China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP.
Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse.
Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA.
"Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei.
Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat.
"China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang.
Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China.
Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene.
În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova. (sursa Agerpres)

Autorităţile chineze au aprobat un vaccin împotriva COVID-19 administrat prin inhalare, o premieră mondială ce a majorat luni preţul acţiunilor producătorului, cu sediul în Tianjin (nord), informează marţi AFP.
Vaccinul CanSino Biologics, care va fi utilizat ca doză de rapel de urgenţă, a primit undă verde de la Administraţia Naţională a Produselor Medicale din China, a anunţat compania într-un comunicat transmis duminică Bursei din Hong Kong.
După acest anunţ, preţul acţiunilor sale a crescut cu 14% luni dimineaţă, înainte de a închide în creştere cu 7,1%.
Fără a necesita injectarea şi fiind mai uşor de depozitat, vaccinul va fi administrat pe cale nazală, prin intermediul unui pulverizator.
"Aprobarea va avea un impact pozitiv asupra performanţelor companiei dacă vaccinul va fi ulterior achiziţionat şi utilizat de agenţiile guvernamentale relevante", se arată în comunicat.
CanSino nu a precizat când va fi disponibil publicului larg acest vaccin pe bază de adenovirus, despre care un studiu publicat în iulie 2021 în The Lancet a notat că declanşează un "răspuns puternic al anticorpilor" când este utilizat ca doză de rapel.
Oamenii de ştiinţă din mai multe ţări, inclusiv Cuba, Canada şi Statele Unite, lucrează la vaccinuri care pot fi administrate nazal, o cale de pătrundere în corp a coronavirusului.
Începând din 2020, China a aprobat opt vaccinuri anti-COVID-19 dezvoltate la nivel local, însă nu a autorizat încă utilizarea vaccinurilor străine împotriva COVID-19 pe teritoriul său.
În pofida unui număr mult mai mic de contaminări decât în restul lumii, ţara continuă să urmeze o aşa-numită strategie sanitară strictă "zero COVID".
Această politică are ca rezultat instituirea unor măsuri de izolare de îndată ce sunt depistate cazuri pozitive, testarea PCR aproape obligatorie la fiecare 72, 48 sau chiar 24 de ore, plasarea în carantină, dar şi închiderea fabricilor şi sediilor comerciale.
Metropola Shenzhen (sud), templu high-tech, cu 18 milioane de locuitori, a asistat în acest weekend la plasarea în izolare a mai multe cartiere.
În celălalt capăt al ţării, locuitorii din Chengdu, în provincia Sichuan (sud-vest), sunt nevoiţi să rămână în case şi sunt testaţi în masă de luni până miercuri. (sursa Agerpres)

Un studiu științific a relevat detectarea în două provincii chineze a 35 de contagieri la oameni cu un virus de origine animală de tip Henipavirus, a anunțat marți presa de stat chineză, citată de agenția EFE. Cazurile descoperite - niciunul dintre ele nu este grav - sunt în provinciile Shandong (estul Chinei) și Henan (centrul Chinei), scrie ziarul Global Times, făcând referire la un articol publicat de cercetători chinezi și singaporezi în New England Journal of Medicine, una dintre publicațiile medicale cele mai prestigioase. Virusul, pentru care la ora actuală nu există vaccinuri sau tratamente, a fost detectat prin probe prelevate din gâtul pacienților care au avut contact recent cu animale și este asociat cu simptome precum febră, oboseală, tuse, lipsa poftei de mâncare, greață, dureri de cap și dureri musculare. Cercetările ulterioare au arătat că 26 din cei 35 de pacienți purtători ai acestui Henipavirus au dezvoltat aceste simptome clinice, la care se adaugă iritabilitate și stări de vomă. Potrivit portalului public chinez de știri The Paper, Henipavirusul este una dintre principalele cauze emergente ale saltului bolilor de la animale la oameni (proces denumit zoonoză) în regiunea Asia-Pacific. Unul dintre vectorii de transmitere ai virusului sunt liliecii de fructe, considerați gazde naturale a două dintre Henipavirusurile cunoscute: virusul Hendra (HeV) și virusul Nipah (NiV). Organizația Mondială a Sănătății (OMS) semnalează că virusul Hendra provoacă la om infecții care merg de la cele asimptomatice până la infecții respiratorii acute și encefalite grave, cu o rată de deces estimată între 40% și 75%, care ''poate varia în funcție de capacitățile locale de cercetare epidemiologică și gestionare clinică''. Nu a fost dovedită deocamdată existența unei transmiteri de la om la om, deși cercetări anterioare au semnalat că acest tip de contagiere nu este exclus. ''Coronavirusul nu va fi ultima boală contagioasă care să provoace o pandemie, întrucât noi boli vor avea un impact tot mai mare în viața omului'', a declarat directorul adjunct al departamentului de boli infecțioase al spitalului Huashan. (sursa Agerpres)

