Potrivit unui raport furnizat de Banca Mondială pentru Green Report, autorităţile de la Beijing au adoptat încă din 2008 abordarea economiei circulare ca o componentă de bază a strategiei de dezvoltare durabilă. Obiectivul final al abordării economiei circulare este de a realiza decuplarea creşterii economice de epuizarea resurselor naturale şi degradarea mediului. Guvernul chinez a promovat economia circulară atât prin legislaţie, reformă politică, proiecte-pilot, dar şi prin activităţi de monitorizare şi evaluare. Potrivit documentului Băncii Mondiale, economia circulară a devenit un element central al strategiei de dezvoltare durabilă a Chinei şi oferă sisteme bazate pe soluţii practice pentru a promova o eficienţă îmbunătăţită a resurselor materiale şi a consumului de energie. Deşi abordarea economiei circulare a impus iniţial o creştere a costurilor, multe dintre soluţiile oferite s-au dovedit a fi avantajoase din punct de vedere economic. În afară de reciclarea deşeurilor, un alt aspect esenţial al economiei circulare este ideea de a promova materiale non-toxice.

Potrivit Asociaţiei Economiei Circulare din China, un grup format din reprezentanţi ai autoritaţilor şi mediului de afaceri, economia circulară din această ţară a crescut cu 15% anual, în medie, în perioada 2006 – 2010. Pentru anul în curs, valoarea proiectelor dezvoltate în cadrul acestei economii este estimată să crească la peste 295 de miliarde de dolari, faţă de 164 miliarde de dolari cât era la sfârşitul anului 2010. Unul dintre primele lucruri pe care China l-a făcut în implementarea acestui model economic a fost să construiască parcuri industriale de reciclare a deşeurilor, cum ar fi Tianjin Ziya. Deschis în anul 2006, parcul industrial este ocupat de peste 120 de companii cu o capacitate de reciclare a 1,5 milioane de tone de deşeuri, inclusiv electronice, vehicule, cauciuc şi plastic. În fiecare an, parcul poate furniza 400.000 de tone de cupru şi 150.000 de tone de aluminiu, printre alte materiale.

De asemenea, parcul industrial Tianjin Ziya a devenit un model în reciclarea apelor uzate. În prezent 100% din apa folosită este reutilizată mulţumită unui mix integrat de colectare şi tratare a apelor uzate. Alte companii chineze au găsit modalităţi inovatoare de a utiliza complet materiile prime. De exemplu, Shanghai-Baosteel, companie producătoare de oţel, a găsit, prin intermediul filialei sale Baosteel Magnetic, o modalitate de a folosi absolut tot metalul, inclusiv rugina şi reziduurile de zinc care se acumulează pe materiale magnetice. Produse fabricate din aceste reziduuri sunt folosite în computere, iluminat, ecrane de înaltă definiţie sau electronice auto de înaltă performanţă. De asemenea, compania a dezvoltat un material din oxid de fier potrivit pentru baterii fosfat acid-fier-litiu. Grupul Shandong Tranlin, un producător de hârtie, a dezvoltat o tehnologie prin care poate procesa paiele de grâu sau orez în produsele sale de hârtie. 

 

Europenii fac primii paşi spre economia circulară

 

Raportul „Eficienţa Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară” a fost votat cu o majoritate de 394 de voturi, 197 împotrivă şi 82 de abţineri, în plenul Parlamentului European.

Votul vine după ce Comisia Europeană a anulat, la finele anului trecut, proiectul pilot „Economie Circulară: Deşeuri şi Resurse”, cu promisiunea că va consolida propunerea legislativă. Potrivit textului raportului, Uniunea Europeană trebuie să utilizeze mai eficient resursele sale naturale. O creştere de 30% în productivitatea resurselor până în 2030 ar putea creşte PIB-ul Uniunii cu aproape 1% şi ar putea crea 2 milioane de locuri de muncă suplimentare, durabile. Dar pentru a obţine această creştere, UE are nevoie de obiective obligatorii de reducere a deşeurilor, de o revizuire a legislaţiei privind ecodesignul şi de măsuri de deconectare a creşterii economice de utilizarea resurselor, mai spun ei, cerând Comisiei Europene să facă propuneri legislative în acest sens până la sfârşitul anului 2015. Potrivit datelor existente, Europa este mai dependentă de resursele importate decât orice altă regiune a lumii şi multe resurse se vor epuiza în termen relativ scurt.

