Fostul primar Cristian Popescu-Piedone a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la executare împotriva condamnării de patru ani închisoare primită pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane.
Este prima acţiune în justiţie la care apelează Piedone pentru a scăpa de condamnare după ce a fost închis în penitenciar.
Instanţa a stabilit în acest caz termen pe data de 16 iunie.
Piedone mai are la dispoziţie două căi extraordinare de atac la care poate apela - contestaţia în anulare şi recursul în casaţie.
Pe 12 mai, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută la jumătate faţă de condamnarea de 8 ani şi 6 luni de închisoare cât luase la Tribunalul Bucureşti.
Pe lângă scăderea la jumătate a pedepsei, Piedone a fost scos şi de pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească daune de zeci de milioane de euro către victimele incendiului.
Piedone este acuzat că semnat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare a clubului Colectiv într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor. (sursa Agerpres)

Articole similare:
- Piedone, mesaj dur din spatele gratiilor: "Petreceţi, orcilor! Petreceţi şi înjuraţi-mă!"

- Primarul Piedone şi patronii clubului Colectiv au fost condamnaţi definitiv la închisoare cu executare

Publicat în National

"Ce fac șacalii șușanelelor? Ce fac orcii țării ?
Mi-au șoptit păsările cerului că petreceți cu lăutari! Și că v-ați adunat lângă troc.
Petreceți, orcilor!
Petreceți și înjurați-mă!
Știu că dansați cu cuțitele la brâu și vă visați deja stăpâni pe primărie!
Vă întreb, orcilor: Chiar credeti că cetățenii Sectorului 5 nu înțeleg ce înseamnă condamnarea lui Cristi Piedone?
Știu, orcilor!
Și nu se vor lăsa iar mințiți și furați de șleahta voastră!
I-ați făcut proști când m-au ales! Vă amintiți, orcilor?
Ați gresit! Sunt cerebrali și deștepți!
Cât ne-ați lăsat să fim împreună, am construit printre dărâmăturile voastre!
Așa că... nu-i batjocoriți și nu-i subestimați! Sunt mai puternici ca voi!
.....
Oamenii mei dragi, cei care mă îmbrățișați cu iubire și mă purtați în gânduri, vă multumesc!
Vă simt!
Îmi dați energie și aici după gratii!
Cu dragostea VOASTRĂ voi trece si peste năpasta în care m-au azvârlit!
Vă îmbrățișez și vă iubesc așa cum știti!
Cu respect, Piedone NEVINOVAT ❤️
PS: Voi reveni cu vești pentru oameni și... pentru orci", este textul postat în această după-amiază pe pagina de facebook a lui Cristian Popescu Piedone.

Reamintim că fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, actual primar al Sectorului 5, a fost condamnat definitiv joi, 12 mai 2022, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Subiectul pe larg AICI! *sursa foto: facebook - Cristian Popescu Piedone

Publicat în National

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, actual primar al Sectorului 5, a fost condamnat definitiv joi, 12 mai 2022, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Sentinţa este dată după aproape 7 ani de la tragedia în urma căruia au murit 62 de oameni, iar alţi aproximativ 150 au rămas mutilaţi pe viaţă. În prima instanţă, Piedone primise 8 ani şi şase luni de închisoare.
Totodată, au fost condamnaţi definitiv şi patronii clubului Colectiv, cărora şi lor le-au fost reduse pedepsele dispuse iniţial.
Pedepsele definitive în dosarul Colectiv:
- Cristian Popescu-Piedone - 4 ani de închisoare cu executare
- patronul Clubului Colectiv, Alin George Anastasescu - 11 ani si 8 luni de închisoare
- patronul Clubului Colectiv Costin Mincu - 8 ani
- patronul Clubului Colectiv Paul Gancea - 6 ani şi 4 luni
- pirotehnistul Viorel Zaharia - 6 ani şi 10 luni
- George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - 8 ani şi 8 luni
- Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - achitată. Ea fusese condamnată în prima instanţă la 8 ani de închisoare
- Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - achitată. Primise 7 ani de închisoare în prima instanţă
- Ramona Sandra Moţoc, referent superior achitată. Primise 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Decizia în procesul Colectiv - încheiat în 21 decembrie 2021 - a fost pronunţată după patru amânări.

