Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a semnat vineri, 16 aprilie 2021, acordul-cadru de parteneriat al Centrului Europe Direct cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2025. Acordul se referă la acordarea granturilor Uniunii Europene pentru acţiunile Centrului Europe Direct Galaţi. Grantul pentru anul 2021 este de 30.400 de euro.

Centrul Europe Direct Galaţi a fost înfiinţat în anul 2008 cu finanţare de la Comisia Europeană, în cadrul apelului pentru propuneri de proiecte „Selectarea structurilor gazdă pentru centrele de informare din reţeaua Europe Direct”.

Centrul Europe Direct este punctul de informare al Uniunii Europene în judeţul Galaţi, cu privire la activităţile, politicile şi priorităţile autorităţilor europene. De asemenea, prin Centrul Europe Direct a fost creat cadrul instituţional necesar comunicării şi dezbaterii la nivel local a informaţiilor referitoare la Uniunea Europeană.

Serviciile puse la dispoziţie de Centrul Europe Direct Galaţi sunt:
- acces la informaţii europene oficiale;
- punerea la dispoziţia publicului de pliante, broşuri şi alte materiale informative pe teme europene;
- organizarea de evenimente de comunicare pe diverse teme europene;
- acces la resurse multimedia - pagini de internet, baze de date şi arhive electronice;
- asistenţă în obţinerea de informaţii cu privire la politicile Uniunii Europene.

Centrul Europe Direct Galaţi este o structură din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi.

„Centrul Europe Direct, structură din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi, a încheiat un nou parteneriat cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2025. Astfel, reprezentanţii centrului au reuşit să obţină de la autorităţile europene finanţare pentru a realiza activităţi de informare şi comunicare pentru publicul larg pe teme europene. Galaţiul este un centru de tradiţie în ceea ce priveşte informarea publicului despre activităţile şi politicile Uniunii Europene. De altfel, Centrul Europe Galaţi este unul dintre puţinele centre din România care funcţionează fără întrerupere încă din 2008”, spune Costel Fotea.

Varianta Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care Guvernul Cîţu va purta negocierile cu Comisia Europeană, a fost adoptată pe data de 07 aprilie 2021.

În noua variantă a PNRR, ca și în cea anterioară, Galaţiul nu apare deloc. Nu este finanţat niciun drum care să lege Galaţiul de restul ţării, de aeroport nici nu poate fi vorba, alte investiţii de anvergură, nici atât.

Majoritatea infrastructurii de transport ce va fi finanţată prin PNRR se va afla în partea de vest a ţării. Pentru incluziunea zonelor defavorizate, pentru Moldova, sunt incluse doar câteva tronsoane de drum, iar pentru Galaţi, nu este prevăzut nici măcar un metru de drum.

PNRR are în total şase piloni, unul dintre aceşti piloni fiind dedicat infrastructurii de transport. Este vorba despre Pilonul III - componenta 8 - Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă.

Deşi la acest capitol, se vorbeşte despre ”Creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR și CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile)”, conexiunile cu aşa numitele culoare navigabile, printre care se numără şi Galaţiul, sunt inexistente.

În PNRR sunt prevăzute pentru a fi finanţate următoarele tronsoane:
- Autostrada A7 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A8 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A1 – Secţiunea Lugoj – Deva;
- Autostrada A3 – Anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
- Drum Expres Târgovişte – Bucureşti;
- Drum Expres Bistriţa – Dej;
- Drum Expres Satu Mare – Baia Mare – Jibou;
- Legătura Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
- Legătura Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
- Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
- Legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
- Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică) – Dej;
- Legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
- Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
- Legătura Reşiţa – Caransebeş – Autostrada A6;
- Legătura Botoşani – Autostrada A7;
- Legătura Piatra Neamţ – Autostrada A7;
- Legătura Vaslui – Autostrada A7;
- Legătura Autostrada A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
- Legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele;
- Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- Legătura Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
- Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
- Modernizare drum Soveja – Lepşa.

