Comisia Europeană a transferat, joi, României suma de 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare, echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate acestei ţări în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Plata de prefinanţare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiţii şi de reformă cuprinse în Planul de redresare şi rezilienţă al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro.
Plata de joi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operaţiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârşitul anului, Comisia intenţionează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanţare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt ("EU-Bills"), pentru a finanţa primele plăţi planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU.
În România, Mecanismul de redresare şi rezilienţă finanţează investiţii şi reforme care se preconizează că vor transforma profund economia şi societatea acestei ţări. Printre măsurile notabile se numără următoarele: asigurarea tranziţiei către o economie verde, sprijinirea tranziţiei digitale şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale.
În ceea ce priveşte asigurarea tranziţiei către o economie verde, planul României prevede investiţii de 3,9 miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate şi a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu şi va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. Valul de renovări va spori rezistenţa clădirilor la seisme şi le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă.
Reformele şi investiţiile în valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producţia de energie curată prin eliminarea treptată a producţiei de cărbune şi lignit şi prin utilizarea surselor regenerabile de energie şi a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecţie a biodiversităţii şi a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire şi pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucţie ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.
La capitolul sprijinirea tranziţiei digitale, planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investeşte 470 de milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistenţă medicală şi sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane euro vor fi alocate digitalizării educaţiei în vederea îmbunătăţirii competenţelor pedagogice digitale, precum şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.
În ceea ce priveşte consolidarea rezilienţei economice şi sociale, planul va sprijini un proces decizional mai bun şi sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii şi al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăţi mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând combaterea corupţiei şi sprijinind un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.
Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate prin investiţii de 2 miliarde euro în infrastructuri spitaliceşti moderne şi va îmbunătăţi sistemul educaţional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învăţământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi va îmbunătăţi sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în acelaşi timp stimulente pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro.
"Mă bucur că România primeşte prima tranşă de 1,8 miliarde euro în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Salut reformele şi investiţiile care facilitează dubla tranziţie verde şi digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate şi la consolidarea administraţiei publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetăţenii săi beneficiază pe deplin de acest plan", a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.
"Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primeşte 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare. Planul de redresare şi rezilienţă al României este un model pentru un viitor mai prosper şi mai durabil pentru această ţară, atât din punctul de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce priveşte finanţarea, cât şi reformele şi investiţiile ambiţioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România", a precizat, la rândul său, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieşi mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziţia verde şi tranziţia digitală şi pentru a consolida rezilienţa şi coeziunea în societăţile noastre. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piaţă a unei a doua insecte, Locusta migratoria (lăcusta călătoare), ca aliment nou, anunţă într-un comunicat executivul comunitar.
Acest aliment va fi disponibil sub formă congelată, uscată şi de pudră şi este destinat comercializării ca gustare sau ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare.
Această autorizaţie vine în urma unei evaluări ştiinţifice riguroase efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), care a concluzionat că lăcusta migratoare este sigură pentru utilizările prezentate de societatea solicitantă, precizează Comisia Europeană.
Produsele care vor conţine acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potenţialele reacţii alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre în care a fost depusă cererea. În luna iunie a acestui an a fost autorizată prima insectă ca aliment nou: viermele galben uscat.
În diverse studii, Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă şi sănătoasă, cu un conţinut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei "De la fermă la consumator'' ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil, aminteşte executivul comunitar. *foto: (c) Axel Hochkirch/eunis.eea.europa.eu (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic
Miercuri, 15 Septembrie 2021 14:01

Începe Săptămâna Europeană a Mobilităţii

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi, Direcţia Generală de Mediu din cadrul Comisiei Europene organizează anual, în perioada 16-22 septembrie, Săptămâna Europeană a Mobilităţii, o campanie europeană de promovare a mobilităţii urbane durabile care oferă oraşelor mari şi mici, deopotrivă, ocazia de a folosi formele alternative de transport ecologic şi de a sublinia faptul că mobilitatea sporeşte în mod clar calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, a poluării fonice şi a accidentelor, precum şi la reducerea numărului persoanelor sedentare.

