Institutul Britanic de Film tocmai a dezvăluit noul său clasament al celor mai bune filme din lume. Este un eveniment din moment ce clasamentul  celor mai bune 100 de filme din toate timpurile apare doar o dată la zece ani. Din 1952, 1.600 de persoane (critici, academicieni, scriitori etc.) au fost consultate pentru a stabili lista „Sight and Sought” a British Film Institute.
Pe primul loc ocupă „Jeanne Dielman 23, Quai Du Commerce, 1080 Bruxelles” de Chantal Akerman. Filmul cineastei din Belgia, cu actriţa Delphine Seyrig în rolul principal, a fost lansat în 1976. Deşi puţin cunoscut publicului larg, „Jeanne Dielman” este considerată de iubitorii de film şi mulţi realizatori independenţi drept un film major.
Este pentru prima dată când un lungmetraj regizat de o femeie se află în fruntea clasamentului. Institutul Britanic de Film a explicat: „Femeile regizoare au fost întotdeauna, desigur, rare. La fel de evident, recenziile au fost în mare parte masculine”.
Pelicula fost filmată timp de cinci săptămâni la Bruxelles şi a fost finanţată printr-un grant de 120.000 USD acordat de guvernul belgian. Excepţional prin ritmul reţinut şi munca statică a camerei, filmul fiind centrat pe viaţa unei gospodine văduve, pe parcursul a trei zile, plasată în bucătăria ei, făcând treburi gospodăreşti, în timp ce ocazional se prostituează.
Filmul a primit laude încă de la lansare şi a devenit un clasic de gen. A fost etichetat ca un exemplar al genului cinematograf lent, precum şi al filmului feminist. Într-un sondaj al criticilor realizat de The Village Voice în 2000, a fost desemnat al 19-lea cel mai mare film al secolului al XX-lea. Într-un eseu din 2009, Ivone Marguilies a observat că filmul era în ton cu mişcarea femeilor europene şi că feministele au salutat „alinierea riguroasă a politicii sexuale/de gen cu o abordare formală – care arată gătitul şi ascunde sexul”.
Restul clasamentului britanic este alcătuit din „Cold Sweats” de Alfred Hitchcock, „Citizen Kane” de Orson Welles, „Journey to Tokyo” de Yasujiro Ozu şi „In The Mood For Love” de Wong Kar-Wai, pe locul cinci.

Publicat în Mozaic

Liga a 3-a la fotbal a programat în weekend partidele celei de-a 8-a etape. A fost o rundă foarte bună pentre cele două echipe gălăţene din seria a 2-a care au obţinut maxim de puncte.
Unirea Braniştea a jucat sâmbătă pe Lieşti Arena cu CSM Rm. Sărat, formaţie neînvinsă. Echipa antrenată de Ionuţ Niculcea a abordat meciul foarte bine din punct de vedere tactic şi a reuşit să producă încă o surpriză. Unicul gol a fost izbutit de Spînache în min.85 după ce în prealabil brăniştenii au irosit ocazii importante printre care 2 bare. Rezultat final: Unirea Braniştea - CSM Rm. Sărat 1-0 (0-0). Formula folosită de învingători: Ursu - Mihai, Gîţă, D.Voicu, Hilohi - Murgoci (Postelnicu), Năpîrlică - M.Cireş, Răducan (Popa), Oniciu (Spînache) - Ed.Dumitru (Ţicămucă). Unirea se menţine pe locul 5 cu 13 puncte şi va juca runda viitoare în fieful lanternei Dacia Unirea Brăila.
După patru etape de secetă, Sporting Lieşti, antrenată de Cătălin Savu, a reuşit să se impună la limită în deplasare cu Dinamo Bacău. Golul victoriei a fost marcat de Gicu Iordache cu un sfert de oră înainte de final. Lieştenii au folosit formula: Vădeanu - Ştefănescu, Cucu, Munchiu, Sevastian - Chiriac, Mihu, Stan, Iordache - Călin, Costea. Au mai intrat: Dima, Crihană, Angheluţă. Sporting ocupă în continuare locul 7 cu 9 puncte şi va juca etapa următoare acasă cu Aerostar Bacău.