Publicat în National

Un complet de divergenţă de la Curtea de Apel Bucureşti, format din trei judecători, a decis miercuri să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul ''Colectiv'', printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone.
Instanţa a admis parţial schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a eliminat aplicarea art. 309 Cod penal (Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave), în raport cu infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care Piedone a primit la instanţa de fond o condamnare de 8 ani şi 6 luni de închisoare.
Potrivit art. 309 din Codul penal, dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.
"În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) - (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de abuz în serviciu)", se arată în decizia instanţei.
De asemenea, instanţa a eliminat forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu şi în cazul funcţionarelor de la Primăria Sectorului 4 inculpate în dosar, precum şi pentru cei doi pompieri Antonina Radu şi George Matei:
* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen. şi uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. şi art. 309 C.pen., în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. (eliminarea art.309 C.pen);
* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpata Iofciu Aurelia, din infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) - (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de complicitate la abuz în serviciu);
* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpata Ganea Luminiţa Larisa, din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu).
Pe de altă parte, judecătorii au respins restul cererilor şi sesizărilor din oficiu cu privire la schimbările de încadrări juridice ale faptelor inculpaţilor. Astfel, nu a fost schimbată încadrarea juridică din abuz în serviciu în neglijenţă în serviciu.
De menţionat că supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse "mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România".
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 17 noiembrie.
Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ''Colectiv''.
Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.
Cazul a ajuns şi în atenţia CSM, iar Secţia pentru judecători a Consiliului a solicitat revocarea din funcţie a procurorului de şedinţă, Melinda Diaconescu, însă şeful DNA, Crin Bologa, a refuzat.
Cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.
Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane de lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Documentarul "colectiv”, regizat de Alexander Nanau, este primul film românesc nominalizat la premiile Oscar. Lungmetrajul, cronică a primului an de după tragedia din clubul bucureştean colectiv, a fost selectat la categoriile "cel mai bun lungmetraj documentar” şi "cel mai bun lungmetraj internaţional”. La categoria documentar, au mai fost selectate "Crip Camp”, "The Mole Agent”, "My Octopus Teacher” şi „Time”.

La categoria lungmetraj internaţional, "colectiv” concurează cu "Another Round” (Danemarca), "Better Days” (Hong Kong), "The Man Who Sold His Skin” (Tunisia) şi "Quo Vadis, Aida?”(Bosnia şi Herţegovina, coproducţie cu participare românească).

Nominalizările pentru cea de-a 93-a ediţie a galei premiilor Oscar sunt anunţate luni, într-o prezentare online, de actriţa şi producătoarea Priyanka Chopra Jonas ("The White Tiger”) şi de cântăreţul şi actorul Nick Jonas.

"colectiv” (România - Luxemburg), produs de Nanău şi Bianca Oană, a fost desemnat documentarul european al anului trecut, la a 33-a ediţie a premiilor Academiei Europene de Film, care a avut loc în luna decembrie 2020.

Este un documentar observaţional care spune povestea primului an de după incendiul din clubul bucureştean colectiv, care a dus la moartea a 64 de oameni. Filmul urmăreşte autorităţi şi jurnalişti, căutând să expună adevărul. Este un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public.

Documentarul este o producţie HBO Europe, a fost scris de Alexander Nanău şi Antoaneta Opriş şi a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneţia 2019, în afara competiţiei. Recent, între altele, a fost desemnat de National Society of Film Critics din SUA cel mai bun film într-o limbă străină, iar National Board of Review l-a inclus în top 5 al celor mai bune filme internaţionale.

Premiile Oscar vor fi decernate anul acesta pe 25 aprilie, într-o ceremonie ce va avea loc la Los Angeles.

În urmă cu o săptămână, filmul românesc a primit o nominalizare şi la premiile BAFTA, la categoria „cel mai bun documentar”. Aceste trofee vor fi acordate în weekendul 10 - 11 aprilie.

Alexander Nanău, director de imagine şi scenarist în vârstă de 41 de ani, a regizat patru lungmetraje documentare - „Peter Zadek inszeniert Peer Gynt” (2006), „Lumea văzută de Ion B.” (2009), „Toto şi surorile lui” (2014) şi „colectiv” (2019). Născut la Bucureşti, pe 18 mai 1979, el a studiat filmul la DFFB din Berlin şi a avut, în 2007, o bursă la Academia de Arte din capitala germană.

