Comisia Europeana a anunțat marți că a rezervat 15 milioane de doze suplimentare din noua versiune de vaccin anti-COVID de la Moderna, modificată pentru varianta Omicron, relatează AFP. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a anunțat la jumătatea lunii iunie că a început să examineze această nouă versiune de vaccin, care vizează atât tulpina inițială a SARS CoV-2, cât și pe cea a variantei Omicron, inclusiv sub-variantele care au condus recent la o creștere a infectărilor. Cu toate acestea, acordul încheiat de Comisia Europeană rămâne suspendat până la unda verde din partea autorităților de reglementare europene, "sub rezerva autorizației de introducere pe piață (în UE) în intervalul de timp care ar permite utilizarea acestor doze pentru vaccinare" în această toamnă și iarnă, potrivit unui comunicat de presă. Cele 15 milioane de doze fac parte din comanda totală de 460 de milioane de doze către compania Moderna, în numele celor 27 de state membre UE, plasată de către Comisie după declanșarea pandemiei. La începutul lunii iunie, executivul european a anunțat că a ajuns la un acord cu compania Moderna pentru ca o "parte" din dozele a căror livrare era așteptată în cel de-al doilea trimestru să poată fi livrate abia începând din septembrie, sub forma unor vaccinuri booster adaptate variantelor SARS CoV-2, inclusiv Omicron. Bruxellesul a anunțat marți că a ajuns la un acord cu Moderna pentru a modifica din nou calendarul, de data aceasta amânând pentru septembrie și în toamnă, apoi în iarnă, furnizarea de doze a căror livrare era programată inițial pentru această vară. Este vorba despre "a răspunde mai bine nevoilor statelor membre" în această toamnă și iarnă, "când este mai probabil să fie nevoie de stocuri suplimentare pentru campaniile lor naționale (de vaccinare) și pentru îndeplinirea angajamentelor lor de solidaritate internațională", a explicat Comisia Europeană. (sursa Agerpres)
Publicat în Sanatate

Eurodeputatul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, cere, într-o scrisoare adresată Preşedintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen (vezi atașamentul de mai jos ↓), măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor la energie. Apelul social-democratului vine în contextul în care Comisia Europeană va adopta, săptămâna viitoare, un Plan de acţiune pentru pregătirea de iarnă.
"Întreruperea fără precedent a aprovizionării cu gaze, combinată cu creşterile record ale preţurilor la energie, pot duce UE la un impact social şi economic devastator în această iarnă. Vremurile excepţionale pe care le trăim necesită măsuri de urgenţă, în care Uniunea trebuie să acţioneze rapid şi să fie mai unită ca niciodată. Planul de acţiune pentru iarnă are nevoie de soluţii pentru atenuarea  costului crizei pentru consumatori, dar pentru a fi eficient, ar trebui să includă şi măsuri de urgenţă pentru abordarea preţurilor la energie. Solicit Comisiei Europene să acţioneze ferm împotriva acţiunilor speculative, prin impozitarea profiturilor extraordinare", a declarat liderul europarlamentarilor PSD.
Dan Nica a solicitat ca Planul de acţiune pentru pregătirea pentru iarnă să includă următoarele măsuri: reducerea decalajului dintre preţurile de achiziţie ale gazelor naturale şi preţurile pieţei en gros; limitarea numărului de intermediari între producători şi cumpărători; extinderea domeniului de aplicare a regimului de limite la produse energetice si alimente; decuplarea preţurilor gazelor naturale de la preţurile energiei electrice.
"Având în vedere sensibilitatea deciziilor care vor fi luate, pentru a avea succes, Planul necesită ca toate instituţiile UE să fie implicate, inclusiv Parlamentul European, în condiţiile în care planul vizează implementarea prevederilor ce decurg din Reglementarea Securităţii Aprovizionării cu Gaze, tratate în cadrul procedurii legislative ordinare. Parlamentul European lucrează deja cu viteză maximă pentru adoptarea propunerii legislative RepowerEU si a demonstrat că are capacitatea de a lucra responsabil, în procedură de urgenţă, în cazul propunerii legislative privind stocarea gazelor. Parlamentul European şi Grupul S&D vor fi întotdeauna parteneri deschişi şi de încredere şi sper ca PE să fie pe deplin implicat în procesul decizional", a subliniat Dan Nica în apelul adresat preşedintei Comisiei Europene.
Iniţiativa europarlamentarului PSD este susţinută de toţi liderii social-democraţi din Comisia de Energie şi Industrii a Parlamentului European.

