Gălăţenii se întreabă dacă la Galaţi se mai colectează selectiv, asta după ce nu au mai primit saci menajeri pentru această acţiune. "Bună ziua! Anul trecut primeam saci menajeri coloraţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Anul acesta n-am primit nimic. Să înţeleg că s-a încheiat campania şi vom depozita deşeurile împreună cu gunoiul menajer?", întrebă un gălăţean pe faebook.
SP Ecosal Galaţi i-a răspuns cetăţeanului nelămurit. "Bună ziua! Pentru persoanele care nu au fost găsite la domiciliu în timpul campaniei de distribuţie a sacilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, avem creată oportunitatea de a intra în posesia acestora, prin prezentarea fizică la punctul de lucru al SP Ecosal Galaţi, din strada Nufărului, nr. 24-26, cartier IC Frimu. Programul de lucru între orele 06.00 - 14.00, de luni până vineri. În speranţa că am fost de folos, vă urăm să aveţi o zi frumoasă!", este răspunsul serviciului de salubriate al oraşului.

Publicat în Comunitate

În perioada 14 martie - 21 aprilie, gălăţenii sunt încurajaţi să se implice activ în protecţia mediului prin colectarea separată a deşeurilor electrice şi electronice (inclusiv a becurilor şi a neoanelor) şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori, anunţă ECOTIC, care organizează o nouă campanie de colectare deşeuri de echipamente electrice şi electronice în Galaţi.

Gălăţenii au la dispoziţie în cadrul campaniei preluarea gratuită de la domiciliu a deşeurilor electrice voluminoase, precum maşină de spălat sau frigider (comanda de preluarea se va face telefonic la numărul 0236-312.282), dar şi predarea la punctele de colectare, după cum urmează: Punct Verde - Drumul Viilor, nr. 1 (L-S: 08.00 - 16.00; D: 08.00 - 12.00); Strada Nufărului, nr. 24-26 (L-V: 07.00 - 14.00); Staţia de sortare Bărboşi (L-V: 07.00 - 14.00).

Fiecare persoană care predă deşeuri electrice de peste 15 kg va primi un premiu instant, care constă în două becuri LED, şi pentru 5 becuri/neoane sau 15 baterii/acumulatori, un bec LED. Mai multe detalii, dar şi regulamentul campaniei, sunt disponibile pe www.ecotic.ro.

„Ne bucurăm să le putem oferi locuitorilor din Galaţi o soluţie la îndemână pentru predarea deşeurilor electrice şi de baterii. În această perioadă majoritatea dintre noi ne pregătim de curăţenia generală de primăvară care poate include şi debarasarea de anumite echipamente. Încurajăm cetăţenii să apeleze la soluţiile corecte de predare a acestor echipamente oferite în cadrul acestei campanii”, a declarat Mirela Furtună, director general ECOSAL Galaţi, partener principal în campania ECOTIC.

Publicat în Eveniment

Asociaţia Mai Mult Verde semnalează prin intermediul unui comunicat de presă că aproape 9.500 de tone de plastic sunt generate anual în judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al judeţului aruncă anual aproximativ 18 kilograme de plastic. Din această cantitate, doar 9,5% este colectată separat şi ajunge la staţiile de sortare şi reciclare. Galaţi este singurul judeţ riveran Dunării în care, în mediul rural, nu se colectează separat. Cifrele au fost extrase din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). Potrivit acestuia, în judeţul Galaţi au fost generate 92.149 tone deşeuri menajere, din care 17% (15.830 tone) au rămas necolectate. O mare parte dintre aceste cantităţi de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în Dunăre.

Colectarea separată, cea mai eficientă procedură

Într-o cercetare privind modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, Asociaţia Mai Mult Verde şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată şi buna gestionare a deşeurilor. Cele două organizaţii au analizat modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar şi măsurile necesare pentru a gestiona problema deşeurilor municipale. „În România anului 2022, avem încă zeci de localităţi în care deşeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferenţiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munţi de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deşeuri pe care le vedem în fiecare an în natură şi care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înţeles asta. Alţii au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Preşedinte al Asociaţiei Mai Mult Verde.