În privinţa infrastructurii feroviare, PNRR cuprinde investiţii pentru optimizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională şi investiţii aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din reţeaua TEN-T, cum ar fi: Arad – Timişoara - Caransebeş, Cluj - Episcopia Bihor, Braşov – Aeroport Braşov, Timişoara – Aeroport Timişoara, Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Cum actualul guvern nu a alocat bani pentru construirea unui aeroport la Galaţi, fireşte că nu a considerat necesar să se modernizeze calea ferată în acest judeţ prin PNRR.

Chiar dacă are o poziţie geo-strategică importantă, pentru că se află la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, dar şi pentru că deţine cel mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, judeţul Galaţi pare să fie rupt intenţionat din contextul regional şi naţional prin lipsa totală a investiţiilor în infrastructura de transport.

Aşadar, şi în guvernarea PNL-USR, Galaţiul este uitat, cea mai bună dovadă fiind că în ”marele” Plan de Redresare şi Rezilienţă judeţul nostru a fost exclus total şi rămâne, în continuare, rupt de ţară, rupt de Europa.

Descarcă de mai jos ↓ Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)!

Comisia Europeană a demarat acţiunea împotriva Poloniei, miercuri, 31 martie 2021. Polonia este acuzată de subminarea independenţei judecătorilor şi de împiedicarea acestora în aplicarea legilor UE în Polonia.

Comisia Europeană a cerut Curţii de Justiţie a UE (CJEU) ca, până la soluţionarea procesului, să suspende puterile Camerei Disciplinare a Curţii Supreme a Poloniei, organismul care poate acţiona împotriva judecătorilor.

„Judecătorii poloni sunt, de asemenea, judecători europeni, ei aplică legile UE şi contribuie la încrederea reciprocă pe care este construită Europa. Guvernele naţionale sunt libere să reformeze sistemul judiciar, dar în acest proces de reformă trebuie să respecte tratatele UE”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova.

Guvernul Poloniei a declarat că procesul deschis în instanţă de Comisia Europeană nu este legal şi nu are temei material. „Reglementarea sistemului judiciar este o prerogativă naţională, care poate fi dedusă din Constituţia Poloniei şi din tratatele UE. Reglementările poloneze nu diferă de standardele UE”, a declarat Piotr Muller, purtător de cuvânt al guvernului de la Varşovia.

Comisia Europeană a adoptat, pe data de 25 martie, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Programul beneficiază de un buget de 26,2 miliarde EUR (comparativ cu 14,7 miliarde EUR alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde EUR din instrumentele externe ale UE.
Noul program revizuit va finanţa proiecte de mobilitate în scopul învăţării şi de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele şi din toate mediile sociale. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, rezilienţa sistemelor de educaţie şi de formare în contextul pandemiei.
Noul program Erasmus+ oferă oportunităţi de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii şi schimburi de personal în toate domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului. El este deschis şcolarilor, studenţilor din învăţământul superior, elevilor din învăţământul profesional, cursanţilor adulţi, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret şi antrenorilor sportivi.
Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investeşte şi în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate între instituţii de învăţământ superior (de exemplu, Iniţiativa privind universităţile europene), între şcoli, între instituţii de educaţie şi formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), între centre de învăţământ pentru adulţi, între organizaţii de tineret şi sport, între furnizori de educaţie şi formare profesională (de exemplu, centrele de excelenţă profesională) şi între alţi actori din domeniul educaţiei.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sunt:

- Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă şanse mai mari persoanelor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale şi economice diverse, precum şi celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăţi se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi şi activităţile de mobilitate pentru cursanţii adulţi. Graţie parteneriatelor la scară mică şi utilizării unor granturi simplificate, organizaţiilor mai mici, precum şcolile, asociaţiile de tineret şi cluburile sportive, le va fi mai uşor să solicite finanţare. De asemenea, programul va deveni mai internaţional prin consolidarea cooperării cu ţările terţe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor şi proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent şi la sectorul sportului şi al educaţiei şi formării profesionale.
- Erasmus+ digital: Pandemia a evidenţiat necesitatea de a accelera tranziţia digitală a sistemelor de educaţie şi formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, va oferi formare şi schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinning, platforma School Education Gateway şi Portalul european pentru tineret şi va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activităţi de învăţare şi de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată şi simplificată şi mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimaţiei europene de student.
- Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanţilor care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu şi va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
- Erasmus+ pentru tineri: DiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ şi le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obţine un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să înveţe de la alte culturi şi să întâlnească alţi tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunităţi de schimb şi de cooperare prin intermediul noilor activităţi de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze şi să înveţe despre participarea la viaţa democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune şi la drepturile fundamentale şi reunind tinerii şi factorii de decizie la nivel local, naţional şi european.
Efortul de rezilienţă al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de şcoli, instituţii de învăţământ superior, institute de învăţământ profesional, cadre didactice, tineri, organizaţii de tineret şi sport, societatea civilă şi alte părţi interesate. Programul va contribui la accelerarea noilor practici care ameliorează calitatea şi relevanţa sistemelor de educaţie, de formare şi de tineret din întreaga Europă la nivel naţional, regional şi local.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut marţi, 09 martie 2021, respectarea de către Guvernul României a obligaţiei privind procesul de consultare pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum prevede regulamentul european ce stă la baza alocării şi utilizării acestor fonduri.

„E nevoie urgentă de consultări privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Parlamentul Naţional, autorităţile locale, sindicatele, patronatele şi societatea civilă, în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii. România riscă respingerea Planului pe care Guvernul intenţionează să-l depună în ultimul moment, fără consultări şi pârghiile necesare de control“, a avertizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a subliniat că: „Planul Naţional trebuie să respecte obiectivele minime impuse de Comisia Europeană în planul climatic şi al digitalizării. Trebuie pregătite din timp grilele aferente proiectelor precum şi criteriile de evaluare, conform Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, pentru a nu risca respingerea sa de către Comisie pentru lipsă de transparenţă, predictibilitate şi control“.

În cadrul conferinţei online organizate de Institutul Aspen România pe tema „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţile pentru sectorul privat în Noua Economie“, Dan Nica a pledat pentru ca banii europeni „să genereze un echilibru durabil între investiţii şi reforme structurale, prin stimularea creşterii economice şi armonizarea decalajelor regionale existente“.

La dezbaterea moderată de Clara Volintiru, directorul programului Aspen pentru Noua economie şi societate, au mai participat Elisa Roller, şefa unităţii responsabile pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă din cadrul Comisiei Europene, ministrul Cristian Ghinea, eurodeputatul Dragoş Pâslaru, copreşedintele Institutului Aspen România - Florin Pogonaru, precum şi reprezentanţi ai companiilor Vodafone, UniCredit şi Raiffeisen Bank.

Comisia Europeană (CE) a avertizat luni că 11 state europene, printre care şi România, se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii finanţelor publice deoarece nivelul datoriei lor va fi ridicat chiar şi peste 10 ani, transmite Reuters.
Într-un raport privind sustenabilitatea fiscală, Comisia Europeană susţine că Franţa, Italia, Belgia, Irlanda, Spania, Croaţia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda şi Marea Britanie se confruntă cu riscuri ridicate. Raportul nu se referă la Grecia şi Cipru care sunt încă în programe de asistenţă financiară.
Informaţiile au la bază estimările macroeconomice publicate de CE în noiembrie 2015.
Raportul nu conţine recomandări urmând ca, ulterior, Comisia Europeană să prezinte recomandări specifice fiecărei ţări.
Statele cu cele mai bune performanţe în privinţa sustenabilităţii fiscale sunt Danemarca, Germania, Estonia şi Letonia.
În cazul României, în raport se arată că pe termen scurt ţara nu se confruntă cu riscuri semnificative de presiuni fiscale, deşi unele variabile (cum ar fi poziţia investiţiilor internaţionale nete) ar putea indica spre unele posibile dificultăţi pe termen scurt.
Pe termen mediu, în condiţii normale şi fără o schimbare a politicii fiscale, datoria publică a României ar putea creşte la peste 60% din PIB în 2026. Pe de altă parte, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea scădea la aproximativ 35% din PIB în 2026 dacă balanţa structurală va fi în linie cu MTO (medium-term objective) iar ţara va respecta prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere.
În plus, apar riscuri pe termen lung care derivă din poziţia bugetară iniţială nefavorabilă, la care se adaugă cheltuielile publice legate de îmbătrânirea populaţiei.

