Comisia Europeană a confirmat că, potrivit regulamentului, compania austriacă OMV Petrom nu trebuie să plătească taxa de solidarate către statul român.

Răspunsul a venit în urmă cu puţin timp şi spune că regulamentul a fost transpus corect. 

„Codurile CAEN citate în Ordonanţa de Guvern respectă activităţile prevazute în regulament. Al treilea punct pe care îl intrebase Ministerul de Finaneţe era despre comercializare produselor finite, dacă poate să fie trecută în cifra de afaceri, însă aici este nevoie de o întalnire cu Guvernul”, mai precizează surse apropiate de dosar.

Ministerul Finanţelor a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională, prin ordonanţa adoptată la final de decembrie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, o suprataxă asupra companiilor din sectoarele petrol, gaze şi cărbune. Clarificările au vizat modul în care este calculată această taxă, inclusiv din perspectiva cifrei de afaceri, şi ar putea fi decisive în stabilirea poziţiei autorităţilor fiscale în cazul OMV Petrom, companie care a transmis că nu este obligată să achite această taxă.

Şeful ANAF, Lucian Heiuş, a anunţat recent că au fost începute verificările asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu numai a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor care pot intra sub incidenţa OUG 186, precizând că nu are nicio legătură activitatea desfăşurată de OMV Petrom din România cu una desfăşurată de OMV în Austria legat de această contribuţie de solidaritate.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultură şi Pescuit 2021-2027. Alocarea financiară totală, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordată României este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contribuţia UE reprezintă 162.450.905 milioane euro.
Prin implementarea acestui program, MADR va contribui la:
- dezvoltarea unui pescuit comercial durabil marin şi în apele interioare;
- o acvacultură durabilă şi competitivă, care să folosească eficient resursele disponibile;
- organizarea pieţei pescăreşti, inclusiv consolidarea organizaţiilor pescăreşti şi sprijinirea lanţului scurt de comercializare;
- dezvoltarea zonelor pescăreşti, punând în valoarea oportunităţile oferite de economia albastră durabilă.
Axa prioritară care beneficiază de cea mai mare alocare financiară, respectiv de 108.401.171,00 euro, este dedicată promovării activităţilor sustenabile de acvacultură, precum şi prelucrării şi comercializării produselor provenite din pescuit şi acvacultură, contribuind astfel la securitatea alimentară în Uniunea Europeană.
Următoarea axă prioritară, cu o alocare financiară totală de 55.813.488,00 euro, vizează promovarea pescuitului durabil şi a refacerii şi conservării resurselor biologice acvatice, urmată de axa prioritară dedicată facilitării dezvoltării unei economii albastre durabile în zonele costiere, insulare şi continentale şi favorizarea dezvoltării comunităţilor care practică pescuitul şi acvacultura, care va dispune de o sumă în valoare de 53.933.702,00 euro.
Programul este corelat cu Pactul Verde European, cu Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, precum şi cu Strategia de la fermă la consumator şi încurajează rezilienţa, tranziţia verde, tranziţia digitală şi valoarea adăugată în cadrul sectorului de pescuit şi acvacultură.

Preţurile ridicate la energie au un impact negativ major asupra consumatorilor din Uniunea Europeană, fie că este vorba despre familii sau despre întreprinderi. Astfel, în octombrie 2022, ţările UE au adoptat un regulament de urgenţă pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie şi pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile care resimt cel mai mult efectele crizei energetice.

Totodată, liderii UE au invitat Consiliul şi Comisia să prezinte de urgenţă decizii concrete cu privire la unele măsuri suplimentare, inclusiv cu privire la: achiziţii comune voluntare de gaze, o nouă valoare de referinţă complementară pentru gaze, un coridor de preţuri dinamic temporar pentru tranzacţiile cu gaze naturale şi un cadru temporar al UE pentru plafonarea preţului gazelor în producţia de energie electrică.

În şedinţa plenară a Parlamentului European, s-au purtat dezbateri cu privire la acest subiect extrem de important în condiţiile în care deja iarna se pregăteşte să-şi intre în drepturi.