Gestionarea deşeurilor revine primăriilor

Din datele raportate pentru anul 2019 în PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate în judeţ este de 100% în mediul urban şi de 99% în mediul rural. Colectarea în mediul urban se face la puncte special amenajate, pe 4 fracţii, la un tarif de 11 lei/ pers./ lună, în timp ce în mediul rural nu se colectează separat. Deşi există ADI (Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară) funcţională, SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) nu se afla în operare la finalul anului 2021. În judeţele fără SMID funcţional, obligaţia de gestionare a deşeurilor municipale revine primăriilor. „Este dovedit faptul că gestionarea deşeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) reprezintă soluţia ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deşeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalaţii de prelucrare, aşa cum este cazul staţiilor de sortare ale deşeurilor reciclabile şi pregătirea lor pentru reciclare. Dintre judeţele analizate, în cazul a trei judeţe - Caraş-Severin, Olt şi Mehedinţi, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 şi respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt judeţe în care nu s-au finalizat licitaţiile pentru atribuirea contractelor de delegare, aşa cum este cazul judeţelor Brăila şi Constanţa. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate atât cauzele cât şi soluţiile potrivite fiecărei situaţii”, a declarant Liliana Nichita, Director al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Ghid pentru localităţile riverane Dunării

Asociaţia Mai Mult Verde atrage atenţia că principala sursă de poluare cu plastic a apelor o reprezintă sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentanţii asociaţiei, în colaborare cu FADI, vin în sprijinul autorităţilor şi comunităţilor locale în procesul de colectare separată a deşeurilor cu un Ghid de bune practici în gestionarea deşeurilor municipale pentru cele 12 judeţe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localităţi dunărene.
În ceea ce priveşte factorii de influenţă identificaţi în buna funcţionare a sistemelor de colectare separată şi rata de reciclare a deşeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:
- Tariful plătit de populaţie - În localităţile în care tariful este mai mare, şi performanţa este una pozitivă. Judeţul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei/ pers./ lună) comparativ cu mai puţin de 4 lei în alte localităţi. În judeţul Brăila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei în mediul rural (lei/ pers./ lună) şi de până la 12 lei în mediul urban.
- Modalitatea de colectare - La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influenţă cei mai importanţi, iar în localităţile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat şi o creştere a deşeurilor reciclabile colectate.
- Numărul fracţiilor de deşeuri reciclabile colectate - Numărul fracţiilor colectate este important deoarece influenţează atât comportamentul populaţiei care participă la sistem, cât şi calitatea deşeului colectat. În funcţie de cantitatea şi structura deşeului generat, numărul de fracţii colectate se adaptează la specificul local.
- Frecvenţa de colectare - Aceasta se adaptează în funcţie de volumele de colectare disponibile şi de cantităţile estimate ce urmează a fi colectate, şi se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
- Campaniile de informare pentru populaţie - Informarea are un rol important. În localităţile în care sunt derulate astfel de campanii, creşte atât numărul participanţilor la sistem, cât şi calitatea şi cantitatea deşeurilor colectate separat. În judeţul Tulcea au avut loc campanii susţinute în primul an de funcţionare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem, se arată în comunicatul Asociaţiei.

Publicat în Știrea zilei

Au fost amenajate primele zece puncte moderne de colectare a deşeurilor, prevăzute cu sisteme de supraveghere video, în total urmând să fie amplasate în cartiere 150 de astfel de puncte cu module pentru colectare selectivă, Primăria municipiului Galaţi.

Primele zece puncte au fost amenajate în cartierul Micro 18 (zona blocurilor A5, B10, C10, E4 şi G6), în Micro 20 (zona „Doi cocoşi”) şi Ţiglina 1 (zona ITM, Oraşelul Copiilor, Str. Saturn - unul în apropierea benzinăriei şi unul în apropierea pieţei).