Publicat în Sport

Anul acesta, premiul pentru ţara în care locuitorii au fost cei mai alcoolizaţi merge în Australia. Potrivit raportului Global Drug Survey din 2021, frecvenţa medie în care australienii au raportat că sunt beţi - până la punctul în care facultăţile lor fizice şi mentale au fost afectate până la punctul de a-şi pierde echilibrul, vorbirea lor afectată şi nu se puteau concentra asupra lucrurilor în mod clar - este de 27,7 ori pe an. Sau puţin mai mult de două ori pe lună.
În rest, media mondială este de 14,6 ori pe an. Danemarca şi Finlanda sunt cele două ţări care urmăresc Australia îndeaproape. Locuitorii lor au raportat că s-au îmbătat în medie de 23,8 ori pe an, în medie. În partea de jos a clasamentului se află Mexic, Noua Zeelandă şi România.
Sondajul a stabilit o listă a celor mai mari băutori de băuturi alcoolice din Australia. Persoanele trans, non-binare şi intersexuale sunt principalii consumatori, îmbătându-se în medie de puţin peste 35 de ori pe an.
În timp, Australia are cea mai mare populaţie de mari băutori din lume, ea ocupă locul nouă în ceea ce priveşte remuşcarea exprimată. La întrebarea „regreţi” sau „ai vrut să bei mai puţin sau deloc”, irlandezii, polonezii şi neozeelandezii au răspuns cel mai mult «Da!». În Danemarca, în schimb, locuitorii nu au nicio remuşcare reală pe această temă.
În general, cel mai frecvent regret exprimat a fost că au băut prea repede, un răspuns care a venit aproape la jumătate din anchetă. În general, bărbaţii au fost cei mai puţin probabil să-şi exprime regretul.
Aproximativ 6% dintre respondenţi au mărturisit că au băut anul acesta din cauza anxietăţii generate de COVID-19, 4% spun că au fost în stare de ebrietate pentru că nu au mai băut de ceva vreme şi în cele din urmă 2% au avut o beţie la o petrecere online.
Autorii raportului explică că anul acesta a fost „neobişnuit” şi că au vrut să „se concentreze asupra modului în care COVID-19 a schimbat comportamentul în consumul de droguri, în special în ceea ce priveşte alcoolul, canabisul şi cocaina”. Atenţie, însă, acest studiu nu este reprezentativ pentru întreaga populaţie mondială, eşantioanele provenind de la persoane cu obiceiuri de consum „semnificativ mai mari” decât media, se notează în raport.

Publicat în Mapamond

În fiecare an, „Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă” a Naţiunilor Unite publică „Raportul Fericirii Mondiale”, un clasament al ţărilor în care oamenii sunt cei mai fericiţi. Pentru acest studiu, şapte parametri sunt studiaţi în 156 de ţări: compasiune, libertate, generozitate, onestitate, sănătate, protecţie socială şi bună guvernare.

10. Australia, un adevărat El Dorado

Întinderile nesfârşite, peisajele naturale nealterate şi fauna unică din acest continent-ţară îi fac pe mulţi călători să viseze. Marile sale oraşe precum Sydney sau Melbourne atrag din ce în ce mai mulţi expatriaţi, care găsesc aici un adevărat El Dorado de cealaltă parte a lumii... şi este clar că au dreptate deoarece Australia intră pe locul 10 în clasamentul ţările în care locuitorii sunt cei mai fericiţi!

9. Suedia, dulceaţa scandinavă

Suedezii au una dintre cele mai bune speranţe de viaţă din Europa, precum şi unul dintre cele mai mari PIB pe cap de locuitor. Aceste două criterii importante le permit să fie număraţi printre cei mai fericiţi cetăţeni ai lumii. Influenţa capitalei, Stockholm, este de asemenea foarte mare. De exemplu, oraşul a fost votat prima capitală verde din Europa datorită numeroaselor sale iniţiative de mediu, cum ar fi reducerea emisiilor de CO2.