Europarlamentarul gălăţean Dan Nica a luat cuvântul în numele grupului S&D şi s-a adresat prezidiului plenului în termeni duri: „Doamnă preşedintă, doamnă comisară, domnule ministru, scopul acestei comunicări a Comisiei ar trebui să fie unul foarte clar, şi anume să ţină facturile pentru cetăţenii europeni la un nivel acceptabil, suportabil şi firmele din Uniunea Europeană să poată să traverseze iarna asta şi să producă ceva. Măsura principală care este plasa de siguranţă sau declanşarea mecanismului de siguranţă se face doar dacă preţurile TTF (bursa de gaze) pentru două săptămâni vor avea o creştere mai mare de 275 de euro şi, deci cumulativ, dacă preţul LNG (gaze naturale lichefiate) pe 10 zile faţă de preţul de referinţă are o creştere mai mare de 58 de euro. Doamnă comisară, ori cei care fac speculaţii au scris această chestiune/idee, ori e o greşeală de dactilografie. Pentru că dacă e cu «şi» ce înţelegem: că dacă e 1000 de euro la gaze şi doar 57 de euro creşterea în lege rămâne aşa, nu avem plasă de siguranţă. Probabil că această chestiune trebuie să o luaţi ca fiind o avertizare extrem de serioasă. Nu pot să nu existe măsuri de siguranţă care să nu fie puse sau să poată să fie aplicate niciodată. Pe de altă parte, dacă e urgenţă, cine a pus 1 ianuarie? 1 decembrie e peste două săptămâni, nu începe iarna? Sau poate la Bruxelles se face frig după 1 ianuarie, dar în toată Uniunea Europeană iarna începe la 1 decembrie. Şi această chestiune arată că nu vom avea şi nu vom putea atinge obiectivul nostru: oamenii să aibă facturi suportabile, firmele să poată să supravieţuiască, brutarii să facă pâine. Astăzi, când vorbim, sute de mii de firme din Uniunea Europeană îşi închid porţile şi sute de mii de oameni intră în şomaj. Acestea nu sunt măsuri de siguranţă şi nu sunt măsuri urgente. Şi vă cer să-i transmiteţi doamnei Ursula von der Leyen că aceste măsuri de corectare trebuie luate imediat şi să avem măsuri care să poată să intre în funcţiune acum, până nu este prea târziu”, a spus Dan Nica.

Două cazuri de infecție cu variola maimuței au fost raportate în ultima săptămână, a anunțat secretarul de stat în Ministrul Sănătății Adriana Pistol, marți, într-o conferință de presă.

Numărul total de persoane infectate cu variola maimuței în România este de 32.

Potrivit secretarul de stat, cei infectați cu acest virus sunt bărbați cu vârste cuprinse între 31 și 44 de ani.

Adriana Pistol a precizat că se așteaptă din partea Comisiei Europene donația de vaccin împotriva variolei maimuței.

"Nu este o cantitate foarte mare. Vom oferi contacților cazurilor... Din câte știu, vor fi primite 5.000 de doze de vaccin", a menționat Pistol. (sursa Agerpres)

