Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenței necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România, celelalte state membre din vecinătatea Ucrainei, precum și Republica Moldova a iminentei crize a refugiaților din Ucraina. Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, material medical și personal calificat către flancul estic al UE. „Invadarea Ucrainei provoacă o criză umanitară, cu România în prima linie. Trebuie să fim pregătiți și întreaga Europă trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

„În contextul invaziei în curs a Ucrainei de către Rusia, având în vedere previzibilul aflux de refugiați către țările învecinate Ucrainei, solicit Comisiei Europene să mobilizeze toate tipurile de asistență necesară și de expertiză, pentru a ajuta România și celelalte state din regiune să facă față unei crize a refugiaților”, se arată în scrisoarea liderului europarlamentarilor social-democrați români către președinta Comisiei Europene.

Dan Nica a pledat pentru solidaritate, „pentru a proteja în special categoriile cele mai vulnerabile, care sunt și primele victime ale conflictului: femeile, copiii și vârstnicii”.

Comisia Europeană a aprobat, marţi, ajutorul de stat în valoare de 43,6 milioane de euro destinat CFR Călători, pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
"Această măsură va permite României să compenseze CFR Călători pentru pagubele suferite în perioada 1 aprilie -31 august 2020, ca o consecinţă directă a restricţiilor introduse. Ajutorul va lua forma unei injecţii de capital", a informat Comisia Europeană.
Executivul comunitar a analizat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că măsura adoptată de România va acoperi pagubele care au legătură directă cu pandemia de coronavirus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Din aceste motive, Comisia a ajuns la concluzia că măsura românească este în linie cu prevederile UE privind ajutoarele de stat.
Conform unui memorandum privind ajutorul de stat pentru CFR Călători, discutat de Guvernul de la Bucureşti în data de 25 august 2021, "începând cu luna martie 2020 şi până la finalul lunii decembrie 2020, s-a înregistrat o pierdere cumulată datorată efectelor pandemiei de COVID-19 în perioada 1 aprilie - 31 august 2020 de 210.345.527 lei", se arată în memorandumul privind ajutorul de stat pentru CFR.
Guvernul, prin Ministerul Transporturilor, a propus un ajutor de stat de 210,35 milioane lei (reprezentând echivalentul a 43,63 milioane euro), care va fi utilizat pentru finanţarea rezultatului negativ din activitatea de exploatare, estimat pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2020. (sursa Agerpres)

Comisia Europeană a anunţat marţi că a informat Polonia că va reţine din fondurile europene care urmează a-i fi oferite o amendă pentru nerespectarea unei decizii a Curţii de Justiţie a UE, ceea ce reprezintă o premieră, relatează AFP.
Executivul european va începe în "zece zile lucrătoare" recuperarea acestor penalităţi de întârziere legate de neînchiderea unei mine de cărbune, a precizat un purtător de cuvânt, Balazs Ujvari.
Suma este datorată pentru perioada 20 septembrie - 19 octombrie 2021, a explicat el. Asta înseamnă aproape 15 milioane de euro.
Purtătorul de cuvânt al CE nu a dorit să indice din ce fonduri europene va fi dedusă suma.
Penalităţile sunt aplicate chiar dacă Varşovia şi Praga au semnat la 3 februarie un acord asupra acestei mine uriaşe de la Turow, situată în apropiere de frontierele cu Cehia şi Germania, care pune capăt diferendului.
"Prin această compensare, Comisia îşi respectă obligaţia legală de a recupera sancţiunile financiare impuse de Curtea de Justiţie" şi pe care Polonia a refuzat să le plătească, a adăugat purtătorul de cuvânt.
În mai 2021, Curtea de Justiţie a UE a dispus ca guvernul polonez, în cadrul unei decizii provizorii (de urgenţă), să închidă mina de la Turow, din cauza efectelor nocive pentru mediu, în aşteptarea unei decizii pe fond.
În septembrie, instanţa a ordonat ca Varşovia să plătească o penalitate de 500.000 de euro pe zi până la închiderea minei. (sursa Agerpres)