Fermierii europeni pot forma carteluri pentru a vinde în comun ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile, fără a încălca normele UE în materie de concurenţă, atât timp cât cota lor de piaţă nu depăşeşte 20%, a anunţat Comisia Europeană, transmite Reuters. Comisia Europeană a informat că a adoptat noi orientări cu privire la modul în care unele derogări specifice în domeniul agricol de la normele antitrust ale UE se aplică vânzării în comun ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile. Normele standard de concurenţă ale UE interzic acordurile prin care se stabilesc preţurile sau alte condiţii comerciale sau se împart pieţele, cu excepţia cazului în care acordurile permit îmbunătăţirea producţiei sau a distribuţiei, asigurând în acelaşi timp consumatorilor o parte echitabilă din profitul rezultat. Normele standard în materie de concurenţă se aplică sectorului agricol, sub rezerva anumitor derogări specifice. Aceste derogări legate de eficienţă permit producătorilor de ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile să vândă şi să stabilească în comun preţurile, volumele şi alte condiţii prin intermediul organizaţiilor recunoscute, dacă îndeplinesc anumite condiţii, printre care aceea ca volumele comercializate de o anumită organizaţie să nu depăşească anumite praguri (20% din piaţa relevantă pentru uleiul de măsline şi 15% din piaţa naţională pentru carnea de vită şi mânzat şi culturi arabile) şi ca astfel de organizaţii să contribuie semnificativ la eficientizarea activităţii agricultorilor, punându-le la dispoziţie activităţi de sprijin în afara celor de vânzări (de exemplu, depozitare, transport, distribuţie). „Obiectivul este de a se asigura faptul că agricultorii europeni pot coopera între ei pentru a rămâne competitivi şi pentru a beneficia de putere de negociere faţă de cumpărători”, a declarat comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager. „Orientările vizează consolidarea poziţiei comune a agricultorilor în lanţul de aprovizionare cu alimente prin stabilirea de norme clare şi aplicabile. Acestea îi ajuta pe agricultori să contracareze efectele concentrării crescânde în etapele de prelucrare şi de vânzare cu amănuntul ale lanţului”, a declarat la rândul său comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan. Noile orientări vor completa reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013, care a introdus o serie de modificări la normele privind modul în care pot coopera agricultorii din UE. Reforma politicii agricole comune (PAC) vizează creşterea competitivităţii şi a caracterului durabil al activităţii agricultorilor din UE şi consolidarea puterii de negociere a acestora faţa de cumpărători, menţinând, în acelaşi timp, o abordare orientata către piaţă.

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, şi-a schiţat viziunea asupra viitorului blocului comunitar, estimând că, pe termen lung, „nu va mai fi posibil ca 33, 34, 35 de state să meargă cu aceeaşi viteză”, astfel că „într-o zi va trebui să regândim arhitectura europeană”, consemnează AFP, potrivit Agerpres.

 Declaraţia a fost făcută în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri cu publicul, denumită 'Dialogul cu cetăţenii'. Şeful executivului comunitar a sugerat astfel că Uniunea Europeană va primi în viitor noi membri, dar el a insistat asupra ideii unei Europe cu mai multe viteze.

Deşi nu s-a declarat de acord cu afirmaţia că un mic număr de state puternice vor forma un „nucleu dur” al Uniunii Europene, Juncker a admis că am putea avea „un grup de state care iau deciziile împreună” şi care fac totul împreună, în timp ce altele vor fi „pe orbită”.

Întrebat despre posibilitatea unui Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) dacă vor eşua negocierile iniţiate de Londra pentru redefinirea raporturilor acesteia cu blocul comunitar, Juncker a răspuns foarte sigur pe el că Marea Britanie „va rămâne în UE”. „Mi-am petrecut trei ani din viaţă pentru a evita un Grexit (ieşirea Greciei din UE) şi nu o să petrec încă trei pentru a facilita Brexitul”, a insistat preşedintele CE.