8. Noua Zeelandă, comoara Pacificului

Noua Zeelandă este una dintre cele mai bine conservate natural ţări din lume. Plajele cu nisip alb se confruntă cu munţi cu ninsori eterne şi păduri luxuriante, într-un cadru incredibil modelat de Pacific. Cine nu ar visa să-şi aducă valizele acolo? Cu atât mai mult cu cât Noua Zeelandă a urcat pe locul opt în clasamentul ţărilor în care trăim cel mai fericit!

7. Canada, adevăratul vis american

Este singura ţară din America care este în acest clasament. Cu un PIB clasat printre cele mai mari zece din lume, canadienii trăiesc o viaţă lungă şi fericită, deoarece speranţa lor de viaţă este printre cele mai bune. Canada, o ţară cu multe tradiţii, franceză sau engleză, are toate calităţile pentru a duce o viaţă senină, în inima naturii răsfăţate, şi aproape de oraşe mari care sunt foarte dinamice precum Vancouver sau Quebec.

6. Olanda, fericirea pe bicicletă

O politică deschisă şi tolerantă, oraşe ecologice în care este bine să călătoriţi cu bicicleta precum Maastricht, Rotterdam sau frumosul Amsterdam: aceasta este reţeta fericirii olandeze. În capitala Olandei se măsoară pulsul ţării, în timpul zilelor pedalând de-a lungul canalelor sau în serile ei frenetice. Şi nici măcar vremea capricioasă nu îi va împiedica pe olandezi să fie printre cei mai fericiţi din lume!

5. Elveţia, viaţa în verde

Având în vedere diferitele sale specialităţi, înţelegem rapid de ce Elveţia poate fi considerată ţara fericirii! Ciocolata, fondue şi gruyere acţionează zilnic asupra moralului. Mediul său contribuie şi la bunăstarea locuitorilor săi: oraşe la scară umană (Lausanne, Geneva...), păşunile montane, lacurile şi băile termale fac parte din decor. A trăi în Elveţia înseamnă a respira aer curat şi a deveni „verde” într-o ţară în care ecologia este una dintre priorităţi.

4. Islanda, în ţara fiordurilor

Frigul nu pare a fi o barieră în calea fericirii, deoarece islandezii sunt a patra cea mai fericită populaţie din lume! Tânără şi dinamică, Islanda atrage mulţi expatriaţi care vin să descopere Nordul Îndepărtat în fiecare an. 10% din insulă este acoperită cu gheaţă şi există cel mai mare gheţar din Europa: Vatnajökul. Mama Natura îşi deschide braţele aici şi peisajele ei, pe cât de spectaculoase, pe atât de neaşteptate, stau mărturie despre forţa elementelor sale.

3. Danemarca, ţara hygge-ului

Ştii ce este hygge? Acest mod de viaţă tipic danez este unul dintre principalele motive pentru fericirea locuitorilor. Foarte epicurieni, danezii cultivă zilnic arta de a se distra. Hygge este o stare de spirit bazată pe optimism, prietenie şi linişte. În cele mai reci zile ale anului, creează acasă un cocon dulce unde dulciurile, băuturile calde şi păturile ocupă un loc primordial. Şi asta este foarte hygge!

2. Norvegia, bunăstare de zi cu zi

Cum se explică această fericire care pare să-i anime pe norvegieni? Prosperitatea economică, desigur. Dar mai mult decât atât, tot sentimentul de siguranţa generală: securitatea socială aici este ireproşabilă, iar educaţia complet gratuită. Mai mult decât statul, natura chiar pare să-i convingă luminându-şi cerul cu aurora boreală sau cu soarele de la miezul nopţii.

1. Finlanda, un paradis nordic

Nu este deloc surprinzător că găsim o ţară nordică în vârful podiumului: Finlanda oferă linişte şi siguranţă locuitorilor săi. Se evidenţiază de restul naţiunilor din clasament, mai ales din punctul de vedere al fericirii imigranţilor care îşi consideră nivelul de trai la fel de bun ca cel al finlandezilor. Cu libertatea de exprimare respectată şi egalitatea între toţi locuitorii, Finlanda se impune anul acesta drept ţara fericirii!

