Încheierea unui contract creează drepturi și obligații între părțile semnatare pe perioada stabilită. Astfel, prin acțiunea în pretenții o persoană poate pretinde obligarea celeilalte părți la respectarea dreptului încălcat sau la executarea obligației asumate, iar dacă nu mai este posibil, obligarea ei la plata unor daune-interese pentru prejudiciul suferit. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații din România recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în litigii, drept civil și recuperare de creanțe pentru a vă îndruma în demersurile necesare pentru redactarea unei acțiuni în pretenții împotriva partenerului contractual.

- Care sunt condițiile în baza cărora partenerul răspunde contractual? Care partener contractual va răspunde? Partenerul contractual va putea răspunde doar dacă există un prejudiciu, dacă partenerul a fost pus în întârziere, și dacă există dovezi din care rezultă că partenerul contractual este vinovat de existența prejudiciului.

- Care este legislația relevantă în privința răspunderii contractuale? Legislația relevantă privind răspunderea contractuală se regăsește la art. 1351 Cod civil și urm., conform căruia orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare, o anumită persoană nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. Niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile. Este necesară apelarea unui avocat specializat în litigii, drept civil și recuperare de creanțe din România pentru formularea unei cereri în pretenții împotriva partenerului contractual.

- Ce tipuri de contracte pot încheia părțile? Contractul încheiat de părți poate fi de vânzare, de schimb, de furnizare, de locațiune, de arendare, de antrepriză, de societate, de agenție, de intermediere, de comodat, de depozit, de tranzacție, de rentă viageră, de întreținere, de asigurare.

- Care este procedura de formulare a unei acțiuni în pretenții împotriva partenerului contractual? În principiu, prejudiciul se poate repara integral în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă nu este posibil, prin plata unei despăgubiri stabilite prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească. Orice persoană are dreptul să introducă o cerere de chemare în judecată în fața instanței competente atunci când are o pretenție împotriva unei alte persoane sau urmărește soluționarea în justiție a unei situații litigioase. Astfel, aceasta trebuie să afirme un drept subiectiv civil sau să supună judecății o pretenție. Dreptul subiectiv civil trebuie să fie exercitat cu bună credință, să fie protejat de lege, să fie actual și să fie exercitat în limitele sale externe, de ordin material și juridic. În urma probelor administrate, instanța stabilește dacă sunt îndeplinite condițiile. Dacă instanța hotărăște că dreptul subiectiv civil nu există, cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca nefondată, iar dacă se constată că dreptul nu este actual, cererea va fi respinsă ca prematură. De aceea, mijloacele de probă sunt foarte importante, stând la baza hotărârii judecătorești.

- Există situații în care partenerul contractual este exonerat de răspundere? Există două cauze exoneratoare de răspundere: cazul fortuit sau forța majoră. Art. 1351, Cod Civil prevede c㠄răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră sau caz fortuit. Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut. Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care a fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.”

În concluzie, prezentul articol te învață cum să te îndrepți cu o cerere în pretenții împotriva unui partener contractual printr-un avocat specializat în litigii, drept civil și recuperare de creanțe. Întrucât încheierea unui contract creează drepturi și obligații între părțile semnatare, părțile sunt ținute să le respecte. În caz contrar, un partener contractual se poate îndrepta împotriva celuilalt cu o cerere în pretenții. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în litigii, drept civil și recuperare de creanțe, care să vă poată sfătui cu privire la strategia de urmat în cazul în care aveți un diferend cu partenerul dumneavoastră contractul, precum și reprezenta în instanță  în vederea introducerii unei acțiuni în pretenții împotriva acestuia. (sursa Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații)

