Peste 46% dintre companiile de la nivel global s-au confruntat cu fraude sau infracţiuni financiare în ultimele 24 de luni, atacurile cibernetice, fraudarea clienţilor şi deturnarea de active fiind cele mai frecvente infracţiuni, potrivit studiului bianual PwC "Global Economic Crime and Fraud Survey" (GECS) 2022.
Tehnologia şi media şi telecomunicaţiile s-au confruntat cu cea mai mare incidenţă a fraudelor dintre toate industriile, aproape două treimi dintre companiile din aceste sectoare experimentând o anumită formă de fraudă.
"Rata generală a fraudelor şi infracţiunilor financiare împotriva companiilor a rămas constantă faţă de anul 2020 (47%), în pofida problemelor legate de lanţul de aprovizionare, a instabilităţii mediului geopolitic, a unei economii incerte şi a multor ameninţări emergente. Pandemia a redus actele de însuşire frauduloasă de bunuri, în parte pentru că mai mulţi angajaţi lucrează acum de la distanţă, cu acces limitat la activele companiei, însă asistăm la o creştere a ameninţărilor din afara organizaţiei. Criminalitatea cibernetică se află în fruntea listei de ameninţări cu care se confruntă în prezent companiile, iar pe viitor se preconizează o creştere a riscurilor de fraudă în raportările ESG şi a celor prin intermediul platformelor digitale. Regulile jocului se schimbă, iar companiile trebuie să fie mai agile ca niciodată pentru a răspunde la aceste ameninţări şi să adopte noi abordări şi tehnologii de prevenire", a declarat Ana Sebov, liderul echipei de Forensic din cadrul PwC România.
În rezultatele sondajului din acest an, criminalitatea cibernetică a devansat cu o marjă substanţială fraudele săvârşite de clienţi, cea mai frecventă infracţiune în 2020. 42% dintre companiile cu venituri între 1 şi 10 miliarde de dolari au raportat că s-au confruntat cu infracţiuni cibernetice în această perioadă, în timp ce doar 34% au avut de-a face cu fraude săvârşite de clienţi.
Mai bine de jumătate (52%) dintre companiile cu venituri anuale globale de peste 10 miliarde de dolari s-au confruntat cu fraude în ultimele 24 de luni. În cadrul acestui grup, aproape una din cinci a raportat că cel mai perturbator incident a avut un impact financiar de peste 50 de milioane de dolari.

Cele mai puţin afectate au fost companiile cu venituri mai mici de 100 de milioane de dolari

Potrivit studiului PwC, cele mai puţin afectate au fost companiile cu venituri mai mici de 100 de milioane de dolari, doar 38%, iar una din patru s-a confruntat cu un impact total de peste 1 milion de dolari.
"Creşterea numărului de platforme digitale, cum ar fi reţelele sociale, serviciile (ridesharing, cazare) şi comerţul electronic, deschide uşa riscurilor de fraudă şi de infracţiuni economice, iar 40% dintre respondenţi au experimentat o astfel de fraudă", arată studiul citat.
De asemenea, frauda în materie de raportare ESG (modificarea informaţiilor astfel încât acestea să nu reflecte cu adevărat activităţile unei organizaţii) şi cea în lanţul de aprovizionare au potenţialul de a provoca perturbări mai mari în următorii ani. De exemplu, doar 6% dintre organizaţii au declarat că s-au confruntat cu fraude anti-embargo (participarea la boicoturi străine nesancţionate) în ultimele 24 de luni. Dar acest lucru s-ar putea schimba în următoarele 24 de luni, pe măsură ce sancţiunile globale cresc la cele mai ridicate niveluri din istoria recentă, susţin reprezentanţii PwC .
În mod similar, doar 8% dintre organizaţiile care s-au confruntat cu fraude în ultimele 24 de luni s-au confruntat cu fraude în ceea ce priveşte raportarea privind mediul, societatea şi guvernanţa (ESG). Cu toate acestea, pe măsură ce ESG continuă să crească în importanţă pentru părţile interesate, stimulentul de a comite fraude în acest domeniu ar putea creşte.
De asemenea, doar una din opt organizaţii a avut parte de noi incidente de fraudă în lanţul de aprovizionare ca urmare a perturbărilor cauzate de COVID-19, iar una din cinci organizaţii consideră că frauda în lanţul de aprovizionare reprezintă un domeniu de risc sporit ca urmare a pandemiei.
Rezultatele sondajului arată că ameninţările din partea entităţilor externe sunt în creştere, iar infractorii devin din ce în ce mai puternici şi mai eficienţi. Aproape 70% dintre organizaţiile care se confruntă cu frauda au declarat că cel mai perturbator incident a fost provocat de un atac extern sau de o conlucrare între surse externe şi interne.
Sondajul a fost realizat în rândul a 1.296 de lideri de afaceri din 53 de ţări. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Şapte din zece companii (69%) vor oferi beneficii de Paşte angajaţilor, cele mai populare fiind primele în bani şi tichetele/voucherele cadou, reiese dintr-un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
În acest sens, 37% dintre companii au în plan să ofere salariaţilor tichete cadou cu valori între 100 şi 200 lei/angajat.
Conform datelor eJobs, în acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaţilor, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajaţi. În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii şi oamenii de HR intervievaţi spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
"Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coşurile cu bunătăţi tradiţionale de Paşte, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani şi tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricţiilor pentru a-şi aduce angajaţii împreună la petreceri şi evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou", a afirmat Raluca Dumitra, şef de marketing la eJobs România.
Totodată, o treime dintre angajatorii participanţi la studiu au declarat că vor oferi, de Paşte, prime în bani, iar puţin peste un sfert îşi recompensează echipele cu vouchere sau tichete-cadou.
În acelaşi timp, coşurile cu produse tradiţionale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceştia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. De asemenea, sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajaţi şi tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanţă.