China utilizează manevrele militare pe care le-a lansat în urmă cu șase zile în semn de protest față de vizita președintei Camerei Reprezentanților Congresului SUA Nancy Pelosi în Taiwan drept pretext pentru a se pregăti de o invazie în insula ce se autoguvernează în mod democratic, a avertizat marți ministrul taiwanez de externe, citat de Reuters și AFP. Taiwanul revendicat de China drept teritoriu al său nu se va lăsa intimidat, în pofida faptului că Beijingul își continuă exercițiile militare în Strâmtoarea Taiwan, trecând în mod repetat linia de demarcație neoficială, a declarat Joseph Wu într-o conferință de presă la Taipei. "China utilizează exercițiile pentru a pregăti o invazie în Taiwan", a insistat Wu, lansând un apel la sprijin internațional pentru a "proteja pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan". "Au loc exerciții militare la scară largă, lansări de rachete, precum și atacuri cibernetice, o campanie de dezinformare și de coerciție economică într-o tentativă de a slăbi moralul populației în Taiwan", a continuat el. Declarațiile ministrului taiwanez de externe intervin pe fondul escaladării tensiunilor militare după prelungirea luni a exercițiilor chineze, cele mai mari vreodată în jurul insulei, care trebuiau să se încheie duminică, manevre ce au cuprins lansări de rachete balistice și simulări de atacuri maritime și aeriene în spațiul aerian și maritim din jurul Taiwanului. Comandamentul chinez din teatrul de operațiuni Est a anunțat luni că va desfășura noi exerciții militare comune antisubmarin și de asalt maritim, confirmând temerile unor analiști din domeniul securității și diplomați că Beijingul va menține presiunea asupra Taiwanului. După plecarea președintei Camerei Reprezentanților de la Taipei vineri, China a renunțat, de asemenea, la unele linii de comunicare cu SUA, inclusiv discuții între comandanții militari la nivel înalt și convorbiri despre schimbările climatice.   Exerciții militare care simulează o ripostă la o posibilă invazie chineză   Taiwanul a început marți propriile exerciții cu tiruri de artilerie cu muniție reală, simulând acțiuni de apărare a insulei împotriva unei posibile invazii chineze în sudul comitatului Pingtung (sud). Un reporter AFP în teren a constatat că operațiunile taiwaneze au început la scurt timp după 04:00 GMT, cu tiruri de rachete de semnalizare și de artilerie. Exercițiul s-a încheiat în jurul orei 01:30 GMT, a declarat Lou Woei-jye, un purtător de cuvânt al Corpului 8 al armatei taiwaneze. Exercițiile, a căror a doua etapă este prevăzută pentru joi, implică desfășurarea mai multor sute de soldați și a aproximativ 40 de obuziere, a indicat armata taiwaneză, citată de agenția franceză de presă. Lou a asigurat luni că exercițiile Taiwanului au fost programate dinainte și nu reprezintă un răspuns la manevrele chineze în curs de desfășurare. De altfel, insula organizează în mod regulat exerciții militare care simulează o ripostă la o posibilă invazie chineză. Cele mai recente datează de luna trecută, când a exersat respingerea atacurilor dinspre mare într-o "operațiune de interceptare comună". Acestea au fost cele mai mari exerciții ale sale anuale, notează AFP. Președintele american Joe Biden, în primele sale comentarii publice referitor la această problemă de la vizita dnei Pelosi, a declarat luni că este îngrijorat de acțiunile Chinei în regiune, dar nu și în ceea ce privește Taiwanul. "Mă îngrijorează că se mișcă atât de mult", a spus Biden reporterilor în Delaware, referitor la China. "Dar nu cred că vor face mai mult decât atât". Un înalt responsabil al Pentagonului a spus că Washingtonul își menține o evaluare anterioară conform căreia Beijingul nu va încerca să invadeze Taiwanul în următorii doi ani. Armata americană va continua să navigheze prin Strâmtoarea Taiwan în săptămânile următoare, a indicat Colin Kahl, subsecretarul american al apărării pentru afaceri politice. China nu a exclus niciodată să ia Taiwanul cu forța, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, potrivit căruia China desfășoară exerciții militare obișnuite "în apele noastre" într-un mod deschis, transparent și profesionist, adăugând că Taiwanul face parte din China, notează Reuters. China consideră Taiwanul, cu o populație de aproximativ 23 de milioane de locuitori, drept una din provinciile sale, pe care încă nu a reușit să o reunifice cu restul teritoriului său continental de la sfârșitul războiului civil (1949). (sursa Agerpres)   Citește și China își continuă exercițiile militare în jurul Taiwanului, deși trebuia să le încheie duminică - https://www.monitoruldegalati.ro/cauta/china-i%C8%99i-continua-exerci%C8%9Biile-militare-in-jurul-taiwanului,-de%C8%99i-trebuia-sa-le-incheie-duminica.html