Îmbunătăţirea utilizării resurselor ar putea duce la economii nete substanţiale pentru companiile, autorităţile publice şi consumatorii din UE, estimate la 600 miliarde de euro sau 8% din cifra de afaceri anuală, reducând emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră cu 2-4%. 

Publicat în Mapamond

Preşedintele reţelei de căi ferate din Rusia, Vladimir Yakunin, pune pe picioare un plan ambiţios de a lega ţara sa de statul Alaska, printr-un pod uriaş - utlima piesă care să unească drumurile din Statele Unite, Europa şi Rusia. Planul a fost anunţat în luna martie, iar în prezent, Yakunin negociază cu guvernul chinez care caută la rândul său să-şi îmbunătăţească infrastructura naţională.

Podul peste strâmtoarea Bering ar fi doar primul pas. Proiectul ar include şi consolidarea infrastructurii rutiere din Alaska astfel încât izolata localitate Nome, unde ar începe podul, să fie legată de restul statului. Drumurile din Rusia ar urma, de asemenea, să fie îmbunătăţite, un proiect în acest sens fiind construcţia unei autostrăzi care să urmeze traseul căii ferate trans-siberiene. Practic, ar fi vorba despre aproape 10.000 de kilometri, iar Yakunin ar vrea să reabiliteze şi infrastructura ferată din Rusia.

În opinia sa, podul ar putea deschide o rută profitabilă de comerţ, dar şi de turism. „Acesta este un proiect între două state, între două civilizaţii”, a explicat el.

Costurile proiectului sunt estimate să ajungă la mai multe mii de miliarde de dolari, iar distanţa ar fi de 21.000 de kilometri. 

Publicat în Mozaic

Secretarul de stat american John Kerry a acuzat marţi China şi Rusia că „foarte probabil” îi citesc email-urile şi a atras atenţia că această problemă de piraterie informatică va fi abordată de preşedintele Barack Obama cu ocazia întâlnirii pe care o va avea în septembrie la Casa Albă cu omologul său chinez Xi Jinping.

„Răspunsul este că e foarte probabil. Noi ştim că ei (ruşii şi chinezii) au atacat în ultimele zile un număr de interese americane”, a declarat Kerry, într-un interviu pentru canalul de televiziune CBS, potrivit AFP.

„Trăim, din păcate, într-o lume în care unele ţări, inclusiv China şi Rusia, au fost constant implicate în atacuri împotriva intereselor americane, împotriva guvernului american”, a adăugat el.

Secretarul de stat american a amintit că SUA au „ridicat recent această problemă, într-un mod foarte, foarte ferm, în dialogul cu chinezii”. Şi acest subiect figurează 'în programul de discuţii dintre preşedintele Obama şi preşedintele Xi când ei se vor întâlni în septembrie' la Casa Albă, cu prilejul vizitei de stat a liderului chinez în SUA, a precizat Kerry.

Pirateria informatică este o problemă care tensionează de mai multă vreme relaţiile dintre cele două puteri mondiale şi acest dosar a dominat la sfârşitul lunii iunie „dialogul strategic şi economic” anual care a avut loc la Washington, notează AFP.

Ultimul act major de piraterie informatică în SUA a avut loc în luna iunie, când au fost vizate datele personale a patru milioane de funcţionari federali americani. Mass-media americană a acuzat China ca fiind principalul suspect, acuzaţii considerate drept 'iresponsabile şi fără fundament' de către Beijing.

Publicat în Mapamond

Guvernul de la Beijing a propus o reducere a programului de lucru pe perioada verii, astfel încât angajaţii să fie liberi vineri după-amiaza şi să poată călători, impulsionând în acest fel industria turistică din această ţară, transmite EFE, reluând o informaţie din ziarul „China Daily”.

Conform documentului, publicat de cotidianul menţionat, executivul solicită firmelor să fie „mai flexibile” şi să diminueze programul de lucru atunci când condiţiile permit acest lucru.

Recomandarea ca săptămâna de lucru să devină de patru zile şi jumătate a fost imediat salutată de internauţii din China, în numai câteva ore de la difuzarea ştirii, peste 25 de milioane de persoane folosind pe reţeaua Weibo (echivalentul local al Twitterului) hashtag-urile create pe tema prelungirii weekendului.

Documentul conţine şi alte iniţative având ca scop dezvoltarea turismului, precum construirea până în 2020 a zece porturi pentru vase de croazieră, a 57.000 de toalete publice şi o creştere a numărului de ghizi în principalele zone turistice.

