Cadrul legislativ pentru operaționalizarea Casei de Comerț Unirea a fost definitivat, prin intermediul acestui instrument fiind asigurat accesul ritmic al consumatorilor la produse de proaspete, de calitate, prin lanțul scurt de aprovizionare, evitându-se intermedierea și deformarea prețurilor, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea.
Conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Executivul a aprobat în ședința de vineri Ordonanța de Urgență ce completează OUG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.
Astfel, se introduc o serie de măsuri care permit operatorilor economici, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, să fundamenteze bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2022, putând astfel să crească operaționalizarea acestora.
Fondurile vor putea fi utilizate pentru reorganizarea și eficientizarea activităților în domenii-cheie (tehnic, operațional și marketing), menținerea și atragerea de personal cu pregătire și experiență profesională, precum și îndeplinirea obiectivelor de politică salarială.
În acest scop, operatorii economici vor realiza și aproba programe de dezvoltare, care vor cuprinde măsuri ce vizează creșterea profitului/reducerea pierderilor, după caz, majorarea cifrei de afaceri, sporirea productivității muncii, reducerea plăților și a creanțelor restante, se menționează în comunicat.
"Casa de Comerț Unirea este un instrument necesar economiei de piață, care vizează în principal valorificarea produselor agro-alimentare pe piața internă a României, cu accent deosebit pe preluarea și valorificarea producțiilor realizate de micii producători. Prin intermediul acestui instrument, asigurăm accesul ritmic al consumatorilor la produse de proaspete, de calitate, prin lanțul scurt de aprovizionare, evitându-se intermedierea și deformarea prețurilor", a declarat Petre Daea.
Beneficiarii actului normativ sunt întreprinderile publice care nu au obținut în ultimii doi ani venituri conform obiectului principal de activitate și care își desfășoară activitatea curentă potrivit criteriilor stabilite la art.8 alin. (1) din OUG nr. 26/2013, iar perioada de aplicare a actului normativ este anul 2022. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Nouă tigri slăbiţi şi îndureraţi transportaţi din Italia la graniţa Polonia-Belarus sunt în siguranţă acum, dar cazul a scos la iveală un comerţ crud şi întunecat cu animale exotice destinate Asiei.
Descoperirea din octombrie anul trecut a şocat-o pe Ewa Zgrabczynska, directorul grădinii zoologice din Poznan (Polonia), care are grijă de patru dintre ei.
Celelalte cinci feline au fost preluate de un centru zoologic numit Primadomus, lângă Alicante, în sudul Spaniei.
Tigrii erau înfometaţi, însetaţi şi murdari după o călătorie rutieră de 2.000 km. Un al zecelea nu a supravieţuit.
Supravieţuirea celorlalţi nouă a fost doar noroc: poliţiştii de frontieră din Belarus au fost suspicioşi cu privire la documentele transportatorului de animale şi au refuzat să îi lase să treacă.
Camionul de transport de animale, condus de doi italieni, era total nepotrivit pentru tigrii înghesuiţi acolo: era tipul folosit pentru transportul cailor sau al vacilor.
„Un adevărat coşmar!”- BBC Russia a stabilit că tigrii  erau destinaţi unei grădini zoologice fără licenţă din îndepărtatul Daghestan, în Caucazul Rusiei. Dar întrebarea este: clientul final îi dorea morţi sau vii?
Datele ONU şi Interpol dezvăluie că negoţul criminal cu animale sălbatice este cel mai profitabil după droguri, trafic de persoane şi livrările de arme. Comerţul cu animale sălbatice generează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 200 de milioane de dolari, iar vânzările transfrontaliere sunt adesea deghizate în transporturi pentru circuri sau grădini zoologice.