Cei mai mulţi angajatori au alocat între 100 şi 200 de lei/angajat

Când vine vorba despre valoarea beneficiilor de Paşte din 2022, cei mai mulţi angajatori (37%) au alocat între 100 şi 200 de lei/angajat, 27% merg pe valori între 200 şi 400 de lei, iar 21% oferă beneficii cuprinse între 400 şi 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei/angajat.
"Dacă e să facem comparaţia cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puţini angajatori care îşi recompensează de Paşte angajaţii. Pe de altă parte însă, vedem o creştere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puţini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paşte, în timp ce procentul celor care aleg coşurile tradiţionale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă şi în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se menţin optimiste, iar piaţa muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră", a subliniat Dumitra.
Pe de altă parte, angajatorii cred că oferirea săptămânii de lucru de patru zile ca beneficiu i-ar ajuta cel mai mult să se diferenţieze în piaţă şi să atragă candidaţi, însă cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, nu cu comprimarea celor 40 de ore în patru zile în loc de cinci, cum este în acest moment propunerea de lege. "La fel de populare ar fi şi extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei angajaţilor şi al 13-lea salariu. Alte beneficii pe care le-ar oferi angajatorii dacă nu ar fi constrânşi de buget ar fi acoperirea cheltuielilor casnice ale angajaţilor, asigurarea de menajere/bone pentru membrii echipelor, dar şi oferirea unei perioade sabatice pentru angajaţi pe banii companiei", menţionează sursa citată.
Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 1-15 aprilie 2022, pe un eşantion de circa 175 de companii, respondenţii fiind oameni de HR, manageri şi antreprenori. (sursa Agerpres)

Publicat în National

După proiectul prezentat Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale din România privind integrarea pe piaţa muncii a refugiaţilor ucraineni, la care au aderat principalele companii cu capital italian membre ale Confindustria România, oferind peste 1000 de locuri de muncă, Confindustria a lansat un nou proiect, de această dată în sprijinul companiilor italiene din Ucraina blocate de conflict.
În acest sens, a fost semnat un protocol între Confindustria Ucraina şi Confindustria România.
„Relocarea afacerilor din Ucraina în România înseamnă evaluarea oricărei forme care poate proteja întregul lanţ de producţie, deci şi între Italia şi Ucraina care, dacă ar fi întrerupt, ar duce la pagube ireparabile şi pentru companiile-mamă italiene. Noi facilităţi de producţie dar şi parteneriate, fuziuni, joint ventures şi participaţii, într-un dialog structurat cu societăţile din acelaşi sector care sunt deja operaţionale în România, fără a uita de sprijinul financiar pentru funcţionarea acestor noi structuri care fără un „istoric economic” pe plan local, vor avea nevoie de instrumente flexibile şi de o intervenţie promptă. Confindustria România a organizat deja un grup de lucru operativ alcătuit din specialişti pregătiţi să preia toate solicitările care vor sosi din partea biroului Confindustria Ucraina”, a declarat Preşedintele Confindustria Romania, Giulio Bertola.
Firmele italiene situate în Ucraina, având unităţi de producţie, baze logistice sau unităţi de prelucrare, sunt peste 300. Principalele sectoare în care îşi desfăşoară activitatea sunt: agricultură, mecanică, prelucrarea textilelor, modă.
Multe dintre aceste companii erau pregătite să facă investiţii majore, până la dublarea unităţilor de producţie. Preşedintele Confindustria Ucraina, Marco Toson, va activa sistemul organizaţional din Ucraina alcătuit din cele 25 de birouri răspândite pe întreg teritoriul, pentru a identifica în timp real companiile care nu îşi mai pot continua activităţile productive datorită conflictului în curs de desfăşurare, se arată într-un comunicat de presă al Confindustria Romania.