În China, concurenţa pentru ocuparea unui loc de muncă şi pentru obţinerea unei promovări profesionale este foarte mare, mai ales pentru persoanele calificate şi, de aceea, doar jumătate dintre cei care beneficiază de concedii plătite fac uz de acest drept, potrivit datelor de la Ministerul Asigurărilor Sociale şi pentru Resurse Umane de la Beijing.

Publicat în Mapamond

Exporturile Chinei s-au diminuat cu 8,3% în luna iulie, fiind cea mai mare scădere din ultimele patru luni, pe fondul creşterii valorii yuanului şi în contextul reducerii cererii din Uniunea Europeană, informează site-ul agenţiei Bloomberg.

Exporturile Chinei au scăzut semnificativ în iulie, pe fondul scăderii cererii din Uniunea Europeană (Foto: AFP / Mediafax Foto)

Degradarea balanţei comerciale ar urma să accentueze presiunile asupra autorităţilor chineze în sensul adoptării unor noi măsuri pentru stimularea economiei, a doua ca mărime din lume. În ultimele luni, premierul Chinei, Li Keqiang, s-a confruntat cu o serie de solicitări pentru stabilizarea creşterii economice.

Scăderea exporturilor a fost mult mai mare decât se anticipa, în contextul în care analiştii economici prefigurau o diminuare cu doar 1,5%.

În paralel, şi importurile în China au scăzut, confirmându-se diminuarea cererii pe plan intern. Comparativ cu luna iulie 2014, importurile au scăzut cu 8,1%, conform statisticilor Administraţiei generale a Vămilor. În iunie, importurile scăzuseră cu 6,6%, situaţia generând un excedent comercial de 43 de miliarde de dolari.

Cererea în scădere la nivel global, cumulată cu scăderea investiţiilor pe plan intern pun sub semnul întrebării ţinta de creştere economică de 7%, vizată de China în 2015. Guvernul de la Beijing a adoptat noi măsuri care să stimuleze extinderea economiei, inclusiv prin emiterea de bonduri speciale pentru finanţarea sectorului construcţiilor, dar refuză să diminueze valoarea yuanului.

"Exporturile deja nu mai sunt motorul creşterii economice a Chinei; indiferent ce ar face Guvernul, este imposibilă o multiplicare a volumului exporturilor ca în trecut", afirmă Liu Xuezhi, economist la Bank of Communications.

Exporturile Chinei în spaţiul Uniunii Europene au scăzut cu 2,5% în primele luni ale anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce vânzările spre Japonia s-au redus cu 10,5%. În schimb, exporturile de produse chineze spre Statele Unite au crescut cu 9,3% în aceeaşi perioadă.

Publicat în Mapamond

Rezervele de aur ale Chinei se situau la 1.658 de tone la finele lunii iunie anul curent, cu 57% mai mai mari decât cele 1.054 tone în luna aprilie 2009, ceea ce plasează China în faţa Rusiei, pe poziţia a cincea în topul ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur din lume, a anunţat vineri Banca centrală a Chinei, care a dezvăluit pentru prima dată în ultimii şase ani care sunt rezervele sale de aur, transmite Bloomberg.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC), SUA au cele mai mari rezerve de aur din lume, 8.133,5 tone.

Chiar dacă aurul nu mai este utilizat pentru a susţine bancnotele de hârtie, el este în continuare o parte importantă din rezervele băncilor centrale din SUA şi Europa. Unul dintre motivele pentru care China a început să stocheze aur este şi planul Beijingului de a diversifica rezervele valutare. În paralel, există presiuni pentru ca yuanul chinez să fie inclus în coşul de valute al Fondului Monetar Internaţional, care include dolarul, euro, yenul şi lira britanică.

„Pieţele speculează de mai mulţi ani cu privire la rezervele de aur ale Chinei, iar până acum Banca centrală a Chinei a fost reticentă să dezvăluie aceste informaţii”, a declarat Fu Peng, manager de portofoliu la Lianzhan Global Macro Fund Management Co. Potrivit acestuia, dezvăluirea acestor informaţii ar putea semnala că China vrea un rol mai important pentru moneda sa la nivel global prin practicarea unei politici de transparenţă deplină.

China este, de asemenea, cel mai mare producător mondial de aur şi, în prezent, se luptă cu India pentru titlul de cel mai mare consumator de aur. În 2014, preţul aurului a înregistrat al doilea an de scădere consecutivă, o premieră după 2000, în condiţiile în care dolarul american s-a apreciat pe fondul speculaţiilor că Rezerva Federală va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2006.