Armata chineză a anunțat luni, în pofida apelurilor din partea Occidentului, că își va continua exercițiile militare în apropiere de Taiwan, în semn de protest față de vizita președintei Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Nancy Pelosi, în insula revendicată de Beijing, relatează AFP și Reuters. "Armata Populară de Eliberare (...) continuă să desfășoare exerciții practice interarme în spațiul maritim și aerian din jurul Taiwanului, concentrându-se pe operațiuni comune antisubmarin și de asalt pe mare", a indicat într-un comunicat Comandamentul din teatrul de operațiuni Est. China a început joi, a doua zi după plecarea președintei camerei inferioare a Congresului american, nr.3 în administrația de la Washington, manevre cu "muniție reală" în șase zone extinse în imediata apropiere a Taiwanului. Respectivele exerciții, în orice caz în această configurație, urmau să se încheie duminică la mijlocul zilei (04:00 GMT), potrivit administrației chineze de securitate maritimă. Dar manevrele continuă și luni, conform acestui anunț al armatei chineze. Armata chineză a lansat cele mai importante exerciții militare din istoria sa, trimițând avioane de vânătoare, nave de război și rachete balistice în ceea ce analiștii consideră drept o simulare a blocării și invadării Taiwanului, comentează la rândul său AFP. Secretarul de stat american, Antony Blinken, denunțase "disproporția totală" - potrivit acestuia - a reacției chineze și în special a acestor manevre, în cursul cărora au avut loc tiruri cu muniție reală. După criticile din partea G7 și a SUA, Blinken a publicat o declarație comună cu omologii săi japonez și australian, în care a cerut Chinei să oprească aceste exerciții militare. (sursa Agerpres)

China a raportat luni trei decese asociate COVID-19 la Shanghai, primele anunţate în mod oficial după decretarea unui nou lockdown la sfârşitul lunii martie în capitala economică a acestei ţări, informează AFP.
China, care continuă să respecte strategia sa "zero COVID", a înregistrat până în prezent doar 4.641 de decese asociate noului coronavirus, descoperit iniţial pe teritoriul său la sfârşitul anului 2019.
Într-un comunicat difuzat pe reţelele de socializare, Primăria din Shanghai a precizat că cele trei decese au fost înregistrate la persoane în vârstă care prezentau comorbidităţi.
Precedentele două decese anunţate de China au fost raportate la jumătatea lunii martie în provincia Jilin din nord-estul ţării, frontalieră cu Coreea de Nord.
Shanghai reprezintă zona afectată de cea mai gravă epidemie virală din China de la începutul pandemiei de coronavirus, raportând zeci de mii de cazuri noi de COVID-19 în fiecare zi.
Cei 25 de milioane de locuitori ai acestui oraş au fost plasaţi într-un lockdown strict de la sfârşitul lunii martie, iar mulţi dintre ei se plâng, printre alte neplăceri, de probleme majore în ceea ce priveşte aprovizionarea cu bunuri de primă necesitate. (sursa Agerpres)