Publicat în Pet Mania

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene, mai ales Germaniei, să înceteze orice comerţ cu Rusia şi în special să refuze resursele energetice ale acesteia, conform unui mesaj video postat pe reţeaua Telegram, informează AFP.
"Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice", a pledat şeful statului ucrainean.
"Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război", a adăugat el.
Intervenţia sa survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.
Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.
"Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia", a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: "Aveţi forţă, Europa are forţă".
Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.
Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta "întreaga lume".
În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au anunţat că opt coridoare umanitare sunt pregătite pentru luni pentru ca civilii să poată fugi de război, relatează DPA.
Coridoarele vor fi folosite pentru ca autocarele să evacueze persoane şi să transporte ajutor, a spus vicepremierul Irina Vereşciuk.
Persoanele evacuate vor fi transferate din apropierea oraşului-port asedia Mariupol spre oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
De asemenea, sunt plănuite evacuări mai apropiate de Kiev dinspre localităţi aflate pe linia frontului de la nord şi est de capitală, conform planului.
Planul cere de asemenea evacuări din zona extinsă a localităţilor Ziverodoneţk şi Lisiciansk din regiunea Lugansk spre oraşul Bahmut din regiunea învecinată Doneţk.
În paralel, autorităţile din Odesa au acuzat forţele ruse că au atacat luni dimineaţă clădiri dintr-o zonă rezidenţială de la periferia oraşului, potrivit Reuters.
Este primul atac de acest fel asupra Odesei, oraş port la Marea Neagră.
Consiliul local a precizat că nu au existat victime, dar că atacul a declanşat un incendiu. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 755,34 milioane de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele trei luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 455,5 milioane de euro.
Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 1,154 miliarde de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 398,93 milioane de euro. Anul trecut, în perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare s-a apropiat de 963 de milioane de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a depăşit uşor 507 milioane de euro.

România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro, în scădere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 1,97 miliarde de euro.
Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele trei luni ale anului 2020 mai mult de 2,49 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost uşor mai scăzute, totalizând 2,43 miliarde de euro.
Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul trimestru din 2021 au fost: porumbul, cu un total de 405,38 milioane de euro, seminţele de floarea-soarelui (173,45 de milioane euro), grâu şi meslin (170,28 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (158,25 milioane de euro) şi alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (74,88 milioane de euro).
Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie - martie 2021, cu o valoare de 157,86 milioane de euro, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată - 123,13 milioane de euro. De asemenea, în primul trimestru s-au mai cheltuit aproape 103 milioane de euro pe produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, 94,46 milioane de euro pentru preparate folosite în hrana animalelor şi 92,07 milioane de euro pentru preparate alimentare nedenumite.

Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.
"Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia", susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.
Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.
Valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Publicat în Economie

Cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, pe 15 martie 2021, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a organizat o conferinţă online, derulată sub titlul "Protejarea consumatorului român în contextul pandemiei! Un consumator european informat este un consumator protejat!", la care au participat reprezentaţi ai autorităţilor centrale şi locale, ai diverselor structuri patronale, ONG-urilor de profil şi presei.
În cadrul conferinţei au fost prezentate principalele rezultate înregistrate de ANPC în 2020, după cum urmează:
- La nivel naţional, s-a înregistrat un număr de 99.083 de petiţii privind conformitatea şi securitatea produselor şi serviciilor, cu o creştere de 12% faţă de anul 2019.
- Au fost întreprinse 83.644 de acţiuni de control, la nivelul întregii ţări.
- 40.000 dintre operatorii economici controlaţi au prezentat nereguli, ocazie cu care au fost aplicate tot atâtea sancţiuni contravenţionale, cuantumul amenzilor ridicându-se la 96,20 milioane lei.
- Au fost desfăşurate 43 de tematici de control naţionale, în cadrul cărora au fost verificaţi aproximativ 23.000 de operatori economici, la 58% din aceştia înregistrându-se diverse abateri.
- Valoarea amenzilor aplicate de comisarii ANPC a fost de 39,66 milioane lei, iar valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispusă măsura de oprire de la comercializare a fost de 63,72 milioane lei.
- Referitor a tematica de control cu privire la măşti, derulată în 2020, au fost controlaţi 599 de operatori economici, la 396 dintre aceştia (66%) constatându-se nerespectarea prevederilor legale în vigoare.
- Au fost verificate peste 35 de milioane de măşti, în valoare aproximativ 20 milioane lei, din care peste 32 de milioane de măşti nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.
- Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri:
- oprirea temporară de la comercializare a circa 32 de milioane de măşti, în valoare de 12 milioane lei, până la remedierea neconformităţilor constatate;
- oprirea definitivă şi scoaterea de la comercializare a 725.448 de măşti, în valoare de peste 3 milioane lei;
- aplicarea a 668 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2,9 milioane lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor;
- emiterea a 29 de decizii de încetare a practicilor comerciale incorecte.
- În ceea ce priveşte Sistemul de schimb rapid de informaţii privind produsele nealimentare periculoase - RAPEX, România a transmis un număr de 41 de notificări de produse periculoase şi de 82 de reacţii la notificările realizate de alte ţări membre UE, cele mai notificate produse find cele din categoria echipamentelor de protecţie, autovehiculelor, cosmeticelor, textilelor, aparaturii electrice, jucăriilor.
- În anul 2020, ANPC a desfăşurat la nivel central circa 130 de acţiuni de consiliere gratuită a operatorilor economici din domeniul alimentar şi 97 de acţiuni de consiliere gratuită a operatorilor economici privind produsele si serviciile nealimentare.
- În timpul Comandamentului Litoral, au fost verificaţi 1.225 de operatori economici,  pentru deficienţele constatate aplicându-se 1.512 sancţiuni contravenţionale, constând în 688 de amenzi, în valoare de 4,7 milioane lei, şi 824 de avertismente.
- În cadrul Comandamentului de iarnă 2020, ANPC a desfăşurat controale la 205 operatori economici, pentru deficienţele constatate aplicând 61 de sancţiuni contravenţionale constând în 23 de amenzi, în valoare de 96.500 lei, şi 38 de avertismente.
- În ceea ce priveşte regimul metalelor şi pietrelor preţioase, s-au înregistrat, anul trecut, următoarele rezultate:
- s-au analizat şi marcat 4,2 milioane de obiecte din metale preţioase în greutate totală de peste 13 milioane grame;
- 217 activităţi de înregistrare poansoane pentru marcă de responsabilitate ale operatorilor economici autorizaţi;
- s-au eliberat 2.500 de buletine de expertiză pentru obiectele prezentate la ghişeu şi s-au întocmit rapoarte de expertiză tehnică;
- Direcţia de Metale Pretioase a avut încasări în valoare de peste 11 milioane lei.

Publicat în National
Luni, 12 Octombrie 2015 00:00

Mentalitatea face firma

Visurile pe care mulţi dintre noi le-au avut acum un sfert de secol legate în primul rând de obţinerea unui venit decent, din care să îşi poată permite să trăiască o viaţă liniştită alături de familie, s-au spulberat ca nisipul în vânt. În România este ceva sistemic, determinat atât de incompetenţa celor care ne conduc în a genera creştere economică sănătoasă, cât şi de modul în care s-a clădit ceea ce ar fi trebuit să fie mediul de afaceri. Mulţi dintre cei care au avut sau au o firmă mai mică sau mai mare nu şi-au dezvoltat în primul rând mentalitatea de întreprinzător, ce presupune o anumită atitudine în raport cu angajaţii, clienţii şi furnizorii. Era şi greu să se întâmple asta, atât timp cât mulţi au făcut avere din contracte cu statul, firmele lor fiind doar paravan pentru sifonarea banilor publici către zona politică. Când constaţi că doar unii prosperă, iar tu eşti călcat constant de ANAF şi amendat pentru chestii închipuite, tentaţia de a face evaziune fiscală este greu de ignorat. Revenind la mentalitatea de om de afaceri, există un principiu de bază, pe care toţi cei care au succes în zona asta îl aplică: tratează-i pe ceilalţi aşa cum ai vrea tu să fii tratat. Dacă umbli cu escrocherii, poate îţi va merge o dată, dar a doua oară nimeni nu se va mai uita la tine. Legat de clienţi, lucrurile sunt şi mai simple. „Clientul nostru, stăpânul nostru” este un dicton pe cât de cunoscut, pe atât de ignorat de patroni. Mulţi cred că odată ce ţi-ai deschis o firmă, clienţii ar trebui să îţi mulţumească de două ori pentru că au cumpărat de la tine, eventual să facă şi o plecăciune înainte să plece, când lucrurile trebuie să stea exact invers. Aminteam într-un editorial anterior de un moş, care are un magazin unde vinde vrute şi nevrute, toate cumpărate de la angrourile din Bucureşti şi revândute cu un comision câteodată şi de 100%. Acum vreo câteva luni am avut nevoie de un adeziv şi, total neinspirat, am intrat în dugheana moşului, care, arogant din cale-afară, pretindea bani în plus pentru o simplă informaţie legată de calităţile produsului. Nu am fost eu primul tratat de maniera asta, dar am avut grijă să spun la toţi cunoscuţii mei despre faza cu pricina, nu din răutate, ci pur şi simplu pentru că personajul ăsta nu avea ce căuta în piaţă cu o astfel de mentalitate. Nu a durat mult şi moşulică a pus lacătul pe uşă şi asta pentru că nenea nu numai că nu a înţeles principiile enumerate mai sus, dar cred că dacă l-ar fi lovit direct în cap, nu ar fi avut vreo şansă să trezească vrea reacţie la el. Ca o comparaţie, un banal neon cumpărat de la nenea pentru acvariul meu ţinea de principiu două luni de zile, ceea ce este absolut jenant, pe când neonul cumpărat de la un alt magazin de peste stradă are deja şase luni în uz şi nu dă semne că ar vrea să tragă pe dreapta. Este o chestie minoră, dar aşa îţi câştigi clienţii şi, mai ales, încrederea lor. Cu cât firma este mai mare, cu atât disponibilitatea vizavi de necesităţile clientului şi corectitudinea trebuie să fie mai mari, altfel prăbuşirea va fi extrem de abruptă, iar exemplul Volkswagen este cel mai la îndemână. Practic, o firmă nu va putea depăşi niciodată nivelul corespunzător mentalităţii celui care o administrează.

