Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Galaţi anunţă că va achita de bună voie cheltuielile de judecată celor care au obţinut câştig de cauză în instanţă la plângerile împotriva sancţiunilor primite pentru că nu au completat formularul digital (PLF) de intrare în România în perioada pandemiei de COVID-19.
Potrivit unui comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Galaţi, instituţia anunţă că „în calitate de intimat în cauzele civile rămase definitive, având ca obiect plângere contravenţională formulată împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor privind implementarea formularului digital de intrare în România, având în vedere dispoziţiile legale incidente aplicabile în vigoare, prin prezenta vă adresăm rugămintea de a ne comunica cu responsabilitate şi celeritate, de îndată, la adresa de corespondenţă din Galaţi, str. Brăilei, nr. 177, sau la adresa de e-mail: dspgl@dsp-galati.ro, pentru a executa de bunăvoie obligaţia stabilită în sarcina Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Galaţi, respectiv cheltuielile de judecată acordate prin sentinţe civile pronunţate de către instanţele de iudecată competente, rămase definitive, următoarele înscrisuri: Cererea de plată a cheltuielilor de judecată acordate, formulată de dvs., adresată instituţiei noastre; Copia Senţintei civile aferente pronunţată de către instanţa de judecată competentă, rămasă definitivă, învestită cu menţiunea expresă a instanţei (fie după soluţionarea apelului, fie după expirarea termenului de apel, în 30 de zile de la comunicare); Extras Cont bancar având ca titular petentul, în care să fie clar menţionat CNP-ul şi contul IBAN”. DSP Galaţi informează că după primirea documentelor solicitate, institutia va achita de bunăvoie petentului, în termenul legal, suma stabilită de către instanţa de judecată cu titlu de cheltuieli de judecată, în contul bancar indicat.
Este bine de ştiut că în cazul în care persoanele care au de recuperat cheltuieli de judecată nu se adresează repede instituţiei, responsabilitatea pică tot pe ei. „Pe cale de consecinţă, având în vedere aspectele mai sus precizate, vă adresăm respectuasa rugăminte de a ne sprijini cu celeritate şi responsabilitate în acest demers necesar, util şi oportun pentru aplicarea întocmai a tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în vigoare. În eventualitatea în care nu veţi da curs în timp util solicitării noastre şi nu veţi avea amabilitatea de a răspunde demersurilor noastre întemeiate, răspunderea şi responsabilitatea vă revine în exclusivitate”, se arată în comunicatul DSP Galaţi.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat luni că partidele politice au cheltuit 60,42% din subvențiile de la bugetul de stat în perioada ianuarie-iunie a anului 2022, iar ponderea cea mai mare în cazul PSD și PNL au avut-o cheltuielile pentru presă și propagandă.
"Autoritatea Electorală Permanentă dorește să vă informeze că, urmare a monitorizării de către Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, a informațiilor referitoare la cheltuielile efectuate de către formațiunile politice din subvențiile de la bugetul de stat, conform informațiilor deținute, precum și a celor transmise de partidele politice, în perioada ianuarie-iunie a anului 2022 au fost efectuate cheltuieli în procent de 60,42% din totalul sumelor încasate", se arată într-un comunicat de presă remis Agerpres de AEP.
Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie-iunie au fost vărsate în conturile formațiunilor politice sume în valoare de 124.890.327,26 lei, reprezentând subvenții de la bugetul de stat.
"Privind structura cheltuielilor angajate din subvenția de la bugetul de stat, ponderea cea mai mare au avut-o următoarele categorii de cheltuieli: în cazul Partidului Social Democrat, cheltuielile pentru presă și propagandă au reprezentat 73,85%, iar în cazul Partidului Național Liberal, acestea au reprezentat 73,80%, Partidul Mișcarea Populară a înregistrat cheltuieli pentru presă și propagandă în procent de 25,15% din totalul cheltuielilor efectuate. De asemenea, pentru Partidul Pro România, cheltuielile cu personalul și cheltuielile cu onorariile avocaților, executorilor și experților au reprezentat 44,01% fiecare. În cazul Uniunii Salvați România, cheltuielile cu personalul au reprezentat 34,19% din totalul cheltuielilor efectuate", se arată în comunicat.

Publicat în Politica

Premierul Nicolae Ciucă a precizat sâmbătă că totalul cheltuielilor făcute de instituțiile statului pentru adăpostirea refugiaților ucraineni se ridică până acum la 51 de milioane de lei, notează hotnews.ro.