Comisia Europeană a anunţat că marţi încep înscrierile pentru premiile "Noul Bauhaus european", ediţia din 2022, după ce în ianuarie 2021 a lansat faza de proiectare a acestei iniţiative, un proiect economic, cultural şi de mediu, menit să îmbine designul, sustenabilitatea, accesibilitatea, caracterul abordabil şi investiţiile pentru a contribui la realizarea Pactului verde european.
Potrivit unui comunicat al Executivului european, în urma succesului primelor premii, pentru care s-au primit peste 2.000 de candidaturi anul trecut, ediţia din 2022 va celebra noi exemple inspiratoare de transformări pe care iniţiativa îşi propune să le aducă în vieţile noastre, în spaţiile în care trăim şi în experienţele noastre de zi cu zi, a informat CE.
La fel ca în prima ediţie, premiile "Noul Bauhaus european" pe 2022 vor recompensa ideile tinerelor talente, precum şi proiecte existente pentru sustenabilitate, incluziune şi estetică, ce aduc Pactul verde european în rândul oamenilor şi al comunităţilor locale.
Premiile se vor acorda proiectelor şi ideilor care contribuie la crearea unor locuri frumoase, sustenabile şi incluzive, fiind încadrate în patru categorii: reconectarea cu natura; recâştigarea unui sentiment de apartenenţă; prioritizarea locurilor şi a persoanelor care au cea mai mare nevoie şi stimularea unei gândiri integrate, pe termen lung şi care ţine seama de ciclul de viaţă în ecosistemul industrial.

Categorii

Categoriile reflectă cele patru axe tematice de transformare ale noului Bauhaus european. Acestea au fost identificate în cadrul etapei de proiectare în comun a iniţiativei, cu participarea a mii de oameni şi de organizaţii care au contribuit cu punctele de vedere şi experienţele lor. Candidaturile vor fi examinate ţinând seama de cele trei valori esenţiale ale iniţiativei: sustenabilitate, estetică şi incluziune. Candidaţi din toate statele membre, precum şi din întreaga lume, sunt încurajaţi să îşi depună candidatura atât timp cât proiectele/ideile lor sunt localizate în Uniunea Europeană.
Fiecare categorie conţine două componente de concurs paralele: premiile "Noul Bauhaus european" - pentru exemple existente finalizate în ultimii doi ani şi "Staruri în devenire ale Noului Bauhaus european" - pentru concepte sau idei prezentate de tineri creatori, în vârstă de cel mult 30 de ani.

Premii

Pe lângă cele 16 premii acordate de juriu (un câştigător şi un ocupant al locului doi pentru fiecare categorie şi componentă), două premii suplimentare vor fi selectate printr-un vot public din rândul candidaturilor din top. În total, 18 câştigători vor primi sumele premiu de până la 30.000 de euro, precum şi un pachet de comunicare, ce îi va ajuta să îşi dezvolte şi să îşi promoveze ulterior iniţiativele.
Candidaturile se primesc până la data de 28 februarie 2022, orele 19:00CET. Sunt bineveniţi candidaţi de toate naţionalităţile şi din toate mediile, atât timp cât conceptele, ideile şi proiectele lor sunt dezvoltate sau localizate fizic în UE.
"Noul Bauhaus european se bazează pe cultura, educaţia, ştiinţa şi inovarea din Europa pentru a face ca promisiunile Pactului verde european să se transforme în îmbunătăţiri în viaţa noastră de zi cu zi. Aştept cu nerăbdare să văd cum vârful creativităţii europene prinde viaţă în candidaturile din acest an", a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.
La rândul său, comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a afirmat: "Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de idei sustenabile şi inovatoare care să transforme modul în care trăim şi lucrăm şi care să nu lase pe nimeni în urmă. Noul Bauhaus european premiază cele mai bune, mai îndrăzneţe şi mai inteligente concepte care îşi propun să ne îmbunătăţească regiunile şi oraşele într-un mod care respectă atât oamenii, cât şi planeta. Politica de coeziune va continua să contribuie la transformarea acestor noi idei în realitate în toate regiunile europene, în beneficiul tuturor comunităţilor noastre". (sursa Agerpres)

Comisia Europeană a anunţat marţi, 21 decembrie 2021, că certificatele Covid emise în blocul comunitar vor fi valabile doar 9 luni fără o doză booster a unui vaccin împotriva coronavirusului, relatează Deutsche Welle.

Regula ar putea fi blocată de o majoritate calificată a guvernelor statelor membre sau de o majoritate simplă în Parlamentul European însă oficialii de la Bruxelles sunt încrezători că măsura are o susţinere solidă.