Publicat în Politica

Comisia Europeană a propus, la începutul lunii iulie, o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară (AMF) în valoare de 1 miliard EUR pentru Ucraina, ca primă parte a pachetului de AMF excepţională de până la 9 miliarde EUR anunţat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 şi aprobat de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.
„Propunerea face parte din efortul extraordinar al UE, alături de comunitatea internaţională, de a ajuta Ucraina să răspundă nevoilor sale financiare imediate în urma agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei. Aceasta va completa sprijinul acordat deja de UE, inclusiv un împrumut AMF de urgenţă în valoare de 1,2 miliarde EUR plătit în prima jumătate a anului. Împreună, cele două componente ale programului ar aduce sprijinul total AMF pentru Ucraina de la începutul războiului la 2,2 miliarde EUR şi ar putea ajunge la 10 miliarde EUR odată ce întregul pachet de AMF excepţională pentru Ucraina va deveni operaţional”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.
Conform propunerii, fondurile AMF vor fi puse la dispoziţia Ucrainei sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiţii avantajoase. Asistenţa va sprijini stabilitatea macroeconomică a Ucrainei şi rezilienţa generală a acesteia în contextul agresiunii militare a Rusiei şi al provocărilor economice care decurg din aceasta. Ca o altă expresie a solidarităţii, bugetul UE va acoperi costurile dobânzilor aferente acestui împrumut. La fel ca în cazul tuturor împrumuturilor AMF anterioare, Comisia va împrumuta fonduri de pe pieţele internaţionale de capital şi le va transfera Ucrainei în aceleaşi condiţii. Acest împrumut acordat Ucrainei va fi sprijinit pentru 70 % din valoare prin sume rezervate din bugetul UE.
De îndată ce Parlamentul European şi Consiliul vor aproba propunerea şi se vor semna memorandumul de înţelegere şi acordul de împrumut aferente cu autorităţile ucrainene, Comisia va pune rapid la dispoziţia Ucrainei suma de 1 miliard EUR.
Preşedinta Ursula von der Leyen a declarat: „UE continuă să fie alături de Ucraina şi de poporul său curajos. Astăzi propunem acordarea unei tranşe de 1 miliard EUR din noul pachet de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina. Această primă parte a asistenţei anunţate în luna mai ne va permite să răspundem imediat nevoilor urgente ale Ucrainei. UE va continua să ofere ajutor Ucrainei şi, pe termen lung, să sprijine reconstrucţia acesteia ca ţară democratică şi prosperă”.

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a acordat Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, aseară, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat sute de persoane, titlul „Marca Patrimoniului European”.
Acest important şi râvnit trofeu a fost acordat pentru rolul deosebit pe care Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi (astăzi sediul Bibliotecii) l-a avut în istoria şi cultura europeană, precum şi în crearea Europei de astăzi.
Încântat de acest nou succes al Galaţiului, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a declarat: „Îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest demers şi pentru obţinerea acestui valoros trofeu care pune Galaţiul şi fostul Palat al Comisiei Europene a Dunării pe harta patrimoniului european”.
În România, în afară de Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, acest titlu european a mai fost primit doar de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei.
„Este o mare onoare pentru noi să primim acest trofeu. A fost un efort al întregii echipe şi ţin să le mulţumesc colegilor pentru tot. Totodată, mulţumesc Consiliului Judeţean, principalul nostru partener, care sprijină activitatea Bibliotecii şi toate eforturile noastre de a conserva patrimoniul pe care îl gestionăm. Îi mulţumim de asemenea domnului prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, care ne-a fost aproape în acest proiect. Trofeul este, în primul rând, al comunităţii gălăţene, dar şi al României”, a spus Corina-Emanuela Dobre, managerul Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” din Galaţi.
Situl de la Galaţi a fost înscris în marea competiţie europeană de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Galaţi, cu un proiect serios, prin intermediul căruia a fost prezentată istoria clădirii monument istoric, a fost argumentată semnificaţia europeană a sitului şi s-au propus o serie de acţiuni şi evenimente de promovare a Palatului Comisiei Europene a Dunării, de conştientizare şi de insuflare în rândul publicului, în special celui tânăr, a valorilor europene şi sentimentului de apartenenţă la marea familie europeană, se arată într-un comunicat al Bibliotecii.