El a mai precizat că vor fi luate măsuri pentru punerea la punct a unui culoar verde cu Republica Moldova pentru a-i ajuta în problema refugiaților.

Săptămâna viitoare guvernul va înainta la Bruxelles documentele necesare pentru decontarea cheltuielilor.

De asemenea, au fost stabilite cheltuielile pentru cazarea refugiaților de acum încolo. Astfel, cei care vor fi cazați în spații ale statului vor avea alocată sumă de 50 de lei, iar cei care vor fi cazați în alte locații vor avea alocată suma de 100 de lei.

Banii vor fi luați din fondul de rezervă al guvernului, suma totală estimată ridicându-se la 208 milioane de lei.

Publicat în Economie

Statele membre ale Uniunii Europene au alocat în 2019 o sumă de 30,90 miliarde de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale, ţările unde aceste servicii au cea mai mare pondere fiind Bulgaria - 0,9%, România - 0,8% şi Cehia - 0,7%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ, cheltuielile pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au o pondere de doar 0,1% din totalul cheltuielilor guvernamentale în Danemarca, 0,2% în Malta şi 0,3% în Austria şi Slovenia.
Pe ansamblu, cheltuielile publice pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au rămas stabile la 0,4-0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.
România a alocat în 2019 o sumă de 634,6 milioane euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
De asemenea, datele Eurostat mai arată că în 2020 erau aproximativ 262.200 de persoane angajate ca pompieri în cele 22 de state membre UE pentru care există date disponibile, reprezentând 0,1% din totalul persoanelor ocupate în UE. Majoritatea celor angajaţi ca pompieri sunt bărbaţi (97%) şi aproape jumătate au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani (47%).
În rândul statelor membre UE, România şi Estonia au cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forţelor de muncă (ambele cu 0,4% din totalul persoanelor ocupate).
Comunitatea internaţională celebrează anual, pe data de 4 mai, Ziua Internaţională a Pompierilor, cu scopul de a recunoaşte şi onora sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunităţile lor. Ziua internaţională a pompierilor este cunoscută şi ca Ziua Sfântului Florian, celebrată de mai bine de 150 de ani în Europa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

La nivel global sumele alocate de actorii statali pentru servicii medicale au crescut foarte mult începând cu anul 1980. În prezent, primele poziţii în ceea ce priveşte sumele destinate anual acestui sector sunt deţinute de SUA, Elveţia şi Norvegia, care alocă 16,9%, 11,1%, respectiv 8,9% din PIB pentru sănătate, conform ultimelor date prezentate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

OCDE a publicat la începutul lunii "Health at a Glance 2015", analiză ce conţine cele mai recente date comparabile privind performanţele sistemelor de sănătate din cele 34 state membre ale organizaţiei şi anumite ţări partenere, incluzând şi un capitol referitor la finanţarea şi sumele cheltuite pentru sănătate. Conform acestor indicatori, Statele Unite alocă cea mai mare sumă pentru servicii medicale, 8.713 de dolari de persoană. Prin contrast, multe state analizate, printre care şi Turcia şi India, alocă mai puţin de 1.000 de dolari anual pe cap de locuitor, relatează 24/7 Wall Street. România nu apare în acest clasament, nefiind încă membră a OCDE.

Cheltuielile din domeniul sănătăţii acoperă o largă arie, de la salariile medicilor şi ale personalului medical, până la asigurarea unor servicii medicale costisitoare, subvenţionarea produselor farmaceutice şi administrarea spitalelor. Fiecare astfel de domeniu are nevoie de diferite resurse. Costurile farmaceutice sunt o componentă majoră a costului total, statele membre OCDE alocând în 2013 circa 800 de miliarde de dolari în acest scop, adică aproximativ 20% din costurile totale ale serviciilor medicale.

Numărul medicilor şi al asistentelor a crescut începând cu anul 2000 în aproape statele membre OCDE, însă ţările în care a fost suplimentat personalul medical nu sunt neapărat şi cele cu cele mai mari alocări bugetare pentru servicii medicale. Doar una din primele zece ţări în clasamentul alocărilor pentru sănătate depăşeşte media OCDE de suplimentare a locurilor de muncă în acest domeniu.

Această situaţie este explicată de faptul că statele care alocă cei mai mulţi bani pentru sănătate dispun deja de un personal medical numeros. În Elveţia, spre exemplu, ţară plasată pe locul doi, după SUA, în clasamentul OCDE, sistemul medical cuprinde peste 17 asistente la 1.000 de locuitori.