„Astăzi, Comisia a adoptat norme referitoare la Certificatul digital UE COVID, stabilind o perioadă obligatorie de acceptare de 9 luni (mai exact 270 de zile) a certificatelor de vaccinare în scopul călătoriilor în interiorul UE. O perioadă clară şi uniformă de acceptare a certificatelor de vaccinare va garanta că măsurile de călătorie continuă să fie coordonate, aşa cum a solicitat Consiliul European în urma ultimei sale reuniuni din 16 decembrie 2021. Noile reguli vor asigura că restricţiile se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, deoarece precum şi criterii obiective. Coordonarea continuă este esenţială pentru funcţionarea pieţei unice şi va oferi claritate cetăţenilor UE în exercitarea dreptului lor la liberă circulaţie”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Noile reguli pentru călătoriile în interiorul UE armonizează diferitele reguli din statele membre. Această perioadă de valabilitate ţine cont de îndrumările Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, conform cărora dozele de rapel sunt recomandate cel târziu la şase luni de la finalizarea primului ciclu de vaccinare. Certificatul va rămâne valabil pentru o perioadă de graţie suplimentară de trei luni dincolo de cele şase luni pentru a se asigura că campaniile naţionale de vaccinare se pot ajusta şi cetăţenii vor avea acces la doze de rapel.

Noile reguli privind perioada de acceptare a certificatelor de vaccinare se aplică în scopul călătoriilor. Atunci când introduc reguli diferite de utilizare a certificatelor la nivel naţional, statele membre sunt încurajate să le alinieze la aceste noi reguli pentru a oferi siguranţă călătorilor şi pentru a reduce perturbările.

În plus, Comisia a adaptat şi regulile pentru codificarea certificatelor de vaccinare. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că certificatele de vaccinare care arată finalizarea seriei primare pot fi întotdeauna diferenţiate de certificatele de vaccinare eliberate în urma unei doze de rapel.

Booster-urile vor fi înregistrate după cum urmează:

- 3/3 pentru o doză de rapel după o serie de vaccinare primară cu 2 doze.
- 2/1 pentru o doză de rapel după o vaccinare cu o singură doză sau o doză de vaccin cu 2 doze administrată unei persoane recuperate.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: „O perioadă de valabilitate armonizată pentru certificatul digital UE COVID este o necesitate pentru libera circulaţie în siguranţă şi coordonarea la nivelul UE. Puterea şi succesul acestui instrument nepreţuit pentru cetăţeni şi întreprinderi rezidă în utilizarea sa coerentă în întreaga UE. Ceea ce este necesar acum este să ne asigurăm că campaniile de amplificare au loc cât mai repede posibil, că cât mai mulţi cetăţeni sunt protejaţi printr-o doză suplimentară şi că certificatele noastre rămân un instrument cheie pentru călătorii şi protecţia sănătăţii publice”.

„Statele membre ar trebui să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la vaccinare pentru acele grupuri de populaţie ale căror certificate de vaccinare emise anterior se apropie de limita perioadei standard de acceptare. Deocamdată nu se va aplica nicio perioadă standard de acceptare certificatelor eliberate în urma administrării dozelor de rapel, având în vedere că nu sunt încă disponibile suficiente date privind perioada de protecţie. Perioada de acceptare nu va fi codificată în certificatul în sine. În schimb, aplicaţiile mobile utilizate pentru verificarea certificatelor digitale UE COVID vor fi ajustate: dacă data vaccinării este mai mare de 270 de zile în urmă, aplicaţia mobilă utilizată pentru verificare va indica certificatul ca expirat. Pentru a acorda suficient timp pentru implementarea tehnică a perioadei de acceptare şi pentru campaniile de vaccinare de rapel ale statelor membre, aceste noi reguli ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2022”, se mai arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a transferat, joi, României suma de 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare, echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate acestei ţări în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Plata de prefinanţare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiţii şi de reformă cuprinse în Planul de redresare şi rezilienţă al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro.
Plata de joi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operaţiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârşitul anului, Comisia intenţionează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanţare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt ("EU-Bills"), pentru a finanţa primele plăţi planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU.
În România, Mecanismul de redresare şi rezilienţă finanţează investiţii şi reforme care se preconizează că vor transforma profund economia şi societatea acestei ţări. Printre măsurile notabile se numără următoarele: asigurarea tranziţiei către o economie verde, sprijinirea tranziţiei digitale şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale.
În ceea ce priveşte asigurarea tranziţiei către o economie verde, planul României prevede investiţii de 3,9 miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate şi a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu şi va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. Valul de renovări va spori rezistenţa clădirilor la seisme şi le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă.
Reformele şi investiţiile în valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producţia de energie curată prin eliminarea treptată a producţiei de cărbune şi lignit şi prin utilizarea surselor regenerabile de energie şi a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecţie a biodiversităţii şi a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire şi pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucţie ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.
La capitolul sprijinirea tranziţiei digitale, planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investeşte 470 de milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistenţă medicală şi sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane euro vor fi alocate digitalizării educaţiei în vederea îmbunătăţirii competenţelor pedagogice digitale, precum şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.
În ceea ce priveşte consolidarea rezilienţei economice şi sociale, planul va sprijini un proces decizional mai bun şi sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii şi al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăţi mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând combaterea corupţiei şi sprijinind un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.
Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate prin investiţii de 2 miliarde euro în infrastructuri spitaliceşti moderne şi va îmbunătăţi sistemul educaţional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învăţământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi va îmbunătăţi sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în acelaşi timp stimulente pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro.
"Mă bucur că România primeşte prima tranşă de 1,8 miliarde euro în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Salut reformele şi investiţiile care facilitează dubla tranziţie verde şi digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate şi la consolidarea administraţiei publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetăţenii săi beneficiază pe deplin de acest plan", a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.
"Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primeşte 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare. Planul de redresare şi rezilienţă al României este un model pentru un viitor mai prosper şi mai durabil pentru această ţară, atât din punctul de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce priveşte finanţarea, cât şi reformele şi investiţiile ambiţioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România", a precizat, la rândul său, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieşi mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziţia verde şi tranziţia digitală şi pentru a consolida rezilienţa şi coeziunea în societăţile noastre. (sursa Agerpres)

Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piaţă a unei a doua insecte, Locusta migratoria (lăcusta călătoare), ca aliment nou, anunţă într-un comunicat executivul comunitar.
Acest aliment va fi disponibil sub formă congelată, uscată şi de pudră şi este destinat comercializării ca gustare sau ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare.
Această autorizaţie vine în urma unei evaluări ştiinţifice riguroase efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), care a concluzionat că lăcusta migratoare este sigură pentru utilizările prezentate de societatea solicitantă, precizează Comisia Europeană.
Produsele care vor conţine acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potenţialele reacţii alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre în care a fost depusă cererea. În luna iunie a acestui an a fost autorizată prima insectă ca aliment nou: viermele galben uscat.
În diverse studii, Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă şi sănătoasă, cu un conţinut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei "De la fermă la consumator'' ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil, aminteşte executivul comunitar. *foto: (c) Axel Hochkirch/eunis.eea.europa.eu (sursa Agerpres)

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi, Direcţia Generală de Mediu din cadrul Comisiei Europene organizează anual, în perioada 16-22 septembrie, Săptămâna Europeană a Mobilităţii, o campanie europeană de promovare a mobilităţii urbane durabile care oferă oraşelor mari şi mici, deopotrivă, ocazia de a folosi formele alternative de transport ecologic şi de a sublinia faptul că mobilitatea sporeşte în mod clar calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, a poluării fonice şi a accidentelor, precum şi la reducerea numărului persoanelor sedentare.

Sloganul campaniei din acest an „Fă mişcare. Rămâi sănătos” a fost ales având în vedere tema anuală „Siguranţa şi sănătate prin mobilitate durabilă”, precum şi cele patru subiecte principale: sănătatea mintală, sănătatea fizică, măsurile de siguranţă şi răspunsul la pandemia de COVID-19. „Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre. Calitatea aerului continuă să aibă un impact major asupra sănătăţii cetăţenilor, conducând la complicaţii respiratorii şi cardiace, la decese premature şi la reducerea speranţei de viaţă. Poluarea aerului afectează, de asemenea, mediul, ducând la acidifiere, la pierderea biodiversităţii, la epuizarea stratului de ozon şi schimbări climatice”, precizează APM Galaţi.

Săptămâna se va încheia cu evenimentul „În oraş fără maşină!”, prin care oraşele participante stabilesc una sau mai multe zone exclusiv pentru pietoni, ciclişti şi transportul în comun pentru o zi întreagă. „Acest eveniment ne reaminteşte că putem contribui cu toţii la combaterea poluării aerului urban. Schimbându-ne obiceiurile, de exemplu deplasându-ne cu bicicleta în loc să mergem cu maşina sau optând pentru transportul în comun, putem să ne îmbunătăţim calitatea vieţii. Deoarece, s-a constatat că oraşele care promovează mersul pe jos şi cu bicicleta în locul autoturismelor sunt mai atractive, au un trafic mai descongestionat şi o calitate mai ridicată a vieţii”, menţionează APM Galaţi.

