Ulmu din judeţul Brăila. În urma incendiului au murit 7 oi, 14 porci şi au ars 2 tone de cereale. Nu se ştie dacă magazia a fost incendiată accidental sau intenţionat.

Publicat în Regional
Pagina 1 din 2