 

Cel puţin 8.9% din PIB pentru servicii medicale

 

Primele zece ţări din clasamentul întocmit pe baza indicatorilor OCDE cheltuiesc cel puţin 8.9% din PIB pentru servicii medicale. Diferenţa între SUA, aflate pe locul întâi, şi ţara de pe locul 10, Canada, este însă semnificativă. Canada cheltuia 10,2% din PIB în 2013 pentru sănătate, adică aproximativ 4.351 de dolari de persoană, în timp ce în SUA procentul alocat din PIB era în acelaşi an de 16,4%, adică 8.713 dolari pentru fiecare cetăţean american.

"Preţurile mai ridicate din sectorul medical explică o mare parte a diferenţelor dintre Statele Unite şi alte ţări care alocă sume importante pentru sănătate", a comentat Francesca Colombo, coordonatoarea Departamentului pentru sănătate din cadrul OCDE. De asemenea, ea a adăugat faptul că sistemul de servicii medicale din SUA este fragmentat şi foarte complicat, cu un procent mai mare de cetăţeni neasiguraţi decât media ţărilor dezvoltate.

 

Bani mai mulţi nu înseamnă speranţă de viaţă mai mare

 

În mod firesc, ţările care alocă procente însemnate din PIB pentru sănătate dispun şi de cei mai performanţi indici de sănătate a populaţiei. Spre exemplu, din cele zece ţări care cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate, şapte înregistrează rate ale mortalităţii infantile sub media OCDE. În mod similar, opt dintre cele zece înregistrează o speranţă de viaţă mai ridicată decât media de 80 de ani şi 6 luni din ţările OCDE.

Relaţia dintre cheltuieli şi rezultatele obţinute nu este însă una de condiţionare directă. La nivelul ţărilor intervin factori de comportament sau de stil de viaţă care au influenţe majore asupra rezultatelor obţinute de sistemele medicale — aşa cum ar fi alimentaţia, consumul de alcool sau fumatul.

Astfel, deşi SUA cheltuiesc cel mai mult pentru sectorul medical, speranţa de viaţă a unui american este mai mică de 79 de ani — adică sub media statelor OCDE — şi cea mai mică dintre statele care cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate. În cazul americanilor se remarcă faptul că puţin mai mult de 35% din populaţia adultă suferă de obezitate, un nivel mult mai ridicat decât în oricare dintre celelalte 43 de ţări cuprinse în studiul OCDE.

 

Detalii despre Top 5

 

Primele zece poziţii în clasamentul statelor cu cele mai mari sume pentru serviciile medicale sunt ocupate în ordine de SUA, Elveţia, Norvegia, Olanda, Suedia, Germania, Danemarca, Austria, Luxemburg şi Canada.

În cazul Statelor Unite, la o alocare din PIB de 16,4% pentru sănătate, echivalentă cu 8.713 dolari pe cap de locuitor, se înregistrează o speranţă de viaţă medie de 78,8 ani şi o rată a obezităţii de 35,3%. Astfel, deşi în general cu cât sunt alocaţi mai mulţi bani pentru serviciile medicale, cu atât cresc indicii privind starea de sănătate a populaţiei, Statele Unite sunt o excepţie. Americanii beneficiază de cei mai mulţi bani pe cap de locuitor alocaţi pentru servicii medicale şi cu toate acestea nu sunt printre cei mai sănătoşi cetăţeni ai planetei. Astfel, SUA înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale obezităţii din lume, o rată care devine "excepţional de ridicată" prin raportare la celelalte ţări care alocă sume importante serviciilor medicale. În plus, un alt indice al succesului politicilor medicale, cel legat de mortalitatea infantilă, este în prezent mai mare decât media din clasamentul întocmit de OCDE, deşi în anul 2000, spre exemplu, indicele mortalităţii infantile era sub această medie.

Ţara aflată pe locul doi în clasamentul sumelor alocate pentru servicii medicale este Elveţia, unde sănătatea primeşte 11,1% din PIB, adică 6.325 de dolari pe cap de locuitor. În această ţară rata obezităţii este de doar 10,3%, una dintre cele mai reduse rate ale obezităţii la nivel mondial, iar speranţa de viaţă este de aproape 83 de ani. În plus trebuie ţinut cont de faptul că Elveţia asigură servicii medicale pentru toţi cetăţenii săi. Situaţia foarte bună a sistemului medical elveţian prin comparaţie cu al celorlalte ţări este evidenţiată şi de faptul că aproape 81% dintre cetăţenii cantoanelor se autoapreciază ca având o stare bună şi foarte bună a sănătăţii. Cu 17 asistente medicale şi 4 medici la 1.000 de locuitori, Elveţia se plasează pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul personalului medical raportat la populaţie.