Publicat în Mapamond

Primele caravane care au brăzdat necuprinsul Asiei centrale au fost cele ale negustorilor indieni, bactrieni, sogdieni, persani şi arabi. Cu toate acestea, cei care au pus bazele Drumului Mătăsii, aşa cum a fost cunoscut în istorie, au fost vechii chinezi. Bazele sale au fost puse în străvechea capitală Changan (oraşul Xi'an de astăzi), centrul politic, cultural şi economic al Chinei din acele vremuri. Changan a ajuns astfel să facă legătura dintre vastul imperiu chinez şi restul Asiei, Europa şi chiar Africa. Drumul Mătăsii avea peste 6.500 kilometri, iar comerţul desfăşurat prin intermediul său a fost un factor important al dezvoltării civilizaţiilor chineze, indiene, persane, arabe, otomane şi europene.

Totul a început în timpuri îndepărtate, când noţiunea de a călători însemna ceva cu adevărat aparte, iar distanţele aveau altă percepţie pentru călători, neguţători sau simpli pelerini. Legendarul traseu şi-a luat numele de la mult râvnita mătase, produsă şi exportată de imperiile care s-au succedat în China Antică. Cu toate acestea, începuturile Drumului Mătăsii au avut legături strânse cu campaniile militare. Astfel, în preajma anului 138 î.H., împăratul Wu din dinastia Han a hotărât încheierea unor alianţe strategice cu regatele din vest împotriva unor inamici comuni - temutele triburi Xiongu ale hunilor din nord. Împăratul Wu l-a însărcinat cu această misiune pe experimentatul general Zhang Qian. Acesta a primit din partea împăratului o sută de soldaţi de elită, alături de daruri valoroase pentru a întări noile alianţe. Expediţia s-a dovedit un eşec - generalul Zhang Qian a fost capturat de huni, reuşind să se întoarcă în imperiu abia peste zece ani. Cu toate că a ratat şansa mult doritei alianţe, Zhang Qian s-a întors la curtea imperială cu informaţii importante cu privire la existenţa unor regate şi state aflate la mare distanţă de China. Generalul a povestit întregii curţi imperiale despre caii magnifici pe care i-a văzut în Valea Fergana (aflată astăzi pe teritoriile Uzbekistanului, Kirghistanului şi Tadjikistanului). Cai dintr-o rasă necunoscută, mai puternici şi mai iuţi decât orice cal din imperiul chinez, cai care ar fi transformat cavaleria chineză într-o forţă invincibilă pe câmpurile de bătălie. Eforturile diplomatice şi militare ale chinezilor au dus în cele din urmă la crearea unor legături cu nomazii din Asia Centrală, iar preţuiţii cai de Fergana au ajuns până la urmă în China.

 

Mătase, porţelanuri, arme, hârtie, praf de puşcă şi multe altele

 

În anul 53 î.H., soldaţii romani din rămăşiţele legiunilor comandate de Marcus Licinius Crassus în dezastruoasa campanie împotriva parţilor raportau la întoarcerea lor în Roma despre nişte stindarde făurite dintr-un material nemaivăzut, foarte frumos, strălucitor la vedere şi neasemuit de moale şi catifelat la atingere. Era prima relatare în Europa referitoare la existenţa mătăsii!

În doar câteva decenii, aristocraţia romană a devenit aproape obsedată de noul material, mult mai preţuit decât togile vopsite în purpură. Fascinaţia romanilor pentru preţioasa şi rara mătase a crescut până într-atât încât împăratul Tiberius a ordonat tuturor bărbaţilor romani să poarte veşminte din mătase. Între timp, misterul cu privire la originea şi transportul mătăsii năştea cele mai fanteziste supoziţii. Spre exemplu, Plinius cel Bătrân afirma că „mătasea este obţinută din frunzele opărite ale unui arbore misterios”, iar alţi contemporani ai săi credeau că mătasea creşte pe crengile copacilor precum lâna pe oi...

Între timp, conştienţi de preţul ridicat al mătăsii şi de raritatea sa în afara Chinei, comercianţii chinezi făceau toate eforturile posibile pentru a păstra secretul producţiei şi manufacturii mătăsii. Sericicultura era limitată la o zonă izolată din provincia Sichuan, departe de orice contact cu călătorii sau negustorii străini, iar gărzi înarmate supravegheau orice mişcare a acestora pe întreaga perioadă de şedere în imperiul chinez.