Publicat în Economie

Ţigaretele electronice şi produsele asociate fabricate de trei companii nu au obţinut autorizaţia din partea Agenţiei pentru alimente şi medicamente (FDA) pentru a putea fi comercializate în Statele Unite, a anunţat joi instituţia americană, marcând prima decizie dintr-o serie de măsuri care ar putea să afecteze serios această industrie, informează AFP.
Produsele analizate nu au putut să demonstreze că beneficiile aduse adulţilor (mai ales în privinţa ajutorului oferit pentru a îi face să renunţe la fumat) sunt mai mari decât riscurile generate pentru consumatorii mai tineri. Într-adevăr, pentru aceştia din urmă, ţigaretele electronice pot reprezenta o cale de intrare în categoria fumătorilor clasici.
Produsele vizate sunt cele fabricate de JD Nova Group LLC, Great American Vapes şi Vapor Salon. Ele includ ţigarete electronice "cu gust de cola", "plăcintă de mere" şi "cereala cu caramel".
Deşi sunt deja comercializate, aceste produse vor trebui să fie retrase de pe piaţă, a informat FDA într-un comunicat.
FDA a primit sarcina de a analiza produsele fabricate de cele trei companii, pentru a se asigura în privinţa beneficiilor lor asupra sănătăţii publice.
"Congresul american a conferit FDA autoritatea de a reglementa produsele de fumat pentru a proteja populaţia de efectele nocive ale consumului de tutun prin intermediul unor reglementări bazate pe ştiinţă", a reamintit directorul interimar al FDA, Janet Woodcock, citată în acelaşi comunicat.
"Ştim că produsele de tutun aromate sunt foarte atractive pentru tineri, deci evaluarea impactului lor potenţial sau actual asupra utilizării de către tineri este un factor esenţial pentru a decide care produs poate fi comercializat", a adăugat ea.
Liderul de piaţă din această industrie, Juul, nu este vizat de decizia anunţată de FDA. "Cererile privind restul produselor rămân în analiză", a precizat FDA.
Peste 500 de companii au depus cereri similare de autorizare. Data limită pentru depunerea unor astfel de solicitări este 9 septembrie.
"Agenţia rămâne angajată în demersul ei ce vizează tranziţia spre o piaţă în care toate sistemele electronice de administrare de nicotină (SEAN), care sunt disponibile spre vânzare, să demonstreze faptul că sunt convenabile prin prisma protejării sănătăţii publice", a transmis FDA în acelaşi comunicat. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii în contextul participării în calitate de ofertanţi la procedurile de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea proiectului „Hub Servicii (Centru de furnizare servicii electronice) la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”.

Companiile investigate îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de lucrări de construcţii, piaţa serviciilor de instalaţii, piaţa serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România: PORR Construct S.R.L. Bucureşti, Regia Autonomă Rasirom Bucureşti, M&D Cons Investiţii S.R.L. Bucureşti, Tema Energy S.R.L. Bucureşti, Metroul S.A. Bucureşti, S&T Romania S.R.L. Bucureşti, Ness Proiect Europe S.R.L. Ploieşti, Dataware Consulting S.R.L. Bucureşti, General Me.el Electic S.R.L. Băicoi, Structural Engineering and Technology S.R.L. Bucureşti, Tancrad S.R.L. Galaţi şi Rovis Lider S.R.L. Galaţi.

Autoritatea de concurenţă a demarat investigaţia ca urmare a unor indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial al companiilor menţionate, ce vizează fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare ori de cumpărare (sau orice alte condiţii de tranzacţionare) şi împărţirea pieţei serviciilor de lucrări de construcţii, pieţei serviciilor de instalaţii, pieţei serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România, cu scopul de împiedica, restrânge ori denatura concurenţa.