Publicat în Comunitate

Comisia Europeană propune sancţionarea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, în cadrul unui al şaselea pachet de măsuri ca răspuns la războiul din Ucraina, potrivit unui document consultat miercuri de AFP.
Noua listă, ce va trebui aprobată de statele membre ale Uniunii Europene, cuprinde 58 de personalităţi, printre care numeroşi militari ruşi. Pe listă se află şi soţia, fiica şi un fiu al purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precum şi şeful agenţiei de reglementare a telecomunicaţiilor Roskomnadzor, Andrei Lipov.
Sancţiunile constau în interzicerea accesului în Uniunea Europeană şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia.
Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană.
Patriarhul Kirill, 'un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei', subliniază documentul Comisiei.
Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, sub a cărei jurisdicţie se află în jur de 150 milioane de credincioşi în lume, în principal în Rusia, şi-a înmulţit predicile în care susţine ofensiva rusă în Ucraina.
La 27 februarie, el a vorbit despre o luptă a 'forţelor răului' care se opun 'unităţii' istorice între Rusia şi Ucraina. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a demarat o investigaţie antitrust împotriva giganţilor americani Google şi Meta (firma mamă a Facebook) deoarece serviciile de reclamă online ar fi încălcat reglementările Uniunii Europene privind concurenţa, transmite DPA.
Acordul dintre cele două companii ar fi putut exclude rivalii Google pe piaţa de publicitate digitală, a anunţat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.
"Dacă acordul este confirmat de investigaţia noastră, acesta ar restricţiona şi distorsiona concurenţa, pe o piaţă deja concentrată", a declarat oficialul.
Investigaţia analizează acordul din septembrie 2018 dintre Meta şi Google, numit "Jedi Blue", pentru folosirea serviciului de căutare pe internet al companiei pentru a achiziţiona spaţii de reclamă online.
Comisia Europeană este îngrijorată că în urma acordului ar fi putut fi excluşi concurenţii Google la vânzarea spaţiilor de reclamă online.
Autoritatea pentru concurenţă din Marea Britanie (CMA) a deschis deja o investigaţie privind acordul dintre Google şi Meta, iar Comisia Europeană va colabora strâns cu CMA, informează Agerpres.

Publicat în Mozaic

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenței necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România, celelalte state membre din vecinătatea Ucrainei, precum și Republica Moldova a iminentei crize a refugiaților din Ucraina. Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, material medical și personal calificat către flancul estic al UE. „Invadarea Ucrainei provoacă o criză umanitară, cu România în prima linie. Trebuie să fim pregătiți și întreaga Europă trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

„În contextul invaziei în curs a Ucrainei de către Rusia, având în vedere previzibilul aflux de refugiați către țările învecinate Ucrainei, solicit Comisiei Europene să mobilizeze toate tipurile de asistență necesară și de expertiză, pentru a ajuta România și celelalte state din regiune să facă față unei crize a refugiaților”, se arată în scrisoarea liderului europarlamentarilor social-democrați români către președinta Comisiei Europene.

Dan Nica a pledat pentru solidaritate, „pentru a proteja în special categoriile cele mai vulnerabile, care sunt și primele victime ale conflictului: femeile, copiii și vârstnicii”.

Publicat în Politica

Comisia Europeană a aprobat, marţi, ajutorul de stat în valoare de 43,6 milioane de euro destinat CFR Călători, pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
"Această măsură va permite României să compenseze CFR Călători pentru pagubele suferite în perioada 1 aprilie -31 august 2020, ca o consecinţă directă a restricţiilor introduse. Ajutorul va lua forma unei injecţii de capital", a informat Comisia Europeană.
Executivul comunitar a analizat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că măsura adoptată de România va acoperi pagubele care au legătură directă cu pandemia de coronavirus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Din aceste motive, Comisia a ajuns la concluzia că măsura românească este în linie cu prevederile UE privind ajutoarele de stat.
Conform unui memorandum privind ajutorul de stat pentru CFR Călători, discutat de Guvernul de la Bucureşti în data de 25 august 2021, "începând cu luna martie 2020 şi până la finalul lunii decembrie 2020, s-a înregistrat o pierdere cumulată datorată efectelor pandemiei de COVID-19 în perioada 1 aprilie - 31 august 2020 de 210.345.527 lei", se arată în memorandumul privind ajutorul de stat pentru CFR.
Guvernul, prin Ministerul Transporturilor, a propus un ajutor de stat de 210,35 milioane lei (reprezentând echivalentul a 43,63 milioane euro), care va fi utilizat pentru finanţarea rezultatului negativ din activitatea de exploatare, estimat pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2020. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Comisia Europeană a anunţat marţi că a informat Polonia că va reţine din fondurile europene care urmează a-i fi oferite o amendă pentru nerespectarea unei decizii a Curţii de Justiţie a UE, ceea ce reprezintă o premieră, relatează AFP.
Executivul european va începe în "zece zile lucrătoare" recuperarea acestor penalităţi de întârziere legate de neînchiderea unei mine de cărbune, a precizat un purtător de cuvânt, Balazs Ujvari.
Suma este datorată pentru perioada 20 septembrie - 19 octombrie 2021, a explicat el. Asta înseamnă aproape 15 milioane de euro.
Purtătorul de cuvânt al CE nu a dorit să indice din ce fonduri europene va fi dedusă suma.
Penalităţile sunt aplicate chiar dacă Varşovia şi Praga au semnat la 3 februarie un acord asupra acestei mine uriaşe de la Turow, situată în apropiere de frontierele cu Cehia şi Germania, care pune capăt diferendului.
"Prin această compensare, Comisia îşi respectă obligaţia legală de a recupera sancţiunile financiare impuse de Curtea de Justiţie" şi pe care Polonia a refuzat să le plătească, a adăugat purtătorul de cuvânt.
În mai 2021, Curtea de Justiţie a UE a dispus ca guvernul polonez, în cadrul unei decizii provizorii (de urgenţă), să închidă mina de la Turow, din cauza efectelor nocive pentru mediu, în aşteptarea unei decizii pe fond.
În septembrie, instanţa a ordonat ca Varşovia să plătească o penalitate de 500.000 de euro pe zi până la închiderea minei. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a anunţat că marţi încep înscrierile pentru premiile "Noul Bauhaus european", ediţia din 2022, după ce în ianuarie 2021 a lansat faza de proiectare a acestei iniţiative, un proiect economic, cultural şi de mediu, menit să îmbine designul, sustenabilitatea, accesibilitatea, caracterul abordabil şi investiţiile pentru a contribui la realizarea Pactului verde european.
Potrivit unui comunicat al Executivului european, în urma succesului primelor premii, pentru care s-au primit peste 2.000 de candidaturi anul trecut, ediţia din 2022 va celebra noi exemple inspiratoare de transformări pe care iniţiativa îşi propune să le aducă în vieţile noastre, în spaţiile în care trăim şi în experienţele noastre de zi cu zi, a informat CE.
La fel ca în prima ediţie, premiile "Noul Bauhaus european" pe 2022 vor recompensa ideile tinerelor talente, precum şi proiecte existente pentru sustenabilitate, incluziune şi estetică, ce aduc Pactul verde european în rândul oamenilor şi al comunităţilor locale.
Premiile se vor acorda proiectelor şi ideilor care contribuie la crearea unor locuri frumoase, sustenabile şi incluzive, fiind încadrate în patru categorii: reconectarea cu natura; recâştigarea unui sentiment de apartenenţă; prioritizarea locurilor şi a persoanelor care au cea mai mare nevoie şi stimularea unei gândiri integrate, pe termen lung şi care ţine seama de ciclul de viaţă în ecosistemul industrial.