Drumul Mătăsii continua să se consolideze şi să se adapteze evenimentelor istorice şi schimbărilor sociale. Cele două mari artere ale sale înconjurau la nord şi la sud bazinul fluviului Tarim, iar ambele trasee se intersectau înainte de Trecătoarea Yumen, în apropiere de Dunhuang. 

În ciuda aşteptărilor, puţine caravane parcurgeau întregul drum, din Antiohia, Damasc, până în destinaţia finală din Changan. În mod obişnuit, neguţătorii distribuiau sau cumpărau bunurile în oraşele importante sau pe pieţele caravanseraiurilor care marcau Drumul Mătăsii, pentru a obţine un preţ cât mai bun. Când o caravană de negustori ajungea la marginea teritoriului de baştină, aceştia obişnuiau să vândă mărfurile la punctele de graniţă, de obicei grupurilor etnice şi popoarelor vecine. Aceştia revindeau bunurile recent achiziţionate la preţuri mai ridicate. Bunăoară, comercianţii chinezi nu se aventurau până în ţinuturile arăbeşti, persane sau ruseşti, ci vindeau bunurile omologilor lor din Asia Centrală, care le vindeau mai departe cu profit, bunurile şi mărfurile ajungând în cele din urmă pe pieţele din Europa.

Comerţul funcţiona de obicei în felul următor: chinezii îşi vindeau bunurile triburilor din Asia Centrală, acestea le vindeau ulterior persanilor, care le vindeau la rândul lor arabilor care aveau legături comerciale cu grecii, armenii şi evrei de la care bunurile chinezeşti erau cumpărate de romani, iar mai apoi de primele state medievale europene.

Cel mai mare aflux de mărfuri şi bunuri a fost înregistrat în perioada dinastiei Tang (618-907 d.H.). Chinezii importau pietre preţioase, aur, fildeş, sticlă, parfumuri, fructe, legume şi textile şi exportau blănuri, porţelanuri, condimente, jad, mătăsuri, bronz, fier de asemenea fructe şi legume din restul Asiei şi Europei alături de obiecte de artă.

De un mare succes s-au bucurat invenţiile din diferite domenii de activitate şi aplicabilitate, acestea propagându-se cu succes dintr-o parte în alta a lumii prin intermediul acestei artere vitale pentru dezvoltarea culturilor şi civilizaţiilor.

 

Arteră culturală şi religioasă

 

Drumul Mătăsii a servit drept cale de răspândire a unor religii importante. Prin intermediul său, călugării creştini au ajuns în inima Asiei, iar Islamul şi Budismul au pătruns în multe zone, altfel ermetice ale acestui imens continent. Zoroastrismul, Iudaismul şi Maniheismul au fost puternic influenţate de vecinătatea Drumului Mătăsii. Budismul, o religie străină Chinei, s-a răspândit aici din India şi a pătruns în Asia Centrală prin intermediul călugărilor care s-au aventurat şi au format temple şi comunităţi în noile ţinuturi descoperite cu ajutorul caravanelor de neguţători. Răspândirea atâtor curente spirituale şi religii în Eurasia a dus în mod inevitabil şi la naşterea sincretismului cultural şi religios. Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens este cel al relaţiilor dintre chinezi şi nomazii huni şi mongoli din nord. În timp ce populaţiile şi triburile turco-mongole au adoptat tehnologiile agricole, modul de viaţă şi elemente de vestimentaţie chinezeşti, vecinii lor din sud au adoptat la rândul lor tacticile militare ale nomazilor, teribilul şi eficientul arc mongol, unele elemente de vestimentaţie precum şi muzicile şi dansurile acestora.

În toată istoria zbuciumată a relaţiilor complexe ale chinezilor cu nomazii din nord, poate cel mai interesant episod este cel al dezertării în masă a unor unităţi de soldaţi imperiali care s-au convertit la obiceiurile şi viaţa turco-mongolilor din stepe, nemaîntorcându-se niciodată în China natală. 

Un alt domeniu care a beneficiat din plin de influenţele complexe ale Drumului Mătăsii a fost, fără îndoială, cel artistic. În toată regiunea Asiei Centrale, culturile elenistice, persane, indiene şi chineze s-au amestecat ca într-un creuzet unic la scala istoriei. Arta greco-budistă a fost poate cel mai strălucit exemplu în acest sens. Influenţele artistice s-au putut observa îndeosebi în perioada de răspândire a budismului, când Buddha Sakyamuni a fost reprezentat cu imagine umană, mulţi specialişti atribuind aici o puternică influenţă elenistică. Amestecul de influenţe greceşti şi indiene a putut fi observat ulterior în arta religioasă budistă târzie din China, precum şi de-a lungul ţinuturilor străbătute de Drumul Mătăsii (cele mai bune exemple fiind picturile budiste de pe teritoriul Afganistanului de astăzi). Sub influenţa sa dinamică şi complexă, multe comunităţi tribale care se ocupau mai ales cu păstoritul s-au civilizat în contact cu oameni din alte rase, seminţii şi religii, devenind astfel sedentari.