Comisia Europeană a anunţat marţi că a fost atinsă ţinta vaccinării anti-COVID a cel puţin 70% din populaţia adultă a Uniunii Europene, obiectiv stabilit la începutul acestui an, transmite Reuters.
''70% dintre adulţii din UE sunt vaccinaţi complet. Vreau să mulţumesc multor oameni pentru că au făcut posibilă această realizare măreaţă'', a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto).
Acest anunţ înseamnă că cel puţin 225 de milioane de persoane au primit două doze din vaccinurile Pfizer/BionTech, AstraZeneca sau Moderna ori doza unică de vaccin Johnson & Johnson.
În luna ianuarie, Comisia a declarat că ''în vara lui 2021, statele membre ar trebui să aibă vaccinată 70% din populaţia adultă''. Fraza a fost interpretată în sensul în care fiecare dintre cele 27 de ţări membre trebuie să atingă pragul de 70%.
Anunţul executivului comunitar marchează o bornă importantă în strategia UE de vaccinare împotriva COVID-19 după un start lent, dar în acelaşi timp ascunde mari diferenţe între ţările membre, unele regiuni din vestul Europei depăşind cu mult 70%, în timp ce altele din est, mai sărace, sunt mult în urmă.
Potrivit Centrului european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC), situaţia diferă substanţial între ţări. De exemplu, Malta şi-a vaccinat complet 90% dintre adulţi, Irlanda şi Portugalia, peste 80% din populaţia adultă, iar Franţa, peste 70%.
În estul UE, Bulgaria şi-a vaccinat complet doar o cincime din populaţia sa adultă, iar România, aproximativ 30% dintre adulţi. Croaţia, Letonia, Slovenia şi Slovacia şi-au imunizat complet aproximativ jumătate din populaţia cu vârsta de peste 18 ani. (sursa Agerpres)

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, cere Guvernului Cîţu transparenţă, responsabilitate şi respect pentru cetăţenii şi pentru viitorul României, în contextul adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind evaluarea continuă din partea Comisiei şi a Consiliului a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.
„Efortul Uniunii Europene a fost acela de a crea un instrument istoric pentru a încuraja coeziunea economică, socială şi teritorială şi pentru a sprijini statele membre să atenueze impactul pandemiei COVID-19. Economiile UE au nevoie de forţă şi de durabilitate pentru a aborda provocările pe termen lung. Fondurile puse la dispoziţie prin Planurile de Rezilienţă trebuie distribuite în mod echitabil între sectoare, pentru a se asigura un impact cât mai mare asupra creşterii economice. Comisia aşteaptă de la noi măsuri de reformă ambiţioase, dar mai ales o bună execuţie / implementare, aspect esenţial pentru utilizarea pe deplin a acestei mari oportunităţi”, a explicat Dan Nica.
De aceea, europarlamentarul PSD solicită Guvernului Cîţu să nu pună România în situaţia ruşinoasă de a risca suspendarea finanţării prin PNRR, pentru că derapajele cu privire la modul de folosire a banilor europeni nu vor fi trecute cu vederea de Comisia Europeană.
„Din păcate, până în acest moment, PNRR a fost conturat ca fiind Planul unor politicieni pentru (re)lansarea în fruntea propriilor partide. Actuala guvernare trebuie să înţeleagă şi să accepte că banii UE nu sunt garanţia propriilor sinecuri, ci trebuie să reprezinte garanţia dezvoltării comunităţilor din întreaga ţară. Comisia va pune accent pe măsurile din Planurile de Rezilienţă care sprijină o creştere economică inteligentă şi durabilă, îndreptată împotriva sărăciei şi a inegalităţilor, cu IMM-uri puternice şi crearea de noi locuri de muncă. Planurile de Rezilienţă au rolul esenţial de a pregăti şi, mai ales, de a proteja cetăţenii de criza economică, prin atenuarea efectului crizei COVID-19”, a menţionat liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European.
Dan Nica cere Guvernului României să găsească soluţii pentru a sprijini IMM-urile, să îşi îndrepte atenţia către copii şi tineri, dar mai ales către românii cu pensii şi salarii mici, care nu vor face faţă scumpirilor generate de criza economică provocată de pandemie. Europarlamentarul PSD a dat asigurări că social democraţii vor face toate demersurile legale pentru ca niciun abuz să nu fie pus în practică, principalele victime ale unui astfel de demers fiind românii.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un instrument de salvare a economiei şi a nivelului de trai al românilor. Instalarea austerităţii prin intermediul PNRR ar arăta că actuala echipă guvernamentală este încă inertă la nevoile reale ale oamenilor, riscând să risipească banii pentru interese politice şi personale. Solicit Guvernului să depună toate eforturile pentru ca PNRR să devină un program naţional, un sprijin real pentru toţi cetăţenii României”, a mai spus Dan Nica.