Apoi, la sugestia unui invitat din public de a lăsa Marea Britanie să părăsească UE pentru ca blocul comunitar să avanseze mai repede către o Europă federalistă (Marea Britanie dorind o Europă în care statele naţionale să fie consolidate), Juncker a apreciat că „nu este momentul să facem teologie instituţională”, asigurând totodată că va încerca să ajungă la un „acord just” cu guvernul de la Londra.

Un nou program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) este puţin probabil să fie încheiat de România, pentru că se apropie alegerile, a declarat, marţi, Cătălin Păuna - country economist Banca Mondială, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate.

"Ca şi analist, ca şi economist, cred că este puţin probabil înaintea alegerilor pentru că nu vrei probabil să ai un program cu FMI care durează minim 18 luni şi trebuie să ai continuitate. Mai ales că vine după un program care tocmai s-a încheiat şi care nu a avut niciun review în 2015", a explicat Păuna.

El a precizat că Banca Mondială estimează pentru acest an o creştere economică de 3,6% în cazul României, pe fondul secetei din vară, însă pentru anul următor instituţia estimează că avansul economiei româneşti va accelera la 3,9%.

"Noi vedem o creştere economică undeva la 3,6%, afectată de performanţa agriculturii, datorită secetei din vară, însă ne aşteptăm la o accelerare de 3,9% la anul şi la 4,1% în 2017 în scenariul de bază. (...) Evident, dinamica inflaţiei este afectată de măsurile fiscale în principal, de reducerea de TVA din iunie şi o să mai avem o reducere de TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi îşi va pune amprenta pe dinamica inflaţiei. Prognozăm un salt în ianuarie 2017, când efectul din 2016 se va anula, şi va fi probabil o creştere undeva peste nivelul mediu al ţintei BNR de 2,5%", a precizat economistul Băncii Mondiale.

Parlamentarii europeni aduc din nou în discuţie problemele care au apărut în ultimii ani între marile lanţuri de magazine şi furnizorii acestora. Va avea loc o nouă rundă de discuţii pe tema practicilor neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu produse alimentare. La finalul anului, UE ar putea decide să reglementeze relaţia dintre cele două părţi.

După ce în luna iunie a acestui an europarlamentarii din Cadrul Comisiei pentru Protecţia Consumatorilor au realizat un proiect de raport referitor la practicile comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu produse alimentare, joi, pe 12 octombrie, aceştia vor examina amendamentele aduse la raport.

Uniunea Europeană se pregăteşte astfel să creeze, dacă va găsi necesar, un cadru general, aplicabil tuturor statelor membre, astfel încât cei doi parteneri, magazinele şi producătorii, să poate negocia pe picior de egalitate. Totodată, Comisia vrea să prevină apariţia unor legi la nivelul statelor membre care să îngrădească practic concurenţa. România, alături de alte state membre au trimis încă din vara acestui an înştiinţări cu privire la piaţa de retail din România şi la relaţiile dintre marile lanţuri de magazine şi producătorii locali.

Aceasta întrucât, la finele acestui an, cel mai probabil în luna decembrie, Comisia pentru Protecţia Consumatorilor va prezenta Consiliului şi Parlamentului European un raport în urma căruia Comisia va decide dacă sunt necesare acţiuni suplimentare la nivelul UE pentru a aborda aceste probleme. "Comerţul transfrontalier între statele membre ale UE reprezintă în prezent aproximativ 20% din producţia totală de alimente şi băuturi din UE, iar cel puţin 70 % din exporturile totale de produse agroalimentare ale statelor membre ale UE sunt destinate altor state membre ale UE. Prin urmare, un lanţ de aprovizionare cu alimente care să funcţioneze bine şi în mod eficient pe întreg teritoriul UE poate aduce o contribuţie semnificativă la realizarea pieţei unice", se motivează în raport. Potrivit sursei citate, ca urmare a dezvoltării lanţurilor de magazine de tip modern în ultimele decenii, au apărut "diferenţe semnificative ale nivelurilor puterii de negociere şi dezechilibre economice în cadrul relaţiilor comerciale individuale dintre participanţii din lanţul de aprovizionare".