Consiliul Concurenţei a primit o sesizare, de la unul dintre ofertanţi, privind posibile practici anticoncurenţiale ale companiilor participante la licitaţia organizată de Ministerul Afacerilor Interne. În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale unor companii care activează pe aceste pieţe. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în Economie

Numărul atacurilor cibernetice asupra companiilor a crescut cu 38% în lume în ultimele 12 luni, potrivit unui studiu al cabinetului de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), relatează AFP.

Franţa este în mod special afectată de criminalitatea cibernetică, numărul atacurilor informatice crescând cu 51% într-un an de zile, cu 21 de incidente pe zi, în timp ce pierderile financiare estimate, imputabile acestor incidente, cu crescut cu 28%, la 3,7 milioane de euro pe firmă în medie, potrivit studiului.

Pe plan mondial, atacurile au fost mai puţin violente, pierderile estimate scăzând cu 5% în medie pe an, la 2,5 milioane de dolari pe firmă.

„Cine nu se poate proteja se poate asigura”, notează PwC, care estimează că piaţa mondială de asigurări din domeniu, care au drept scop atenuarea efectelor financiare ale unui atac cibernetic, se va tripla în acest an, până la 7,5 miliarde de dolari.

Majoritatea ameninţărilor (34%) vin de la angajaţi ai companiei atacate, conform studiului desfăşurat între 7 mai şi 12 iunie pe un eşantion de peste 10.000 de responsabili din 127 de ţări. O parte tot mai mare a celor ce comit atacuri cibernetici provin din rândul furnizorilor şi prestatorilor de servicii, potrivit aceluiaşi studiu.

Publicat în Mapamond

Peste o treime dintre companiile din România oferă prime independente de performanţa angajatului sau a companiei cu ocazia diferitelor evenimente sau ocazii, se arată în ediţia din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România, realizat de PwC.

"38% dintre companiile din România oferă prime fixe tuturor angajaţilor cu ocazia diferitelor evenimente sau ocazii (de exemplu, Sărbătorile de iarnă, Paşte sau vacanţă). Aceste prime sunt oferite fie sub forma unor sume fixe (care variază între 500 şi 1.500 de lei, în funcţie de angajator şi industrie), fie sub forma unui anumit procent din salariul lunar (în cazul celui de al 13-lea salariu sau al primei de vacanţă)", se arată în documentul remis AGERPRES.

Potrivit acestuia, bonusul de performanţă este un stimulent frecvent utilizat de companii, mai ales pentru angajaţii din eşaloanele de management. Nivelul bonusurilor de performanţă depinde de categoria de personal şi variază de la unul la patru salarii lunare. Pentru ultimul an, companiile nu au raportat diferenţe semnificative între nivelul planificat şi cel plătit al bonusurilor legate de performanţă.

"În ceea ce priveşte beneficiile extra-salariale, tichetele de masă, abonamentele la clinicile medicale private şi activităţile de socializare (de exemplu petreceri sau team building-uri organizate de companii) sunt cele mai frecvente beneficii utilizate, fiind în continuare oferite de mai mult de jumătate dintre companiile participante la studiu. Unul dintre motivele pentru care companiile acordă astfel de beneficii este faptul că sunt uşor cuantificabile în bani, iar valoarea lor este uşor de perceput de către angajaţi", explică PwC.

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2015 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 112 de companii din şapte sectoare economice diferite (industria agro-chimică, sectorul bancar, industria bunurilor de larg consum, sectorul de retail, industria leasingului, sectorul farmaceutic şi cel al producţiei industriale).

Publicat în Economie

România ocupă locul patru, după Polonia, Ungaria şi Cehia, în funcţie de numărul firmelor prezente în topul primelor 500 de companii din Europa Centrală şi de Est - Coface CEE Top 500.

În ediţia din 2014 a Coface CEE Top 500 România este reprezentată de 59 de companii, faţă de 56 în 2013. Liderul clasamentului, Polonia este reprezentată de 176 de companii, în scădere faţă de 177 în 2013, Ungaria este reprezentată de 73 de firme (faţă de 70 în 2013) iar Cehia este reprezentată de 65 de firme, faţă de 59 de firme în 2013.

În 2014, cel mai mare jucător economic din CEE a fost grupul petrolier polonez PKN Orlen cu o cifră de afaceri de 25 de miliarde de euro. Comparativ, cei mai mari jucători economici ai României au fost Automobile Dacia, locul 16 în Coface CEE Top 500, cu o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro (în creştere cu 2,3%) şi OMV Petrom, locul 22, cu o cifră de afaceri de 3,68 miliarde de euro (în scădere cu 8,6%).