Categorii

Categoriile reflectă cele patru axe tematice de transformare ale noului Bauhaus european. Acestea au fost identificate în cadrul etapei de proiectare în comun a iniţiativei, cu participarea a mii de oameni şi de organizaţii care au contribuit cu punctele de vedere şi experienţele lor. Candidaturile vor fi examinate ţinând seama de cele trei valori esenţiale ale iniţiativei: sustenabilitate, estetică şi incluziune. Candidaţi din toate statele membre, precum şi din întreaga lume, sunt încurajaţi să îşi depună candidatura atât timp cât proiectele/ideile lor sunt localizate în Uniunea Europeană.
Fiecare categorie conţine două componente de concurs paralele: premiile "Noul Bauhaus european" - pentru exemple existente finalizate în ultimii doi ani şi "Staruri în devenire ale Noului Bauhaus european" - pentru concepte sau idei prezentate de tineri creatori, în vârstă de cel mult 30 de ani.

Premii

Pe lângă cele 16 premii acordate de juriu (un câştigător şi un ocupant al locului doi pentru fiecare categorie şi componentă), două premii suplimentare vor fi selectate printr-un vot public din rândul candidaturilor din top. În total, 18 câştigători vor primi sumele premiu de până la 30.000 de euro, precum şi un pachet de comunicare, ce îi va ajuta să îşi dezvolte şi să îşi promoveze ulterior iniţiativele.
Candidaturile se primesc până la data de 28 februarie 2022, orele 19:00CET. Sunt bineveniţi candidaţi de toate naţionalităţile şi din toate mediile, atât timp cât conceptele, ideile şi proiectele lor sunt dezvoltate sau localizate fizic în UE.
"Noul Bauhaus european se bazează pe cultura, educaţia, ştiinţa şi inovarea din Europa pentru a face ca promisiunile Pactului verde european să se transforme în îmbunătăţiri în viaţa noastră de zi cu zi. Aştept cu nerăbdare să văd cum vârful creativităţii europene prinde viaţă în candidaturile din acest an", a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.
La rândul său, comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a afirmat: "Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de idei sustenabile şi inovatoare care să transforme modul în care trăim şi lucrăm şi care să nu lase pe nimeni în urmă. Noul Bauhaus european premiază cele mai bune, mai îndrăzneţe şi mai inteligente concepte care îşi propun să ne îmbunătăţească regiunile şi oraşele într-un mod care respectă atât oamenii, cât şi planeta. Politica de coeziune va continua să contribuie la transformarea acestor noi idei în realitate în toate regiunile europene, în beneficiul tuturor comunităţilor noastre". (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 4