Pe locul trei se află Norvegia, unde sănătăţii îi revine 8,9% din PIB şi respectiv 5.862 de dolari pe cap de locuitor. În această ţară nordică rata obezităţii este de 10% iar speranţa de viaţă este de 81,8 ani. La fel ca şi în cazul altor ţări europene, serviciile medicale sunt universale în Norvegia. Printr-un acord cu Uniunea Europeană, toţi cetăţenii UE dispun de servicii medicale gratuite în Norvegia, iar imigranţii clandestini au dreptul doar la servicii medicale în regim de urgenţă. Sistemul medical norvegian este centralizat, iar 4.981 de dolari din cei 5.862 de dolari alocaţi pentru servicii medicale pe cap de locuitor provin din surse publice — cea mai ridicată contribuţie publică din toate ţările din clasamentul întocmit de OCDE. În ceea ce priveşte numărul personalului medical raportat la populaţie, Norvegia este imediat sub Elveţia, cu aproape 17 asistente medicale şi aproape 4 medici la 1.000 de locuitori. La fel ca şi în cazul altor state dezvoltate, Norvegia se confruntă cu o rată relativ mare a îmbolnăvirilor de cancer — în jur de 318 cazuri pe an la 100.000 de locuitori — rată influenţată şi de speranţa mare de viaţă a norvegienilor. În pofida acestor incidenţe sporite ale cazurilor de îmbolnăviri de cancer, Norvegia are şi una dintre cele mai ridicate rate de supravieţuire pentru bolnavii de cancer.

Locul patru îi revine Olandei, cu 11,1% din PIB alocat sănătăţii şi respectiv 5.131 de dolari pe cap de locuitor. În această ţară rata obezităţii în rândul populaţiei este de 11,1%, iar speranţa de viaţă este de 81,4 ani. Cetăţenii olandezi, cu excepţia cadrelor militare, sunt obligaţi printr-o hotărâre din 2006 să achiziţioneze pachete de asigurări medicale, însă costurile acestora, în proporţie de până la 94,8% sunt acoperite de guvern. Rezultatul? Aproape 60% dintre olandezii cu vârsta de peste 65 de ani susţin că au o stare a sănătăţii bună, un procent considerabil mai mare decât media de 43,4% din ţările incluse în acest studiu de OCDE.

Pe locul cinci conform indicatorilor "Health at a Glance 2015" se plasează Suedia, ţară care alocă 11% din PIB pentru sănătate, adică 4.904 dolari pe an, de persoană. În Suedia rata obezităţii este de 11,7% iar speranţa de viaţă este de 82 de ani. Statele membre OCDE cheltuiesc anual, în medie, 3.453 de dolari pentru sănătate, pe cap de locuitor. Suedia cheltuieşte cu aproximativ 1.500 de dolari mai mult. În 1970 cetăţenii suedezi aveau o speranţă de viaţă de aproximativ 75 de ani, mai mare decât cetăţenii oricărei alte ţări în acea vreme. Chiar dacă speranţa de viaţă în această ţară a ajuns la 82 de ani, în prezent Suedia se plasează pe locul nouă în lume din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte autopercepţia populaţiei privind starea de sănătate, peste 81% dintre suedezi susţin că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. 

Publicat în Sanatate

Segmentul fashion, cel destinat cărţilor şi materialelor didactice, alături de produsele IT&C au fost, în primele şase luni ale anului, cele mai industriile în care românii au cheltuit cei mai mulţi bani prin e-Commerce, valoarea medie a coşului de cumpărături online fiind de 160 lei, relevă o analiză de specialitate.

Potrivit sursei citate, în prima jumătate a anului 2015, cea mai mare achiziţie online realizată de români prin intermediul platformei 2Parale s-a ridicat la aproximativ 33.000 lei, valoare aproape dublă faţă de perioada ianuarie — iunie 2014, când se consemnase o valoare de aproximativ 17.000 lei. Valoarea medie a coşului de cumpărături online s-a menţinut constantă, comparativ cu prima jumătate a anului trecut, situându-se 160 de lei.