Sloganul campaniei din acest an „Fă mişcare. Rămâi sănătos” a fost ales având în vedere tema anuală „Siguranţa şi sănătate prin mobilitate durabilă”, precum şi cele patru subiecte principale: sănătatea mintală, sănătatea fizică, măsurile de siguranţă şi răspunsul la pandemia de COVID-19. „Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre. Calitatea aerului continuă să aibă un impact major asupra sănătăţii cetăţenilor, conducând la complicaţii respiratorii şi cardiace, la decese premature şi la reducerea speranţei de viaţă. Poluarea aerului afectează, de asemenea, mediul, ducând la acidifiere, la pierderea biodiversităţii, la epuizarea stratului de ozon şi schimbări climatice”, precizează APM Galaţi.

Săptămâna se va încheia cu evenimentul „În oraş fără maşină!”, prin care oraşele participante stabilesc una sau mai multe zone exclusiv pentru pietoni, ciclişti şi transportul în comun pentru o zi întreagă. „Acest eveniment ne reaminteşte că putem contribui cu toţii la combaterea poluării aerului urban. Schimbându-ne obiceiurile, de exemplu deplasându-ne cu bicicleta în loc să mergem cu maşina sau optând pentru transportul în comun, putem să ne îmbunătăţim calitatea vieţii. Deoarece, s-a constatat că oraşele care promovează mersul pe jos şi cu bicicleta în locul autoturismelor sunt mai atractive, au un trafic mai descongestionat şi o calitate mai ridicată a vieţii”, menţionează APM Galaţi.

Publicat în Comunitate

Comisia Europeană a anunţat marţi că a fost atinsă ţinta vaccinării anti-COVID a cel puţin 70% din populaţia adultă a Uniunii Europene, obiectiv stabilit la începutul acestui an, transmite Reuters.
''70% dintre adulţii din UE sunt vaccinaţi complet. Vreau să mulţumesc multor oameni pentru că au făcut posibilă această realizare măreaţă'', a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto).
Acest anunţ înseamnă că cel puţin 225 de milioane de persoane au primit două doze din vaccinurile Pfizer/BionTech, AstraZeneca sau Moderna ori doza unică de vaccin Johnson & Johnson.
În luna ianuarie, Comisia a declarat că ''în vara lui 2021, statele membre ar trebui să aibă vaccinată 70% din populaţia adultă''. Fraza a fost interpretată în sensul în care fiecare dintre cele 27 de ţări membre trebuie să atingă pragul de 70%.
Anunţul executivului comunitar marchează o bornă importantă în strategia UE de vaccinare împotriva COVID-19 după un start lent, dar în acelaşi timp ascunde mari diferenţe între ţările membre, unele regiuni din vestul Europei depăşind cu mult 70%, în timp ce altele din est, mai sărace, sunt mult în urmă.
Potrivit Centrului european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC), situaţia diferă substanţial între ţări. De exemplu, Malta şi-a vaccinat complet 90% dintre adulţi, Irlanda şi Portugalia, peste 80% din populaţia adultă, iar Franţa, peste 70%.
În estul UE, Bulgaria şi-a vaccinat complet doar o cincime din populaţia sa adultă, iar România, aproximativ 30% dintre adulţi. Croaţia, Letonia, Slovenia şi Slovacia şi-au imunizat complet aproximativ jumătate din populaţia cu vârsta de peste 18 ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, cere Guvernului Cîţu transparenţă, responsabilitate şi respect pentru cetăţenii şi pentru viitorul României, în contextul adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind evaluarea continuă din partea Comisiei şi a Consiliului a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.
„Efortul Uniunii Europene a fost acela de a crea un instrument istoric pentru a încuraja coeziunea economică, socială şi teritorială şi pentru a sprijini statele membre să atenueze impactul pandemiei COVID-19. Economiile UE au nevoie de forţă şi de durabilitate pentru a aborda provocările pe termen lung. Fondurile puse la dispoziţie prin Planurile de Rezilienţă trebuie distribuite în mod echitabil între sectoare, pentru a se asigura un impact cât mai mare asupra creşterii economice. Comisia aşteaptă de la noi măsuri de reformă ambiţioase, dar mai ales o bună execuţie / implementare, aspect esenţial pentru utilizarea pe deplin a acestei mari oportunităţi”, a explicat Dan Nica.
De aceea, europarlamentarul PSD solicită Guvernului Cîţu să nu pună România în situaţia ruşinoasă de a risca suspendarea finanţării prin PNRR, pentru că derapajele cu privire la modul de folosire a banilor europeni nu vor fi trecute cu vederea de Comisia Europeană.
„Din păcate, până în acest moment, PNRR a fost conturat ca fiind Planul unor politicieni pentru (re)lansarea în fruntea propriilor partide. Actuala guvernare trebuie să înţeleagă şi să accepte că banii UE nu sunt garanţia propriilor sinecuri, ci trebuie să reprezinte garanţia dezvoltării comunităţilor din întreaga ţară. Comisia va pune accent pe măsurile din Planurile de Rezilienţă care sprijină o creştere economică inteligentă şi durabilă, îndreptată împotriva sărăciei şi a inegalităţilor, cu IMM-uri puternice şi crearea de noi locuri de muncă. Planurile de Rezilienţă au rolul esenţial de a pregăti şi, mai ales, de a proteja cetăţenii de criza economică, prin atenuarea efectului crizei COVID-19”, a menţionat liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European.
Dan Nica cere Guvernului României să găsească soluţii pentru a sprijini IMM-urile, să îşi îndrepte atenţia către copii şi tineri, dar mai ales către românii cu pensii şi salarii mici, care nu vor face faţă scumpirilor generate de criza economică provocată de pandemie. Europarlamentarul PSD a dat asigurări că social democraţii vor face toate demersurile legale pentru ca niciun abuz să nu fie pus în practică, principalele victime ale unui astfel de demers fiind românii.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un instrument de salvare a economiei şi a nivelului de trai al românilor. Instalarea austerităţii prin intermediul PNRR ar arăta că actuala echipă guvernamentală este încă inertă la nevoile reale ale oamenilor, riscând să risipească banii pentru interese politice şi personale. Solicit Guvernului să depună toate eforturile pentru ca PNRR să devină un program naţional, un sprijin real pentru toţi cetăţenii României”, a mai spus Dan Nica.