Publicat în National

România va depune la toamnă, la Comisia Europeană, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include țintele și jaloanele cu termen de finalizare trimestrele 1 și 2 din acest an, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cererea de plată are în total 51 de ținte și jaloane iar conform Regulamentului CE, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN și aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.
Marți a avut loc, la Guvern, întâlnirea săptămânală a Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor și reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (președinte), împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (vicepreședinte).
În cadrul întâlnirii la care au participat ministrul Marcel Boloș și secretarul de stat Carmen Moraru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat celor 16 ministere cu rol în îndeplinirea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR o analiză care să permită identificarea și soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat până la sfârșitul lunii septembrie.
Conform cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, MIPE îndeplinește rolul de coordonator național și punct unic de contact în relația cu CE, responsabil cu monitorizarea și punerea în aplicare a PNRR.
"Pentru sfârșitul trimestrului 3 al acestui an, ministerele de linie au de îndeplinit 24 de ținte și jaloane și obiectivul nostru comun, la nivel de Guvern, este să ne asigurăm că România își îndeplinește toate angajamentele asumate prin PNRR. Până în acest moment, toate jaloanele au fost îndeplinite în calendarul asumat, atât cele cu termen sfârșitul anului 2021, cât și cele cu termen de finalizare 31 martie și 30 iunie 2022 și vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern pentru acest efort. După cum știți, ieri am demonstrat că platforma informatică PNRR asigură transparența în ceea ce privește beneficiarii reali ai finanțărilor. Până la data efectuării primei plăți, CE poate solicita clarificări și suntem gata să le răspundem la fel de prompt ca până acum. Este un proces în derulare cu mecanisme în premieră pentru România, dar rezultatele arată că le putem gestiona eficient. Cererea de plată nr. 1 își va urma parcursul procedural și ne pregătim pentru a doua, în această toamnă", a precizat ministrul Marcel Boloș.
Potrivit MIPE, România este printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, față de 10-20, cât și-au stabilit alte state membre.
Din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare și reziliență, doar 13 state membre, printre care și România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
La data de 31 mai 2022, România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată aferentă implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2.994.815.908 euro, din care 2.037.146.414 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 907.669.494 euro sprijin sub formă de împrumut. Aceasta include 21 de jaloane și ținte, care au avut termen de realizare trimestrul IV 2021. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a postat marţi, 05 iulie 2022, pe pagina proprie de internet, în procedură de transparenţă legislativă, forma iniţială a unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Soluţiile legislative propuse asigură coerenţa şi corelarea conţinutului legii cu prevederile actelor normative în domeniul apărării şi securităţii naţionale nou intrate în vigoare.
Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ca urmare, cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României. Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviştilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Totodată rezerviştii pot fi concentraţi, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Proiectul îşi propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.
Prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state şi, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara. Astfel, în funcţie de starea excepţională instituită sau declarată, de locul în care îşi au domiciliul, în România sau în străinătate, precum şi de prezenţa/absenţa temporară în/din ţară, aceştia se vor prezenta pe baza înştiinţării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul şi la termenul prevăzute de lege.
Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum şi crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetăţenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.
Textul iniţial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina de internet a MApN, la următoarea adresă: https://tinyurl.com/2edchzrp.
După valorificarea propunerilor, sugestiilor şi opiniilor transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparenţă legislativă, şi primirea observaţiilor şi propunerilor, de la instituţiile avizatoare, proiectul va fi transmis de Guvernul României Parlamentului, pentru dezbateri şi adoptare, informează Biroul de Presă al MApN.

Publicat în National

Agentia Nationala a Ocuparii Fortei de Munca (ANOFM) prin AJOFM Galati, cu sediul in Galati, str. Domneasca nr. 191, judetul Galati, prin reprezentantii sai legali, "aducem la cunostinta Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 64 din 25.02.2022 privind modificarea Procedurii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii în conformitate cu prevederile cap. II — Anularea unor obligaţii accesorii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, aprobată prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 85/2021, care prevede faptul ca anularea obligaţiilor de plată accesorii se solicită de către debitori, inclusiv de către cei care au notificat Agentia Judeteana a Ocuparii Fortei de Munca, conform art. 3 alin. (1), în baza unei cereri de anulare a accesoriilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8 la  procedură, depusă la registratura AJOFM Galati, din str. Domneasca nr. 191, sau comunicată prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Mentionam ca cererea poate fi depusă după îndeplinirea condiţiilor de acordare a anulării, dar nu mai târziu de 30 iunie 2022 inclusiv", se arată într-un comunicat al AJOFM Galaţi.
Pentru detalii suplimentare, persoanele interesate pot accesa site-ul https://www.anofm.ro/?idpostare=19810&fbclid=IwAR2O6_qpLzJBnKaT6zaa08m3e5aYwuatpM4RzlXnlGQXv48vMd-0aVKQrAg sau apela numarul de telefon 0236/412.262 sau trimite email la adresa ajofm.gl@anofm.gov.ro, mai precizează instituția.

Publicat în Economie

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care prevede posibilitatea ca talonul de pensie să fie transmis, la cerere, în format electronic, de către Casa Naţională de Pensii Publice.
Actul normativ completează art. 109 din Legea nr. 263/2010, în sensul instituirii posibilităţii transmiterii de către Casa Naţională de Pensii Publice, la cerere, în format electronic, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul CNPP, a documentului de informare cu privire la sumele plătite beneficiarilor care au optat pentru plata pensiei în cont curent sau cont de card.
"Casa Naţională de Pensii Publice transmite, la cerere, în format electronic, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor în cont curent sau în cont de card. Documentul de informare se transmite în format electronic începând cu luna următoare înregistrării cererii, în maximum 48 de ore de la efectuarea plăţii drepturilor în cont curent sau cont de card", prevede legea.
Documentul de informare, transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă prin serviciul de corespondenţă standard. Acest document în format electronic este acceptat ca document valid în relaţia cu toate instituţiile şi autorităţile publice. Instituţiile şi autorităţile publice care îl solicită nu vor condiţiona oferirea de informaţii sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.
Talonul în format electronic conţine toate elementele de identificare unică de pe documentul fizic omolog.
"Casa Naţională de Pensii Publice arhivează documentele de informare cu privire la sumele plătite transmise în format electronic, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, în condiţiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică", mai prevede legea. (sursa Agerpres)

Publicat în National