Punctele de colectare a deşeurilor dispun de module, care pot fi acţionate la pedală, pentru colectarea selectivă (gunoi menajer, hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă). Mai mult, aceste puncte au sisteme moderne de monitorizare video, alimentate de panouri fotovoltaice, fiind totodată racordate la sistemul de canalizare.

Primăria Galaţi a încheiat un acord cadru, valabil 24 de luni, în valoare de 4,9 milioane de lei fără TVA, privind achiziţia şi montajul a 150 de puncte moderne pentru colectarea selectivă a deşeurilor, contractul fiind semnat cu firma „Pop Industry”. Primele zece puncte au fost amenajate în cadrul unui contract subsecvent în valoare de 328.000 lei fără TVA, precizează municipalitatea.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Let's do it, Romania! organizează sâmbătă, 18 septembrie 2021, o acţiune de colectare a deşeurilor în Galaţi, în imediata apropiere a autogării din zona Bariera Traian şi pe malul lacului Brateş. Punctul de întâlnire cu voluntarii este lângă autogară, iar programul acţiunii este următorul: 09.00 - 10.00 - înregistrarea şi echiparea voluntarilor; 10.00 - 13.00 - acţiunea de colectare a deşeurilor de către voluntari; 13.00 - 14.00 - ridicarea sacilor cu deşeurile colectate şi transportul acestora de către Ecosal, care asigură materialele pentru colectarea gunoiului (saci menajeri şi mănuşi). Voluntarii sunt rugaţi să aibă la ei măşti şi dezinfectanţi.

Publicat în Comunitate

În Galaţi, există două puncte verzi, de colectare, administrate de Serviciul Public Ecosal, destinate in exclusivitate persoanelor fizice.
Punctele sunt situate după cum urmează: unul în Micro 13B - strada Drumul Viilor, nr. 1, celălalt pe strada Etna, nr. 29, unde pot fi predate deşeuri reciclabile (ambalaje plastic, hârtie/carton, sticlă, metal), deşeuri electrice şi electronice (aparate electrocasnice, becuri, neoane), deşeuri voluminoase, deşeuri vegetale rezultate din întreţinerea grădinilor şi deşeuri de moloz rezultate din amenajarea locuinţelor în limita a 2 mc/an.
„Deşeurile rezultate în urma amenajării locuinţei pot fi transportate la punctele menţionate anterior, iar în cazul în care persoana nu dispune de mijloc de transport, poate suna în dispecerat, la numărul de telefon 0236/312.282, şi putem oferi acest serviciu contracost“, precizează SP Ecosal.
Programul celor două puncte verzi este următorul: Punct verde Micro 13B - Adresa: str. Drumul Viilor, nr. 1; Program: Luni - Sâmbătă, ora 08.00 - 16.00; Duminică, ora 08.00 - 12.00; Punct verde Etna - Adresa: str. Etna, nr. 29; Program: Luni - Vineri, ora 08.00 - 16.00.