Eurodeputatul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, cere, într-o scrisoare adresată Preşedintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen (vezi atașamentul de mai jos ↓), măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor la energie. Apelul social-democratului vine în contextul în care Comisia Europeană va adopta, săptămâna viitoare, un Plan de acţiune pentru pregătirea de iarnă.
"Întreruperea fără precedent a aprovizionării cu gaze, combinată cu creşterile record ale preţurilor la energie, pot duce UE la un impact social şi economic devastator în această iarnă. Vremurile excepţionale pe care le trăim necesită măsuri de urgenţă, în care Uniunea trebuie să acţioneze rapid şi să fie mai unită ca niciodată. Planul de acţiune pentru iarnă are nevoie de soluţii pentru atenuarea  costului crizei pentru consumatori, dar pentru a fi eficient, ar trebui să includă şi măsuri de urgenţă pentru abordarea preţurilor la energie. Solicit Comisiei Europene să acţioneze ferm împotriva acţiunilor speculative, prin impozitarea profiturilor extraordinare", a declarat liderul europarlamentarilor PSD.
Dan Nica a solicitat ca Planul de acţiune pentru pregătirea pentru iarnă să includă următoarele măsuri: reducerea decalajului dintre preţurile de achiziţie ale gazelor naturale şi preţurile pieţei en gros; limitarea numărului de intermediari între producători şi cumpărători; extinderea domeniului de aplicare a regimului de limite la produse energetice si alimente; decuplarea preţurilor gazelor naturale de la preţurile energiei electrice.
"Având în vedere sensibilitatea deciziilor care vor fi luate, pentru a avea succes, Planul necesită ca toate instituţiile UE să fie implicate, inclusiv Parlamentul European, în condiţiile în care planul vizează implementarea prevederilor ce decurg din Reglementarea Securităţii Aprovizionării cu Gaze, tratate în cadrul procedurii legislative ordinare. Parlamentul European lucrează deja cu viteză maximă pentru adoptarea propunerii legislative RepowerEU si a demonstrat că are capacitatea de a lucra responsabil, în procedură de urgenţă, în cazul propunerii legislative privind stocarea gazelor. Parlamentul European şi Grupul S&D vor fi întotdeauna parteneri deschişi şi de încredere şi sper ca PE să fie pe deplin implicat în procesul decizional", a subliniat Dan Nica în apelul adresat preşedintei Comisiei Europene.
Iniţiativa europarlamentarului PSD este susţinută de toţi liderii social-democraţi din Comisia de Energie şi Industrii a Parlamentului European.

Comisia Europeană a propus, la începutul lunii iulie, o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară (AMF) în valoare de 1 miliard EUR pentru Ucraina, ca primă parte a pachetului de AMF excepţională de până la 9 miliarde EUR anunţat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 şi aprobat de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.
„Propunerea face parte din efortul extraordinar al UE, alături de comunitatea internaţională, de a ajuta Ucraina să răspundă nevoilor sale financiare imediate în urma agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei. Aceasta va completa sprijinul acordat deja de UE, inclusiv un împrumut AMF de urgenţă în valoare de 1,2 miliarde EUR plătit în prima jumătate a anului. Împreună, cele două componente ale programului ar aduce sprijinul total AMF pentru Ucraina de la începutul războiului la 2,2 miliarde EUR şi ar putea ajunge la 10 miliarde EUR odată ce întregul pachet de AMF excepţională pentru Ucraina va deveni operaţional”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.
Conform propunerii, fondurile AMF vor fi puse la dispoziţia Ucrainei sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiţii avantajoase. Asistenţa va sprijini stabilitatea macroeconomică a Ucrainei şi rezilienţa generală a acesteia în contextul agresiunii militare a Rusiei şi al provocărilor economice care decurg din aceasta. Ca o altă expresie a solidarităţii, bugetul UE va acoperi costurile dobânzilor aferente acestui împrumut. La fel ca în cazul tuturor împrumuturilor AMF anterioare, Comisia va împrumuta fonduri de pe pieţele internaţionale de capital şi le va transfera Ucrainei în aceleaşi condiţii. Acest împrumut acordat Ucrainei va fi sprijinit pentru 70 % din valoare prin sume rezervate din bugetul UE.
De îndată ce Parlamentul European şi Consiliul vor aproba propunerea şi se vor semna memorandumul de înţelegere şi acordul de împrumut aferente cu autorităţile ucrainene, Comisia va pune rapid la dispoziţia Ucrainei suma de 1 miliard EUR.
Preşedinta Ursula von der Leyen a declarat: „UE continuă să fie alături de Ucraina şi de poporul său curajos. Astăzi propunem acordarea unei tranşe de 1 miliard EUR din noul pachet de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina. Această primă parte a asistenţei anunţate în luna mai ne va permite să răspundem imediat nevoilor urgente ale Ucrainei. UE va continua să ofere ajutor Ucrainei şi, pe termen lung, să sprijine reconstrucţia acesteia ca ţară democratică şi prosperă”.