Disneyland Shanghai şi-a închis porţile în contextul celui mai sever val de COVID-19 de la începutul pandemiei cu peste doi ani în urmă, informează DPA.
Parcul de distracţii nu a precizat şi cât timp va rămâne închis pentru vizitatori.
Comisia sanitară din China a raportat duminică peste 4.300 de infecţii locale şi cazuri asimptomatice.
Mai multe milioane de persoane au fost plasate în lockdown în China, după ce autorităţile municipale au impus restricţii totale sau parţiale de circulaţie. Shanghai, Shenzhen şi Tangshan se numără printre oraşele vizate.
Sunt organizate totodată testări în masă. În provincia Henan, studenţii de la mai multe universităţi nu au voie să părăsească campusul.
Timp de peste doi ani, China a administrat relativ eficient pandemia aplicând o strategie ''zero-Covid'', care a făcut ca focarele să fie rapid ţinute sub control.
După apariţia variantei Omicron însă, numărul cazurilor a crescut rapid.
Autorităţile pun în prezent în aplicare o strategie ''dinamică'', care vizează impunerea unor restricţii direcţionate punctual şi pe termen scurt pentru a limita impactul asupra economiei şi a vieţii de zi cu zi.
În Hong Kong, strategia ''zero-Covid'' a eşuat complet. Yuen Kwok-yung, consilierul guvernamental şi profesor la universitatea din Hong Kong, a estimat că numărul persoanelor infectate este de circa 2,5 milioane din totalul de 7,5 de locuitori ai Hong Kong-ului, potrivit South China Morning Post.
Acesta a precizat că nu crede că virusul poate fi eliminat acum.
În pofida numărului crescut de infectări, guvernul de la Hong Kong crede că vârful valului a fost depăşit şi a anunţat relaxarea restricţiilor.
Perioada de carantină pentru persoanele care sosesc va fi redusă de la 14 la şapte zile începând cu 1 aprilie. Zboruri din nouă ţări vor primi din nou permisiunea de a ateriza la Hong Kong. (sursa Agerpres)

Avionul de pasageri aparţine companiei China Eastern. În acest moment, echipajele de salvare încearcă să ajungă la locul prăbuşirii, adică într-o zonă greu accesibilă în munţi. Aeronava efectua o cursă de pasageri de la Kunming la Guangzhou, iar în regiunea Guangxi s-a prăbuţit şi a provocat un incendiu în munţi, a informat televiziunea de stat chineză.

China a raportat mai multe cazuri locale simptomatice de COVID-19 până în prezent în acest an decât a înregistrat pe tot parcursul anului 2021, în contextul în care varianta extrem de transmisibilă Omicron a declanşat focare de la Shanghai la Shenzhen, informează luni Reuters.
În China continentală au fost raportate 1.337 de noi cazuri locale simptomatice de COVID-19 pe 13 martie, a anunţat luni Comisia Naţională de Sănătate (NHC). Astfel, totalul cazurilor de infectare din acest an a ajuns la peste 9.000, comparativ cu 8.378 înregistrate pe tot parcusul anului 2021, conform bilanţului Reuters.
Autorităţile din Shenzhen, supranumit Silicon Valley din China, au suspendat temporar transportul în comun şi au îndemnat locuitorii să lucreze de acasă, în timp ce săptămâna aceasta vor fi efectuate teste în întreg oraşul după o creştere a numărului de cazuri noi de infectare.
Foxconn şi Unimicron Technology Corp, furnizori ai Apple, şi-au suspendat luni operaţiunile în oraşul sudic. Compania Foxconn, cunoscută oficial ca Hon Hai Precision Industry Co, a declarat că operaţiunile vor fi suspendate până la notificări suplimentare, adăugând că va implementa măsuri auxiliare pentru reducerea efectelor întreruperii producţiei.
În oraşul nord-estic Changchun, care se află în prezent în izolare, Toyota a suspendat producţia la un joint venture cu grupul chinez FAW.
China a raportat în total 1.437 de noi cazuri confirmate de COVID pe 13 martie, inclusiv cazuri din afara continentului, a precizat NHC, comparativ cu 1.938 în ziua anterioară.
Au fost înregistrare 906 noi cazuri asimptomatice, pe care China nu le ia în considerare în bilanţurile privind cazuri confirmate, comparativ cu 1.455 în ziua precedentă.
Nu au fost înregistrate noi cazuri de deces, numărul morţilor rămânând neschimbat, 4.636.
Până la 13 martie, China continentală a raportat în total 116.902 de cazuri cu simptome confirmate, inclusiv cazuri locale şi din afara graniţelor. (sursa Agerpres)