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai  jos! ↓

Publicat în Mapamond

Locul 5 pe România pentru Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi în IMPACT Rankings 2021, prestigiosul clasament internaţional realizat de Times Higher Education. „Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi obţine recunoaşterea internaţională a prestigiului academic, prin includerea în IMPACT Rankings 2021, clasament mondial realizat de publicaţia britanică Times Higher Education (THE). Instituţia de învăţământ superior din Galaţi ocupă poziţia 5 în clasamentul celor 10 universităţi de prestigiu din România. Clasamentele Times Higher Education World University Rankings (THE-WUR) sunt singurele analize globale de performanţă ce evaluează universităţile în raport cu Sustainable Development Goals (SDG), obiective de dezvoltare durabilă pentru universităţi stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite. Topul IMPACT Rankings 2021 include 1.115 universităţi din 94 de ţări şi regiuni ale lumii ierarhizate în THE-WUR 2021”, se arată într-un comunicat al Universităţii.

Publicat în Comunitate

Clasamentul universităţilor româneşti incluse în ranking-ul Times Higher Education pentru ţări cu economii emergente 2021, publicat marţi, 09 martie 2021, cuprinde doar 13 instituţii româneşti care au fost incluse. Doar trei universităţi româneşti figurează în jumătatea superioară, în segmentul inferior al acesteia, iar celelalte zece apar, toate, pe ultimele 100 de locuri din topul general.

Primele trei instituţii de învăţământ superior din România care ocupă cele mai înalte poziţii adică între 201 şi 300 sunt Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai şi UMF Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. Toate celelalte 10, printre care şi Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, figurează pe poziţiile 501+, din totalul de 606.

În clasamentul general, unde cel puţin universităţile de pe locurile 501+ sunt listate în ordine alfabetică, Universitatea de Vest din Timişoara (West University) figurează pe ultimul loc, 606.

Topul universităţilor româneşti în Times Higher Education Emerging Economies Ranking 2021 se prezintă astfel:

ASE Bucureşti – 201-250

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca – 251-300

UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca – 251-300

Universitatea A.I. Cuza Iaşi – 501+

Universitatea din Bucureşti – 501+

Universitatea Dunărea de Jos Galaţi – 501+

Universitatea George Emil Palade Tg. Mureş – 501+

UMF Grigore T. Popa Iaşi – 501+

Universitatea Politehnică din Bucureşti – 501+

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 501+

Universitatea Transilvania Braşov – 501+

Universitatea de Vest Timişoara – 501+

Ţări din regiune cu o populaţie mică decât România, precum Ungaria, Republica Cehă, Grecia sau Estonia, au rezultate considerabil mai bune, în ansamblu. Spre comparaţie:

Republica Cehă este prezentă cu 18 universităţi, dintre care şase în jumătatea superioară a clasamentului

Ungaria este prezentă cu nouă universităţi, dintre care cinci în jumătatea superioară a clasamentului

Grecia e prezentă cu 10 universităţi, dintre care opt în jumătatea superioară a clasamentului

Estonia – trei universităţi, toate în jumătatea superioară

Croaţia – două universităţi, una în jumătatea superioară

Bulgaria – o universitate, în jumătatea inferioară

Serbia – două universităţi, una în jumătatea superioară

Slovacia – şase universităţi, dintre care două în jumătatea superioară.

Clasamentul analizează universităţile folosind 13 indicatori de performanţă în patru domenii: predare, cercetare, transfer de cunoştinţe şi perspectivă internaţională. Sunt luate în considerare universităţile din ţările emergente aşa cum sunt ele clasificate în grupul FTSE al London Stock Exchange.

Top 5 este revendicat total de universităţi din China – Tsinghua, Universitatea din Beijing, Zhejiang, Fudan şi Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Prima universitate din afara Chinei, în Ranking, este Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova.