Comisia Europeană a acordat Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, aseară, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat sute de persoane, titlul „Marca Patrimoniului European”.
Acest important şi râvnit trofeu a fost acordat pentru rolul deosebit pe care Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi (astăzi sediul Bibliotecii) l-a avut în istoria şi cultura europeană, precum şi în crearea Europei de astăzi.
Încântat de acest nou succes al Galaţiului, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a declarat: „Îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest demers şi pentru obţinerea acestui valoros trofeu care pune Galaţiul şi fostul Palat al Comisiei Europene a Dunării pe harta patrimoniului european”.
În România, în afară de Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, acest titlu european a mai fost primit doar de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei.
„Este o mare onoare pentru noi să primim acest trofeu. A fost un efort al întregii echipe şi ţin să le mulţumesc colegilor pentru tot. Totodată, mulţumesc Consiliului Judeţean, principalul nostru partener, care sprijină activitatea Bibliotecii şi toate eforturile noastre de a conserva patrimoniul pe care îl gestionăm. Îi mulţumim de asemenea domnului prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, care ne-a fost aproape în acest proiect. Trofeul este, în primul rând, al comunităţii gălăţene, dar şi al României”, a spus Corina-Emanuela Dobre, managerul Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” din Galaţi.
Situl de la Galaţi a fost înscris în marea competiţie europeană de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Galaţi, cu un proiect serios, prin intermediul căruia a fost prezentată istoria clădirii monument istoric, a fost argumentată semnificaţia europeană a sitului şi s-au propus o serie de acţiuni şi evenimente de promovare a Palatului Comisiei Europene a Dunării, de conştientizare şi de insuflare în rândul publicului, în special celui tânăr, a valorilor europene şi sentimentului de apartenenţă la marea familie europeană, se arată într-un comunicat al Bibliotecii.

Comisia Europeană propune sancţionarea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, în cadrul unui al şaselea pachet de măsuri ca răspuns la războiul din Ucraina, potrivit unui document consultat miercuri de AFP.
Noua listă, ce va trebui aprobată de statele membre ale Uniunii Europene, cuprinde 58 de personalităţi, printre care numeroşi militari ruşi. Pe listă se află şi soţia, fiica şi un fiu al purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precum şi şeful agenţiei de reglementare a telecomunicaţiilor Roskomnadzor, Andrei Lipov.
Sancţiunile constau în interzicerea accesului în Uniunea Europeană şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia.
Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană.
Patriarhul Kirill, 'un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei', subliniază documentul Comisiei.
Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, sub a cărei jurisdicţie se află în jur de 150 milioane de credincioşi în lume, în principal în Rusia, şi-a înmulţit predicile în care susţine ofensiva rusă în Ucraina.
La 27 februarie, el a vorbit despre o luptă a 'forţelor răului' care se opun 'unităţii' istorice între Rusia şi Ucraina. (sursa Agerpres)

Comisia Europeană a demarat o investigaţie antitrust împotriva giganţilor americani Google şi Meta (firma mamă a Facebook) deoarece serviciile de reclamă online ar fi încălcat reglementările Uniunii Europene privind concurenţa, transmite DPA.
Acordul dintre cele două companii ar fi putut exclude rivalii Google pe piaţa de publicitate digitală, a anunţat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.
"Dacă acordul este confirmat de investigaţia noastră, acesta ar restricţiona şi distorsiona concurenţa, pe o piaţă deja concentrată", a declarat oficialul.
Investigaţia analizează acordul din septembrie 2018 dintre Meta şi Google, numit "Jedi Blue", pentru folosirea serviciului de căutare pe internet al companiei pentru a achiziţiona spaţii de reclamă online.
Comisia Europeană este îngrijorată că în urma acordului ar fi putut fi excluşi concurenţii Google la vânzarea spaţiilor de reclamă online.
Autoritatea pentru concurenţă din Marea Britanie (CMA) a deschis deja o investigaţie privind acordul dintre Google şi Meta, iar Comisia Europeană va colabora strâns cu CMA, informează Agerpres.