Publicat în Eveniment

Veniturile colectate la bugetul de stat au crescut, în luna ianuarie 2016, cu 2,656 miliarde de lei, ajungând la 19,254 miliarde de lei, în timp ce încasările din TVA au fost mai mari cu 20%, a anunţat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit datelor centralizate de către Fisc, totalul veniturilor bugetare colectate în ianuarie 2016 reprezintă o depăşire cu 16%, în indice nominal şi cu 2,656 miliarde de lei în cifre absolute, faţă luna ianuarie 2015 (16,598 miliarde de lei). Raportat la programul iniţial de încasări, gradul de realizare este de 114% conform legilor bugetare pentru anul 2016 (16,858 miliarde de lei prin corelare cu încasările efective din operaţiuni tip „swap” şi taxa clawback).
În ceea ce priveşte ponderea în Produsul Intern Brut a veniturilor colectate de ANAF, în luna ianuarie 2016 aceasta a fost de 2,58%, cu 0,22 puncte procentuale peste nivelul realizat în luna ianuarie 2015 (2,36%) .
În structură, pe bugete şi în cadrul bugetului de stat pe principalele impozite şi taxe, situaţia privind realizarea veniturilor bugetare în perioada analizată arată că la bugetul de stat s-au încasat 14,161 miliarde de lei, cu 2,157 miliarde de lei (18% indice nominal) mai mult faţă de luna ianuarie 2015 (12,003 miliarde de lei), înregistrându-se un grad de realizare a programului de 122%.
De asemenea, la impozitul pe profit s-au încasat 451,3 milioane de lei, cu 146,1 milioane de lei (48% indice nominal) mai mult decât în ianuarie 2015 (305,2 milioane de lei), gradul de realizare a programului la acest impozit fiind de 146%. La acest impozit s-au încasat sume suplimentare atât de la agenţii economici (+94 milioane de lei), cât şi de la băncile comerciale (+52 milioane de lei).
Datele ANAF relevă, totodată, că la impozitul pe venit s-au încasat 2,244 miliarde de lei, cu 56,9 milioane de lei (—2% indice nominal) mai puţin decât în ianuarie 2015 (2,301 miliarde de lei).
Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 6,971 miliarde de lei, cu 1,012 miliarde de lei (20% indice nominal) mai mari decât încasările din ianuarie 2015 (5,959 miliarde de lei).
"Menţionăm că încasările lunii ianuarie 2016 reflectă activitatea economică a lunii decembrie, deci pentru compararea cu veniturile încasate în luna ianuarie 2015 se are în vedere numai reducerea cotei de TVA pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, animale şi păsări din specii domestice, seminţe şi ingrediente alimentare, servicii de restaurant şi catering, de la 24% la 9%. Gradul de realizare a programului de încasări a fost de 120%", arată ANAF.
În domeniul accizelor (inclusiv taxa pe viciu), faţă de încasările din luna ianuarie 2015 (2,085 miliarde de lei), acestea au fost mai mari cu 29% (în termeni nominali), veniturile colectate în luna ianuarie 2016 fiind de 2,68 miliarde de lei, un plus 595,1 milioane de lei. ANAF precizează că gradul de realizare a programului a fost de 122%, ca urmare a creşterii încasărilor din accize la produsele din tutun şi a celor aferente taxei pe viciu (plus 585,12 milioane de lei).
Potrivit datelor ANAF, încasările din "alte venituri' au fost în ianuarie 2016 mai mari cu 208,8 milioane de lei (15%) faţă de cele din ianuarie 2015, ajungând până la 1,59 miliarde de lei. "Încasările mai mari la acest capitol se datorează creşterii, faţă de anul anterior a impozitului pe dividende datorat de persoane juridice, cu 9,6 milioane de lei, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, cu 22,8 milioane de lei, a taxelor pentru jocurile de noroc, cu 19,5 milioane de lei, a impozitului pe veniturile din dobânzi, cu 166,98 milioane de lei precum şi a sumelor provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, cu 171,1 milioane de lei", se menţionează în comunicatul Fiscului.
Pe de altă parte, toate aceste venituri se coroborează cu scăderea încasărilor din redevenţe, cu 54,4 milioane de lei, din dividende cuvenite statului, cu 59,8 milioane de lei, a sumelor rezultate din emiterea certificatelor verzi, cu 66,75 milioane de lei şi a impozitului pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a reglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitului pe veniturile din exploatarea resurselor naturale, impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, cu 24,8 milioane de lei.
La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate se constată o creştere a volumului sumelor încasate cu 13% indice nominal (1,785 miliarde de lei luna ianuarie 2016 faţă de 1,581 miliarde de lei în luna ianuarie 2015, gradul de realizare a programului de încasări fiind de 101%.
De asemenea, la bugetul asigurărilor sociale de stat se constată o creştere cu 9%, până la 3,145 miliarde de lei în luna ianuarie 2016, încasările la acest buget fiind influenţate negativ de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii. "Datorită creşterii cotei de contribuţie cu 0,5 puncte procentuale, suma virată la fondul privat de pensii a fost cu 121,8 milioane de lei mai mare faţă de cea virată în ianuarie 2015, totalizând 439,6 milioane de lei în ianuarie 2016", potrivit ANAF.
În privinţa bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj se constată o creştere cu 16% a încasărilor, până la valoarea de 162,1 milioane de lei, comparativ cu 139,6 milioane de lei înregistrate în ianuarie 2015.