Expansiunea mongolă dintre anii 1207-1360 din Eurasia a dus nu doar la schimbări politice şi culturale majore în istoria lumii şi civilizaţiei, ci a influenţat şi rutele de pe Drumul Mătăsii, creând un nou punct comercial important la Karakoram. Episodul mongol a dus la sfârşitul monopolului comercial impus de califatele islamice. Un mare număr de personaje ilustre şi călători celebri precum Marco Polo, Giovanni Carpini, William of Rubruck sau Ibn Battuta au străbătut Drumul Mătăsii şi au adus informaţii preţioase despre popoarele şi culturile întâlnite.

 

Apusul şi aroma vechilor caravane

 

Fragmentarea Imperiului Mongol a dus la pierderea unităţii economice a Drumului Mătăsii. Epidemia de ciumă neagră şi consolidarea civilizaţiilor sedentare s-au constituit şi ele în factori care au slăbit legendarele trasee. Drumul a început să-şi piardă din importanţă şi sens după anul 1453, odată cu stabilizarea Imperiului Otoman. Descoperirea Americilor şi stabilirea marilor rute maritime comerciale de către portughezi, spanioli, şi mai apoi de olandezi, francezi şi englezi s-au constituit în alternative decisive pentru artera comercială care unea pe vremuri Europa de Asia.

Astăzi, vechile rute ale Drumului Mătăsii sunt parcurse de sute de aventurieni moderni care, cu motociclete sau automobile, încearcă să trăiască experienţele şi atmosfera trecutului. Recent a fost dat în folosinţă o nouă rută care străbate Eurasia prin zonele unde, pe vremuri, caravanele păşeau agale în rilmul liniştit al animalelor de povară. Din luna iulie a anului 2011, oraşul Chongqing din China este oficial legat de oraşul Duiburg din Germania prin intermediul unei căi ferate. Distanţa care pe vremuri era traversată în luni de zile, astăzi este parcursă în mai puţin de 13 zile de mers cu trenul.

Drumul Mătăsii a fost readaptat vremurilor actuale, chiar şi în epoca globalizării şi a Internetului. 

Publicat în Mozaic
Marți, 09 Iunie 2015 00:00

Ziua Culturii Chineze în Galaţi

Seria activităţilor dedicate Chinei, zilele acestea, în Galaţi, continuă azi cu o altă manifestare artistică, sub marca Facultăţii de Arte, din cadrul Universităţii Dunărea de Jos. Toţi cei pasionaţi de China şi valorile ei sunt invitaţi de la ora 14.00, la Sala Studio (A201) din strada Carnabel a Facultăţii de Arte la "Ziua Culturii Chineze", eveniment susţinut de echipa de absolvenţi a Masteratului de Teatru Muzical (şi) în limba chineză, sub îndrumarea profesorului Feng Shi. Pe lângă un scurt program artistic de teatru, masteranzii au pregătit şi o expoziţie cu fotografii realizate în periplul asiatic, de la sfârşitul anului trecut.

Publicat în Eveniment

Oraşul Interzis, fosta reşedinţă a împăraţilor chinezi transformată în muzeu, va limita la 80.000 numărul vizitatorilor în fiecare zi, în condiţiile în care numărul mare al vizitatorilor îngreunează conservarea maiestuosului complex muzeal, arhitectura milenară şi exponatele, relatează EFE. Măsura, care va intra în vigoare de la 13 iunie, impune de asemenea legitimarea turiştilor care doresc să viziteze muzeul.

Pentru a evita cozile lungi şi a asigura un aflux corespunzător, se recomandă efectuarea de rezervări pe site-ul oficial al muzeului (www.dpm.org.cn).

Oraşul Interzis situat în centrul istoric geografic al capitalei chineze era centrul puterii celor 24 de împăraţi chinezi care s-au succedat pe parcursul a 500 de ani (1420-1911).

Acest complex turistic emblematic atrage anual peste 15 milioane de vizitatori, potrivit datelor oficiale. 

Publicat în Mapamond
Pagina 3 din 3