Publicat în Eveniment

Dispozitivele mobile câştigă bătălia: răspândirea lor la nivel mondial este atât de mare încât, în 2020, numărul persoanelor care vor avea cel puţin un astfel de dispozitiv îl va depăşi pe al celor care au electricitate, apă potabilă sau un autoturism, conform ultimelor previziuni ale companiei de tehnologie Cisco, relatează agenţia EFE.
Numărul utilizatorilor de dispozitive mobile, inclusiv phablete (un hibrid între telefon şi tabletă) va ajunge în 2016 la 5,4 miliarde persoane, circa 70% din populaţia estimată pentru acest an, se menţionează în studiul "Visual Networking Index — Global Mobile Data Traffic Forecast", publicat săptămâna aceasta de compania din California (SUA).
Cifra este superioară previziunilor internaţionale privind accesul la anumite servicii publice, precum electricitate (5,3 miliarde persoane) şi apă potabilă (3,5 miliarde persoane), sau la alte bunuri de consum, cum sunt autoturismele (2,8 miliarde persoane), conform Cisco.
Compania estimează că în cinci ani vor fi 11,6 miliarde de telefoane mobile, dispozitive şi conexiuni, inclusiv circa 8,5 miliarde telefoane personale, faţă de 7,9 miliarde în 2015. Dintre acestea, 67% vor fi "inteligente", faţă de 36% în 2015.
Nimeni nu îşi imagina la apariţia, în 2000, a primului telefon mobil cu cameră, că avântul va fi de aşa natură încât acestea vor fi, în cinci ani, conform Cisco, "principalele responsabile" pentru cel mai mare trafic de Internet, cu 72% din total.
Pe regiuni, America de Nord va continua să domine clasamentul, în 2020, cu cel mai mare număr de conexiuni pe telefonul mobil (95% dintre abonaţii din regiune), urmată de Europa Orientală (86%), Europa Occidentală şi Centrală (84%), Asia şi Pacific (72%), America Latină (70%) şi Orientul Mijlociu şi Africa (52%).
Creşterea ariei de acoperire pentru telefonia mobilă şi a cererii de conţinut pe anumite platforme va impulsiona, de asemenea, majorarea numărului de utilizatori de două ori mai rapid decât cea a numărului de locuitori, până în 2020.
"Mobilitatea este mijlocul predominant care permite transformarea digitală globală", precizează, într-un comunicat, Doug Webster, vicepreşedinte de Tehnici de Piaţă pentru Furnizorii de Servicii, din cadrul companiei americane.
La toate acestea trebuie adăugat faptul că smartphone-urile, laptopurile, tabletele şi phabletele vor acoperi 98% din eventualul trafic mobil de internet, se menţionează în comunicat.
"Schimbul" digital va creşte la niveluri de neimaginat datorită atâtor dispozitive mobile, de 120 de ori mai mult faţă de 2010, şi va ajunge la 366,8 exabytes, echivalentul a 81.000 de miliarde fotografii Instagram sau 7.000 miliarde de filme pe Youtube, faţă de 44,2 exabytes în 2015.
Ceea ce nu se va dezvolta la fel de repede va fi răspândirea, similară, a traficului mobil în toate regiunile lumii, fiindcă aceasta depinde de capacitatea economică şi de eficienţa reţelelor.
Lideri în privinţa ritmului de creştere vor fi Africa şi Orientul Mijlociu care, conform previziunilor, vor înregistra o creştere de 15 ori a fluxului de date.
Acestea vor fi urmate de Asia şi Pacific (creştere de nouă ori), Europa Centrală Orientală şi America Latină (creştere de opt ori) şi Europa Occidentală şi America de Nord (de şase ori).
Viteza va fi, de asemenea, un element care va determina "o explozie exponenţială" în reţelele mobile, deoarece, conform studiului, va creşte de 3,2 ori din 2015, de la 2 megabytes pe secundă la 6,5 megabytes pe secundă în 2020, datorită reţelelor 4G, al căror trafic va creşte de 13 ori în această perioadă.
O situaţie similară se va observa şi cazul înregistrărilor video cu dispozitive mobile, care va avea cel mai ridicat indice de creştere comparativ cu alte aplicaţii şi pentru care se estimează că, în cinci ani, va concentra 75% din traficul mondial de date.
Experţii preconizează, în plus, "un impact semnificativ" pe termen mediu al convergenţei tehnologiilor, precum tendinţa de a conecta la reţea toate dispozitivele din jurul omului şi accesorii precum ceasurile inteligente şi ochelarii speciali, pe lângă senzori şi avansurile din domeniul roboticii.
Webster recomandă ca toate acestea să fie privite cu siguranţa că acest "avans al Internetului lucrurilor" — reţea de obiecte cotidiene interconectate — va continua să se transforme în "beneficii tangibile pentru populaţie, afaceri şi societate".
Utilizatorii vor cere de fiecare dată mai multe filme de înaltă rezoluţie, mai multă bandă largă şi procesatoare mai rapide, ceea ce, de asemenea, va implica o creştere a numărului dispozitivelor de a patra generaţie (4G), conform Cisco.
Astfel, acest val de utilizatori de dispozitive mobile, de dispozitive inteligente, video şi reţele 4G va creşte de opt ori traficul de date mobile în următorii cinci ani. În definitiv, altă explozie tehnologică.