Publicat în Politica

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a semnat vineri, 16 aprilie 2021, acordul-cadru de parteneriat al Centrului Europe Direct cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2025. Acordul se referă la acordarea granturilor Uniunii Europene pentru acţiunile Centrului Europe Direct Galaţi. Grantul pentru anul 2021 este de 30.400 de euro.

Centrul Europe Direct Galaţi a fost înfiinţat în anul 2008 cu finanţare de la Comisia Europeană, în cadrul apelului pentru propuneri de proiecte „Selectarea structurilor gazdă pentru centrele de informare din reţeaua Europe Direct”.

Centrul Europe Direct este punctul de informare al Uniunii Europene în judeţul Galaţi, cu privire la activităţile, politicile şi priorităţile autorităţilor europene. De asemenea, prin Centrul Europe Direct a fost creat cadrul instituţional necesar comunicării şi dezbaterii la nivel local a informaţiilor referitoare la Uniunea Europeană.

Serviciile puse la dispoziţie de Centrul Europe Direct Galaţi sunt:
- acces la informaţii europene oficiale;
- punerea la dispoziţia publicului de pliante, broşuri şi alte materiale informative pe teme europene;
- organizarea de evenimente de comunicare pe diverse teme europene;
- acces la resurse multimedia - pagini de internet, baze de date şi arhive electronice;
- asistenţă în obţinerea de informaţii cu privire la politicile Uniunii Europene.

Centrul Europe Direct Galaţi este o structură din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi.

„Centrul Europe Direct, structură din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi, a încheiat un nou parteneriat cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2025. Astfel, reprezentanţii centrului au reuşit să obţină de la autorităţile europene finanţare pentru a realiza activităţi de informare şi comunicare pentru publicul larg pe teme europene. Galaţiul este un centru de tradiţie în ceea ce priveşte informarea publicului despre activităţile şi politicile Uniunii Europene. De altfel, Centrul Europe Galaţi este unul dintre puţinele centre din România care funcţionează fără întrerupere încă din 2008”, spune Costel Fotea.

Publicat în Comunitate
Sâmbătă, 10 Aprilie 2021 00:00

OFICIAL: Galaţiul este exclus total din PNRR

Varianta Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care Guvernul Cîţu va purta negocierile cu Comisia Europeană, a fost adoptată pe data de 07 aprilie 2021.