Publicat în Economie

Firmele care pun pe piaţă echipamente electrice şi electronice şi operatorii care preiau obligaţiile anuale de colectare a deşeurilor acestor echipamente vor plăti 20 de lei pe kilogram pentru diferenţa dintre obligaţiile anuale de colectare şi cantităţile colectate, potrivit unui proiect de lege.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.

Proiectul prevede noi categorii de contribuţii la Fondul pentru mediu: o contribuţie de 20 lei/kg de echipamente electrice şi electronice, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (minim 40 la sută pentru 2016) şi cantităţile efectiv colectate, şi o contribuţie de 5 lei/kg de baterii şi acumulatori portabili, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională baterii şi acumulatori, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45% pana la data de 26 septembrie 2016) şi cantităţile efectiv colectate.

Operatorii economici autorizaţi/licenţiaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv de baterii şi acumulatori portabili vor plăti la rândul lor aceleaşi contribuţii, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale şi cantităţile efectiv colectate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile.

Alte modificări la OUG 196/2005 vizează utilizarea Fondului pentru mediu. Astfel, dacă în prezent sunt destinate fonduri pentru îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei în clădiri, se propune ca acestea să fie utilizate pentru efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, fără a se mai preciza că obiectivele sunt clădiri.

Proiectul mai prevede că nu sunt consideraţi eligibili solicitanţii care depun proiecte la Administraţia Fondului pentru Mediu şi care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către stat şi către Fondul pentru mediu, precum şi cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni privind protecţia mediului.

În prezent, OUG 196/2005 îi exclude de la finanţare pe cei care nu şi-au plătit taxele la stat şi contribuţiile la Fondul pentru mediu, precum şi pe cei care sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului. 

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat, în primele şapte luni ale anului, cu 9,1 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (8,5%) şi cu 4,99 miliarde lei peste programul de încasări prevăzut în legea bugetară (4,5%), informează instituţia, potrivit Agerpres. 

Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF în perioada ianuarie - iulie 2015 a însumat 115,79 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 104,5% a programului de încasări conform legilor bugetare anuale prin corelare cu încasările efective din operaţiuni tip „swap” şi taxa clawback (110,79 miliarde de lei). De asemenea, constituie o depăşire cu 8,5% - indice nominal -, respectiv cu 9,11 miliarde de lei în cifre absolute mai mult decât în perioada similară a anului 2014, când s-au înregistrat 106,68 miliarde de lei.

ANAF a subliniat că aceste rezultate s-au obţinut în condiţiile în care activitatea de colectare este influenţată negativ de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii. Astfel, din cauza creşterii cotei de contribuţie de la 4,5%, în anul 2014, la 5%, în 2015, suma virată la fondul privat de pensii a fost cu 606,31 milioane lei mai mare faţă de cea virată anul trecut, respectiv 2,13 miliarde lei - cumulat şapte luni din 2014 - faţă de 2,74 miliarde de lei - în perioada similară din 2015.

În plus, de la 1 iunie 2015, a fost aplicată cota redusă de TVA de la 24% la 9% pentru alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, iar în paralel a scăzut CAS cu 5 puncte procentuale, nu a mai fost impozitat profitul reinvestit şi a fost diminuată „taxa pe stâlp”, precizează ANAF.

„Realizările şi programul de încasări includ, la bugetul FNUASS, contribuţia datorată pentru medicamentele finanţate din bugetul Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (taxa de clawback)”, a adăugat ANAF.