 

Peste 90% dintre producători se plâng de relaţia cu retailerii

 

Statele membre  au realizat şi studii pe această temă, iar concluziile confirmă acest dezechilibru. Spre exemplu, într-un sondaj la nivelul UE realizat printre furnizorii din lanţul alimentar, 96 % dintre respondenţi au declarat că au fost deja supuşi cel puţin unei forme de practici comerciale neloiale (PCN). De asemenea, în Spania,  56% din furnizorii respondenţi au afirmat că s-au confruntat în mod frecvent sau ocazional cu modificări retroactive ale clauzelor contractuale şi 57% dintre respondenţii producători ai unui sondaj din Italia au declarat că acceptă adesea sau întotdeauna modificări unilaterale retroactive, deoarece se tem de represalii comerciale în caz de refuz al schimbărilor.

Efectele practicilor comerciale neloiale sunt extrem de dăunătoare, mai ales pentru IMM-uri. La nivelul UE, 83 % dintre respondenţii care au afirmat că au făcut obiectul unor PCN au declarat că acestea au provocat creşterea costurilor suportate, iar 77 % au declarat că  au provocat reducerea veniturilor obţinute. În plus, ar putea exista, de asemenea, efecte indirecte de-a lungul lanţului de aprovizionare, întrucât IMM-urile, în special, ar putea fi descurajate să intre într-un raport comercial din cauza riscului de a deveni victime ale unor practici comerciale neloiale. 

 

Ce s-a făcut până acum

 

Neexistând o politică comună la nivelul UE, statele membre au abordat diferit practicile neloiale. Astfel, unele state membre au adoptat măsuri de reglementare, în timp ce altele au optat pentru abordări de autoreglementare sau nu au luat măsuri specifice împotriva PCN din lanţurile de aprovizionare, bazându-se doar pe principii generale. Totodată, orice parte expusă la PCN poate, în principiu, să solicite măsuri reparatorii în instanţă în temeiul dispoziţiilor dreptului general civil împotriva clauzelor contractuale abuzive. Cu toate acestea, unele părţi interesate, în special IMM-uri, au subliniat că adesea litigiile în instanţă nu sunt, în practică, o modalitate eficace de a combate practicile comerciale neloiale. "Acest lucru ar putea fi problematic în contextul creşterii numărului de proceduri multinaţionale de achiziţii. În plus, există cazuri izolate de „forum shopping” (căutare a instanţei celei mai favorabile), mai exact situaţii în care partea contractuală cea mai puternică alege unilateral în care stat membru şi prin urmare conform cărui cadru de reglementare se aplică contractul, pentru a evita cadrele naţionale care prevăd măsuri mai stricte împotriva PCN", s emai arată în raport.

 

Care este poziţia României 

 

"Aceasta este o prioritate a Comisarului. Chiar la ultimul consiliu a ridicat această problemă spunând că gândeşte un pachet prin care Comisia Europeană să fie mult mai activă în ceea ce priveşte acest aspect. Noi ne-am spus punctul de vedere şi probabil o să îl spunem şi în cadru tehnic. Cred că este o soluţie şi că UE trebuie să reglementeze, pentru că altfel o măsură luată de un stat membru va conduce la  competitivitate diferită şi s-ar putea ajunge la probleme de concurenţă. Cred ca o reglementare a UE în acest sens ar ajuta mult mai mult piaţa unică şi pe noi ca stat mebru", a declarat pentru ECONOMICA.NET ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

Amintim că în luna mai a acestui an, în urma unei întâlniri a Miniştrilor Agriculturii Membri ai Grupului de la Vişegrad, s-a discutat şi această problemă şi s-a cerut un răspuns din partea Comisiei Europene la întrebarea „cum funcţionează relaţia dintre producători şi hipermarketuri în fiecare stat membru?”. În acest context, s-a simţit nevoia elaborării unei scrisori comune în care fiecare stat a expus situaţia existentă.