În noua variantă a PNRR, ca și în cea anterioară, Galaţiul nu apare deloc. Nu este finanţat niciun drum care să lege Galaţiul de restul ţării, de aeroport nici nu poate fi vorba, alte investiţii de anvergură, nici atât.

Majoritatea infrastructurii de transport ce va fi finanţată prin PNRR se va afla în partea de vest a ţării. Pentru incluziunea zonelor defavorizate, pentru Moldova, sunt incluse doar câteva tronsoane de drum, iar pentru Galaţi, nu este prevăzut nici măcar un metru de drum.

PNRR are în total şase piloni, unul dintre aceşti piloni fiind dedicat infrastructurii de transport. Este vorba despre Pilonul III - componenta 8 - Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă.

Deşi la acest capitol, se vorbeşte despre ”Creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR și CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile)”, conexiunile cu aşa numitele culoare navigabile, printre care se numără şi Galaţiul, sunt inexistente.

În PNRR sunt prevăzute pentru a fi finanţate următoarele tronsoane:
- Autostrada A7 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A8 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A1 – Secţiunea Lugoj – Deva;
- Autostrada A3 – Anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
- Drum Expres Târgovişte – Bucureşti;
- Drum Expres Bistriţa – Dej;
- Drum Expres Satu Mare – Baia Mare – Jibou;
- Legătura Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
- Legătura Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
- Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
- Legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
- Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică) – Dej;
- Legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
- Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
- Legătura Reşiţa – Caransebeş – Autostrada A6;
- Legătura Botoşani – Autostrada A7;
- Legătura Piatra Neamţ – Autostrada A7;
- Legătura Vaslui – Autostrada A7;
- Legătura Autostrada A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
- Legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele;
- Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- Legătura Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
- Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
- Modernizare drum Soveja – Lepşa.

În privinţa infrastructurii feroviare, PNRR cuprinde investiţii pentru optimizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională şi investiţii aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din reţeaua TEN-T, cum ar fi: Arad – Timişoara - Caransebeş, Cluj - Episcopia Bihor, Braşov – Aeroport Braşov, Timişoara – Aeroport Timişoara, Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Cum actualul guvern nu a alocat bani pentru construirea unui aeroport la Galaţi, fireşte că nu a considerat necesar să se modernizeze calea ferată în acest judeţ prin PNRR.

Chiar dacă are o poziţie geo-strategică importantă, pentru că se află la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, dar şi pentru că deţine cel mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, judeţul Galaţi pare să fie rupt intenţionat din contextul regional şi naţional prin lipsa totală a investiţiilor în infrastructura de transport.

Aşadar, şi în guvernarea PNL-USR, Galaţiul este uitat, cea mai bună dovadă fiind că în ”marele” Plan de Redresare şi Rezilienţă judeţul nostru a fost exclus total şi rămâne, în continuare, rupt de ţară, rupt de Europa.

Descarcă de mai jos ↓ Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)!

Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a demarat acţiunea împotriva Poloniei, miercuri, 31 martie 2021. Polonia este acuzată de subminarea independenţei judecătorilor şi de împiedicarea acestora în aplicarea legilor UE în Polonia.

Comisia Europeană a cerut Curţii de Justiţie a UE (CJEU) ca, până la soluţionarea procesului, să suspende puterile Camerei Disciplinare a Curţii Supreme a Poloniei, organismul care poate acţiona împotriva judecătorilor.

„Judecătorii poloni sunt, de asemenea, judecători europeni, ei aplică legile UE şi contribuie la încrederea reciprocă pe care este construită Europa. Guvernele naţionale sunt libere să reformeze sistemul judiciar, dar în acest proces de reformă trebuie să respecte tratatele UE”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova.

Guvernul Poloniei a declarat că procesul deschis în instanţă de Comisia Europeană nu este legal şi nu are temei material. „Reglementarea sistemului judiciar este o prerogativă naţională, care poate fi dedusă din Constituţia Poloniei şi din tratatele UE. Reglementările poloneze nu diferă de standardele UE”, a declarat Piotr Muller, purtător de cuvânt al guvernului de la Varşovia.