Potrivit Coface, companiile din Top 500 CEE au generat o cifră de afaceri de 572 miliarde de euro în 2014, care depăşeste chiar şi jumătate din PIB-ul nominal agregat al acestor economii.

„Regiunea CEE este dominată, în mod tradiţional, de companiile petroliere mari, care s-au confruntat cu un mediu economic dificil în 2014. Preţul petrolului a scăzut dramatic cu mai mult de jumătate, fapt ce a condus la o scădere a preţurilor produselor de rafinare. Mai mult, provocările companiilor din anul precedent au inclus un volum semnificativ scăzut al tranzacţiilor comerciale, ca urmare a embargoului rusesc ca, de exemplu, sectorul agricol, cel al cărnii, produselor alimentare şi al vinului, care a scăzut cu 13,7%”, explică Katarzyna Kompowska, Coface Executive Manager, Europa Centrală.

Nouă din 13 sectoare au crescut cifra de afaceri, comparativ cu anul precedent. Sectoarele Auto şi Transportatori au continuat tendinţa ascendentă din 2013 şi au prezentat o dezvoltare foarte dinamică în 2014. Producţia mondială de vehicule a crescut cu 2,6% şi a dus la creşterea producţiei şi pentru companiile din CEE. În 2014, veniturile celor mai mari 86 de companii au crescut cu 10,6% (101 miliarde e euro), iar profiturile lor au explodat (+ 76,2%). Acest sector a avut, de asemenea, un număr mare de nou-veniţi în Top 500 CEE (15).

Companiile din sectorul Petrol & Gaze s-au confruntat cu preţurile care s-au înjumătăţit în 2014. În acelaşi timp, conflictul din Ucraina a adus provocări suplimentare acestui sector. Aceste circumstanţe au condus la o scădere dramatică a profitului cu 3,3 miliarde de euro în 2013, până la o pierdere de 48 de milioane de euro în 2014. Din acest motive, industria a consemnat cea mai mare scădere a cifrei de afaceri (-3,9%) şi a personalului angajat de (-2,1%). Cu toate acestea, este cel mai mare sector al clasamentului, cu 105 companii şi aproape 30% din cifra de afaceri totală.

„Prognoza pentru regiunea CEE în 2015 este puţin mai optimistă decât pentru 2014, cu o rată de creştere medie estimată de 2,8%. Cele mai multe economii vor beneficia de o revenire a consumului populaţiei şi o recuperare treptată a zonei euro, o destinaţie crucială pentru export”, susţine Grzegorz Sielewicz, economistul Coface pentru regiunea CEE.

Aceasta este cea de-a şasea ediţie a studiului privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est - Coface Top 500 CEE. Acesta clasează companiile în funcţie de cifra lor de afaceri şi, în plus, analizează factori importanţi, precum numărul angajaţilor, mediul de afaceri, sectoarele şi pieţele.

Publicat în National

ArcelorMittal Galaţi ocupă locul 7 în topul primelor 10 companii care au raportat anul trecut, la nivel naţional, cele mai mari pierderi din activitatea derulată, conform analizei efectuate de către Registrul Comerţului. ArcelorMittal Galaţi a declarat o pierdere în sumă de 482.230.182 lei. Din datele existente în raportarea contabilă pe anul trecut depusă de către ArcelorMittal Galaţi, mai reiese şi faptul că numărul angajaţilor fostului colos siderurgic este în scădere accelerată. Astfel, ArcelorMittal Galaţi a redus anul trecut numărul de angajaţi, comparativ cu anul 2013, de la 7.115 persoane angajate la data de 31 decembrie 2013 la 6.572 de persoane care figurau ca angajate la data de 31 decembrie 2014. Şi cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost mai mică decât cea obţinută în anul 2013 - de la o cifră de afaceri netă de 3.713.378.235 lei, în anul 2014 nu a atins decât 3.592.087.513 lei. În ceea ce priveşte evoluţia pierderilor înregistrate de Combinat, valoarea netă a acestora a scăzut aproape la jumătate comparativ cu anul 2013. Astfel, pierderea netă înregistrată de către ArcelorMittal Galaţi a fost la data de 31 decembrie 2014 în sumă de  482.230.182 lei, faţă de pierderea netă înregistrată în anul 2013 - 741.659.810 lei.

Publicat în Comunitate