Publicat în Mozaic
Joi, 03 Decembrie 2015 00:00

Ne îngropăm singuri eroii

După tragedia de la Colectiv avem parte de o nouă încercare de manipulare (sper să rămână la acest stadiu) vizavi de implicarea sau nu a lui Raed Arafat în încercarea de muşamalizare a faptului că se ştia de acest spaţiu neautorizat. Ştiau şefii ISU Bucureşti şi au încercat să o ascundă pentru a-şi salva pielea, dar pornind de la acest fapt, restul e pură speculaţie. Este de-a dreptul dezgustător cum o parte a presei s-a aruncat pe această pantă, ce nu duce absolut nicăieri, mai ales în lipsa unor dovezi care l-ar lega pe Raed Arafat de drama de la Colectiv. Responsabilităţile în acest caz sunt extrem de bine cunoscute şi ele îi vizează pe inspectorii ISU, care au făcut controale de formă la Colectiv, pe patroni, care din pură zgârcenie au ales să antifoneze localul cu burete inflamabil, pe responsabilii cu efectele pirotehnice, care în iresponsabilitatea lor au ales să declanşeze focul de artificii în spaţiul închis, deşi instrucţiunile produsului indicau exact invers, şi pe funcţionarii de la Primăria sectorului 4 din capitală, care au eliberat o autorizaţie de funcţionare pentru club pe baza unei simple declaraţii pe propria răspundere.  Rămâi uimit de ce se vehiculează în aceste zile în spaţiul public şi multe din aceste speculaţii sunt rezultatul unor tare, de care nu ştiu când şi cum vom scăpa. O parte a presei manipulează pur şi si simplu pentru că interesele de duzină ale patronilor o cer, ceea ce mi se pare de departe cea mai grotească formă de manipulare. Nu ştiu de jurnaliştii infiltraţi ai serviciilor, aşa că prefer să mă abţin. Există şi o a treia categorie, a celor care aruncă nişte scenarii pe piaţă doar pentru că există posibilitatea teoretică de a fi cumva reale, ceea ce denotă o iresponsabilitate cât casa.  Revenind la Raed Arafat, omul are partea lui de greşeli , dar nu în drama de la Colectiv, şi e suficient să urmărim doar faptele. Nu vreau să discut acum nici de interesele financiare sau de altă natură, care ar sta în spatele încercării de debarcare a lui Raed Arafat, despre care chiar el vorbeşte mult în aceste zile, pentru că ele se vor adeveri sau nu, ei bine, tot pe baza unor date concrete. Vreau, în schimb, să spun că noi, românii, avem un talent înnăscut de a ne denigra şi ucide eroii, din pură prostie sau invidie. Mulţi ar contesta titulatura de erou a lui Raed Arafat, însă ar rămâne doar cu atât, pentru că faptele vorbesc din nou. O persoană care a creat un serviciu de urgenţă, care a salvat până acum zeci de mii de români de la o moarte lentă şi dureroasă, nu poate fi catalogat altfel decât ca un erou. Raed Arafat a crezut în visul său şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca acesta să devină realitate. Tot ce pot să sper este ca noi să nu îl transformăm într-un paria pe cel care a creat un serviciu, care i-a păstrat alături de cei dragi pe atâţia dintre noi, doar pentru că ne plictisim şi avem nevoie de ceva care să ne scoată din starea de amorţeală.
Publicat în Editorial

Poliţiştii gălăţeni cercetează un tânăr de 16 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de înşelăciune. „La data de 3 noiembrie a.c., angajaţii unui post de televiziune din Galaţi au sesizat poliţia despre faptul că o persoană, care s-a dat drept angajat al acelui post de teleiviziune, a deschis un cont şi îndeamnă populaţia să contribuie cu sume de bani pentru a ajuta victimele incendiului de la Bucureşti, dar că acea persoană nu lucrează la respectiva televiziune. Poliţiştii gălăţeni au deschis un dosar de cercetare penală şi în urma verificărilor au stabilit că acea persoană este un elev de 16 ani, din Galaţi, care şi-a deschis un cont pe Facebook, îndemnând cetăţenii să depună sume de bani pentru ajutorarea victimelor incendiului din Bucureşti. Tânărul este cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de înşelăciune”, a precizat cms. Ştefan Gohoreanu, de la IPJ Galaţi. Poliţiştii recomandă cetăţenilor să nu depună sume de bani în conturi fictive, decât dacă au garanţia că acele sume ajung la persoanele îndreptăţite. 

 

Publicat în Comunitate