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a adoptat, pe data de 25 martie, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Programul beneficiază de un buget de 26,2 miliarde EUR (comparativ cu 14,7 miliarde EUR alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde EUR din instrumentele externe ale UE.
Noul program revizuit va finanţa proiecte de mobilitate în scopul învăţării şi de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele şi din toate mediile sociale. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, rezilienţa sistemelor de educaţie şi de formare în contextul pandemiei.
Noul program Erasmus+ oferă oportunităţi de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii şi schimburi de personal în toate domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului. El este deschis şcolarilor, studenţilor din învăţământul superior, elevilor din învăţământul profesional, cursanţilor adulţi, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret şi antrenorilor sportivi.
Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investeşte şi în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate între instituţii de învăţământ superior (de exemplu, Iniţiativa privind universităţile europene), între şcoli, între instituţii de educaţie şi formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), între centre de învăţământ pentru adulţi, între organizaţii de tineret şi sport, între furnizori de educaţie şi formare profesională (de exemplu, centrele de excelenţă profesională) şi între alţi actori din domeniul educaţiei.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sunt:

- Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă şanse mai mari persoanelor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale şi economice diverse, precum şi celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăţi se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi şi activităţile de mobilitate pentru cursanţii adulţi. Graţie parteneriatelor la scară mică şi utilizării unor granturi simplificate, organizaţiilor mai mici, precum şcolile, asociaţiile de tineret şi cluburile sportive, le va fi mai uşor să solicite finanţare. De asemenea, programul va deveni mai internaţional prin consolidarea cooperării cu ţările terţe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor şi proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent şi la sectorul sportului şi al educaţiei şi formării profesionale.
- Erasmus+ digital: Pandemia a evidenţiat necesitatea de a accelera tranziţia digitală a sistemelor de educaţie şi formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, va oferi formare şi schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinning, platforma School Education Gateway şi Portalul european pentru tineret şi va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activităţi de învăţare şi de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată şi simplificată şi mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimaţiei europene de student.
- Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanţilor care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu şi va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
- Erasmus+ pentru tineri: DiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ şi le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obţine un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să înveţe de la alte culturi şi să întâlnească alţi tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunităţi de schimb şi de cooperare prin intermediul noilor activităţi de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze şi să înveţe despre participarea la viaţa democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune şi la drepturile fundamentale şi reunind tinerii şi factorii de decizie la nivel local, naţional şi european.
Efortul de rezilienţă al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de şcoli, instituţii de învăţământ superior, institute de învăţământ profesional, cadre didactice, tineri, organizaţii de tineret şi sport, societatea civilă şi alte părţi interesate. Programul va contribui la accelerarea noilor practici care ameliorează calitatea şi relevanţa sistemelor de educaţie, de formare şi de tineret din întreaga Europă la nivel naţional, regional şi local.

Publicat în Mapamond

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut marţi, 09 martie 2021, respectarea de către Guvernul României a obligaţiei privind procesul de consultare pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum prevede regulamentul european ce stă la baza alocării şi utilizării acestor fonduri.

„E nevoie urgentă de consultări privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Parlamentul Naţional, autorităţile locale, sindicatele, patronatele şi societatea civilă, în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii. România riscă respingerea Planului pe care Guvernul intenţionează să-l depună în ultimul moment, fără consultări şi pârghiile necesare de control“, a avertizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a subliniat că: „Planul Naţional trebuie să respecte obiectivele minime impuse de Comisia Europeană în planul climatic şi al digitalizării. Trebuie pregătite din timp grilele aferente proiectelor precum şi criteriile de evaluare, conform Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, pentru a nu risca respingerea sa de către Comisie pentru lipsă de transparenţă, predictibilitate şi control“.

În cadrul conferinţei online organizate de Institutul Aspen România pe tema „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţile pentru sectorul privat în Noua Economie“, Dan Nica a pledat pentru ca banii europeni „să genereze un echilibru durabil între investiţii şi reforme structurale, prin stimularea creşterii economice şi armonizarea decalajelor regionale existente“.

La dezbaterea moderată de Clara Volintiru, directorul programului Aspen pentru Noua economie şi societate, au mai participat Elisa Roller, şefa unităţii responsabile pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă din cadrul Comisiei Europene, ministrul Cristian Ghinea, eurodeputatul Dragoş Pâslaru, copreşedintele Institutului Aspen România - Florin Pogonaru, precum şi reprezentanţi ai companiilor Vodafone, UniCredit şi Raiffeisen Bank.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 3