Cercetători chinezi construiesc o "Lună artificială" în cadrul unui centru de cercetare pentru o serie de experimente în condiţii de gravitaţie redusă, bazate pe magnetism, transmite sâmbătă Live Science.
Această facilitate, ce urmează să fie inaugurată oficial în cursul acestui an, va folosi câmpuri magnetice puternice în cadrul unei camere de vid cu diametrul de 60 de centimetri pentru a "anula" gravitaţia. Cercetătorii s-au inspirat dintr-un experiment mai vechi în care au fost folosiţi magneţi pentru a face să leviteze o broască.
Li Ruilin, inginer la Universitatea chineză pentru Minerit şi Tehnologie a declarat pentru publicaţia South China Morning Post că această incintă, ce va fi umplută cu pietre şi praf pentru a imita condiţiile de pe suprafaţa selenară, este "prima de acest fel din lume" şi poate menţine condiţii de gravitaţie redusă "atât timp cât dorim acest lucru".
Cercetătorii doresc să utilizeze acest mediu pentru a testa diferite tehnologii în condiţii de gravitaţie redusă (1/6 din gravitaţia terestră), permiţându-le să verifice rezistenţa unor instrumente şi materiale ce vor fi folosite la suprafaţa Lunii, precum şi să estimeze posibilitatea de a construi o bază umană pe Lună.
"Unele experimente, aşa cum sunt testele de impact, au nevoie de doar câteva secunde (în simulator). Însă altele pot necesita mai multe zile", aşa cum sunt testele de rezistenţă a materialelor, conform lui Li Ruilin.

De unde vine inspiraţia

Conform cercetătorilor, inspiraţia pentru construcţia acestei camere vine de la Andre Geim, fizician la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, care a câştigat premiul satiric Ig Nobel în anul 2000 pentru un experiment în care a făcut o broască să leviteze într-un câmp magnetic. Acest experiment a fost posibil datorită efectului de levitaţie diamagnetică. Diamagnetismul este proprietatea unui obiect, care se manifestă prin apariţia unui câmp magnetic în opoziţie cu un câmp magnetic aplicat din exterior. Mai exact, un câmp magnetic extern modifică viteza de rotaţie a electronilor în jurul nucleului atomic şi astfel se schimba momentul magnetic al dipolului într-o direcţie opusă celei a câmpului magnetic exterior.
Atomii sunt formaţi din nucleu şi electroni ce orbitează în jurul acestuia pe orbite ce generează câmpuri magnetice. De obicei, câmpurile magnetice cu orientare aleatoare ale atomilor ce compun un obiect, fie că este vorba de o picătură de apă sau de o broască, se anulează reciproc, fără ca magnetismul să se manifeste la nivelul întregului material.
Dacă însă se aplică un câmp magnetic extern asupra acestor atomi, situaţia se schimbă. Electronii îşi vor modifica mişcarea, producând propriul câmp magnetic care se opune câmpului magnetic aplicat. Dacă magnetul extern este suficient de puternic, forţa magnetică de respingere dintre acesta şi câmpul magnetic generat de atomi va creşte suficient de mult încât să învingă gravitaţia şi astfel respectivul obiect începe să leviteze.
Experimentele desfăşurate în această incintă vor fi folosite în cadrul programului chinez de explorare selenară Chang'e (al cărui nume derivă de la zeiţa chineză a Lunii). În cadrul acestui program, Beijingul a trimis un rover autonom pe faţa nevăzută a Lunii în 2019 (misiunea Chang'e 4) şi a cules mostre de rocă selenară în 2020 (misiunea Chang'e 5). China a anunţat că va ridica o bază de cercetare la polul sudic al Lunii până în 2029, mai aminteşte Live Science.