„Românii cumpără online mai mult în prima parte a zilei: intervalul orar preferat pentru cumpărăturile online prin intermediul 2Parale este 7 AM-12 PM, urmat îndeaproape de 1 PM — 6 PM. În prima jumătate a anului 2015, vârful de cumpărături online a fost atins la ora 7 PM. În ceea ce priveşte zilele cele mai favorabile cumpărăturilor online în perioada ianuarie-iunie 2015, cele mai multe cumpărături au fost realizate în zilele de joi, urmate de miercuri şi marţi. Data la care a fost atins recordul absolut al cumpărăturilor online prin platforma 2Parale a fost 12 februarie 2015”, se precizează în concluziile analizei realizate de 2Performant Network S.A., companie de performance marketing din România.

În clasamentul industriilor profitabile în e-Commerce-ul românesc conduc detaşat segmentele: fashion, cărţi şi materiale didactice, respectiv IT&C. Acestea sunt urmate de home&deco şi cosmetice.

Românii au scos din buzunar, în medie, 1.000 de lei pentru cumpărături online pentru un pachet turistic, aproximativ 630 de lei pentru un produs IT&C, 220 de lei pentru un articol home&deco şi 215 lei pentru achiziţionarea unui articol pentru copii.

„În ceea ce priveşte numărul de cumpărături online generate prin intermediul 2Parale, industriile care au performat cel mai bine au fost, în ordine, cărţi şi materiale didactice, fashion şi asigurări. Categoria de cosmetice a înregistrat o scădere a numărului de vânzări online comparativ cu anul 2014, în timp ce produsele de IT&C şi asigurările au devenit din ce în ce mai căutate”, notează realizatorii studiului.

Pe de altă parte, ca număr de căutari înregistrate în prima jumătate a anului 2015, conform Google Trends, a crescut interesul pentru rochii, cu un vârf de căutări atins în luna mai, urmate de smartphone-uri.

Publicat în National

Românii au alocat 4,5% din cheltuielile lor pentru recreere şi cultură, cei mai mulţi spectatori fiind înregistraţi, în anul 2014, la teatre, unde au mers 2,157 milioane de persoane (34,6%), în scădere cu 4,7%, respectiv cu 107.000 spectatori mai puţini faţă de anul precedent, relevă datele dintr-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS), transmisă la solicitarea AGERPRES.

Pe locul al doilea s-au aflat spectacolele susţinute de ansamblurile artistice, trupele de dans şi de divertisment, unde s-au înregistrat 2,123 milioane de spectatori (34%), în scădere cu 5,8%, respectiv cu 130.000 spectatori mai puţini faţă de anul 2013.

Spectacolele filarmonicilor şi orchestrelor simfonice au atras 6,6% din totalul de 6,237 milioane spectatori, în timp ce spectacolele de operă au fost vizionate de 386.000 de persoane (6,2%), iar la circ au ajuns, anul trecut, 83.000 de spectatori.

Conform publicaţiei INS, cheltuielile de recreere şi cultură au reprezentat, în 2014, 4,5% din consumul gospodăriilor.

De asemenea, anul trecut, din totalul reprezentaţiilor susţinute de instituţiile şi companiile de spectacole, 86,9% (18.052 reprezentaţii) au fost în limba română, 11,3% (2.353 reprezentaţii) în limba maghiară, 0,9% (194 reprezentaţii) în limba germană, 0,7% (147 reprezentaţii) în limba idiş şi 0,2% (40 de reprezentaţii) în alte limbi.

La teatrele dramatice s-au desfăşurat cele mai multe reprezentaţii — 46,4% (9.649). Din totalul spectacolelor susţinute de teatrele dramatice, 81,9% (7.902 reprezentaţii) au fost în limba română, 15,2% (1.465) în limba maghiară, 1,4% (135) în limba germană şi 1,5% (147) au fost în limba idiş. Un număr important de reprezentaţii în limbile minorităţilor naţionale s-au susţinut la teatrele de animaţie, unde 429 de reprezentaţii (10,7%) s-au susţinut în limba maghiară şi 35 în limba germană.

Numărul spectatorilor la instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte care a revenit la mia de locuitori a fost de 313.

Reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2014, un număr de 242 de unităţi, din care 167 unităţi de bază şi 75 secţii şi filiale. La nivelul unităţilor de bază, instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte au fost reprezentate de 61 de teatre dramatice, 28 de centre culturale, 22 de ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment, 20 de filarmonici şi orchestre simfonice, 15 de teatre de animaţie, nouă opere, cinci coruri, patru orchestre populare, două teatre muzicale, de estradă şi de operetă şi un circ.

Publicat în National