 

De unde vin banii

 

În structură, pe bugete şi în cadrul bugetului de stat pe principalele impozite şi taxe, situaţia privind realizarea veniturilor bugetare în perioada analizată indică faptul că la bugetul de stat s-au încasat 82,16 miliarde de lei, cu 9,43 miliarde de lei (13% indice nominal) mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2014 (72,72 miliarde de lei), înregistrându-se un grad de realizare a programului de încasări de 106,2%.

La impozitul pe profit, s-au încasat 9,47 miliarde de lei, cu 920 de milioane lei (10,8% indice nominal) mai mult decât în 2014 (8,55 miliarde de lei), gradul de realizare a programului la acest impozit fiind de 106,8%.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, aici s-au încasat 15,08 miliarde de lei, cu 1,76 miliarde de lei (13,2% indice nominal) mai mult decât în 2014 (13,31 miliarde de lei), consemnându-se un grad de realizare de 103,5%.

Şi încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost mai mari, de 33,92 miliarde de lei, depăşindu cu 4,55 miliarde de lei (15,5 % indice nominal) încasările din perioada similară din 2014 (29,36 miliarde de lei). Gradul de realizare a programului a fost de 107,4%.

Potrivit ANAF, încasările din TVA, în primele şapte luni ale anului 2015, le-au depăşit pe cele din perioada similară a anului 2014 pentru operaţiunile interne cu 8,8% (3,09 miliarde de lei) şi cu 12,2% (484,1 milioane lei) la importul de bunuri.

Volumul restituirilor de TVA a fost cu 1,03 miliarde de lei (10,1%) mai mic, respectiv de la 10,21 miliarde de lei cumulat în şapte luni din 2014 la 9,18 miliarde de lei la 31 iulie 2015.

ANAF explică faptul că TVA restituită cumulat pe şapte luni este mai mică în 2015 faţă de 2014 tocmai pentru că volumul sumelor solicitate a fost mai redus în urma eliminării întârzierilor la rambursare (de la 180 de zile la maximum 60 de zile), ca efect al îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii agenţiei, fapt ce a condus, totodată, şi la demararea clasării procedurii de infringement, iniţiată în perioada 2010 - 2012, cu privire la practicile administrative de rambursare de TVA.

În domeniul accizelor (inclusiv taxa pe viciu), faţă de încasările din perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2014 (13,20 miliarde de lei), accizele au fost mai mari cu 7,6% (în termeni nominali), veniturile colectate în 2015 fiind de 14,21 miliarde de lei (plus 1,01 miliarde de lei), gradul de realizare a programului fiind de 99,4%.

Încasările la capitolul „rest venituri” au fost mai mari cu 1,20 miliarde de lei (15,2%) raportat la cele aferente aceleiaşi perioade din 2014. Astfel, realizările din 2014 au fost de 7,89 miliarde de lei, iar cele din 2015 de 9,08 miliarde de lei. Gradul de realizare a programului a fost de 118,3%.

„Încasările mai mari la acest capitol se datorează creşterii volumului vărsămintelor din dividende ale companiilor cu capital de stat cu 448,67 milioane de lei faţă de anul anterior”, explică ANAF.

Potrivit sursei citate, la bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate se constată o creştere a volumului sumelor încasate cu 13,7% indice nominal (12,04 miliarde de lei cumulat pe şapte luni 2015 faţă de 10,50 miliarde de lei în perioada similară a anului 2014), iar gradul de realizare a programului de încasări a fost de 101,7%.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de stat, aici se constată o scădere cu 8,4%, la 20,61 miliarde de lei în primele şapte luni din 2015 faţă de 22,50 miliarde lei în perioada similară din 2014, înregistrându-se un grad de realizare a programului de 99,7%.

„Menţionăm faptul că încasările din 2015 la acest buget sunt influenţate negativ de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, precum şi de reducerea cu 5 p.p. a contribuţiei datorate de angajator”, precizează ANAF.

La bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj, se constată o creştere cu 12,6% (970,79 milioane de lei cumulat pe şapte luni 2015, faţă de 861,91 milioane de lei în perioada similară a anului 2014) înregistrându-se un grad de realizare a programului de 107,1%.

Publicat în National