 

Publicat în Editorial

Managerii societăţilor comerciale din România estimează pentru o următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, comerţ cu amănuntul şi servicii, precum şi o relativă stabilitate în activitatea de construcţii, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Conform anchetei de conjunctură a INS, realizată în decursul lunii august 2015, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%). Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere şi anume: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie şi fabricarea echipamentelor electrice (solduri conjuncturale +26%), urmate de fabricarea produselor textile (sold conjunctural +21%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează, de asemenea, o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind 0% pe total industrie prelucrătoare.

Pe segmentul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna august 2015, se va înregistra o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +1%). Managerii estimează, de asemenea, relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%) şi a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural +1%).

În sectorul comerţului cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +11%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează relativă stabilitate a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural—4%).

Conform estimărilor din luna august 2015, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). În sectorul de servicii, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%).

INS precizează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.

Publicat în National

Comerţul, industria şi comunicaţiile sunt sectoarele care continuă să aibă cea mai importantă contribuţie la creşterea economiei româneşti după primul semestru din acest an.

Potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică, transmise vineri AGERPRES, după primele şase luni ale acestui an, produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier iar contribuţii semnificative la această evoluţie au avut sectoarele: comerţul cu ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare şi hoteluri şi restaurante (1%), informaţii şi comunicaţii (0,9%) şi industrie (0,5%).

În acelaşi timp, ramurile menţionate au înregistrat şi creşteri semnificative ale volumului de activitate, respectiv 13,8% comunicaţiile, 5,6% comerţul şi 2,2% industria.

Sectorul construcţiilor a avut o contribuţie de 0,2% la avansul PIB.

Impozitele nete pe produs au avut o contribuţie de 0,5% la creşterea PIB, cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%, mai reiese din datele INS.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumului său. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, însă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi”, precizează INS.

În ceea ce priveşte evoluţia trimestrială a produsului intern brut, în trimestrul II 2015 avansul PIB a încetinit la 0,1% comparativ cu trimestrul anterior în condiţiile în care, în primele trei luni ale acestui an, PIB a crescut cu 1,4% faţă de trimestrul IV 2014.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier, în T2.

Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare la 3,3% prognoza privind avansul economiei româneşti. Potrivit FMI, economia României va creşte cu 2,7%.

Produsul intern brut a crescut, anul trecut, cu 2,8% faţă de 2013, peste nivelul prevăzut în buget de 2,2% şi peste estimările Comisiei Europene din toamna anului 2013, de 2,1%, reiese din Raportul privind Execuţia Bugetară finală pe anul 2014, publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

Publicat în Economie