Publicat în Mapamond

Divizia A2 la volei feminin a programat sâmbătă ultimele jocuri din prima fază. CSU Galaţi a întâlnit în deplasare pe SLEN 90 Medgidia. Fetele pregătite de Ileana Berdilă au intrat hotărâte pe teren şi au încheiat repede socotelile cu primul set, nelăsându-le adversarelor decât şapte puncte. Echipa gazdă, cu un lot format din junioare foarte talentate a dat o replică consistentă în setul doi, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi în tur la Galaţi. Experienţa şi valoarea superioară a fetelor noastre şi-a spus cuvântul iar eforturile celor de la SLEN au fost în zadar. „Am jucat serios de la început până la sfârşit, cu aceeaşi formulă, nu am vrut să avem vreo surpriză şi să pierdem vreun set, ne-am dorit să terminăm în postura de lider”, ne-a declarat antrenoarea Ileana Berdilă. Rezultat final: SLEN 90 Medgidia - CSU Galaţi 0-3 (-7, -20, -14) în 60 de minute. CSU a aliniat formula: Elena Ivan, Andreea Ordeanu, Florina Chirilov, Adriana Dudnic, Irina Todaşcă, Teodora Şabloschi, Violeta Stan -libero. A absentat Ioana Stoica, care a fost reţinută în Galaţi de un examen. Situaţia din prima parte a clasamentului se prezintă astfel: 1.CSU Galaţi 24 puncte, 2. SCM Piteşti 24 puncte, 3.CSM 2007 LPS Focşani 20 puncte. Echipa gălăţeană s-a calificat direct pentru turneul 1-4 programat în perioada 8-10 aprilie.

Publicat în Sport

La Arad, într-un bazin cam ponosit, s-a desfăşurat în weekend finala Campionatului Naţional de înot pentru copii 10 şi 11 ani. Competiţia a aliniat la start circa 500 de înotători de la cluburile de profil din întreaga ţară. Oraşul de la Dunăre s-a prezentat cu o delegaţie de 12 sportivi de la Aqua Sport, conduşi de antrenoarea Mihaela Hodină. În ciuda problemelor medicale şi a adversarilor mai bine pregătiţi, gălăţenii au reuşit în proporţie de 70% să-şi îmbunătăţească recordurile personale. Bianca Andreea Costea, care nu s-a aflat în plenitudinea forţelor, din cauza unei accidentări la mână, a ratat de puţin cucerirea a cel puţin două medalii, trebuind să se mulţumească cu două locuri IV la 50 m spate şi 50 m liber. O evoluţie bună a reuşit şi colega ei, Ana Maria Pascu, cu două locuri VI la 50 m fluture şi 50 m liber. Rezultate care au contribuit la zestrea de puncte au fost obţinute de ştafeta Under 11 în componenţa: Elena Sălăvăstru, Ioana Harabagiu, Vicenţia Mihaela Stroe, Elena Bocăneală, care s-a clasat pe locul V la 4x50m liber şi pe VI la 4x50m mixt, respectiv ştafeta Under 10 formată din: Flavia Mihaela Leu, Laura Gabriela Metehău, Bianca Andreea Costea, Ana Maria Pascu, locul VI la 4x50m mixt. Au mai concurat: Răzvan Hodină, Eduard Andrei Forţu, Rareş Matei Tanvuia, Ibrahim Cilenti. Aqua Sport a totalizat 38 de puncte şi s-a poziţionat pe locul XIV în clasamentul general din 62 de cluburi participante la Naţionale.

 

Publicat în Sport