România se situează pe locul 3 în clasamentul ţărilor în care raportul preţ-performanţă în comunicaţii este competitiv, potrivit datelor prezentate de Varujan Pambuccian, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, în conferinţa RONOG 2015 (Romanian Network Operators Group). „A contat mult partea de reţele metropolitane, dar şi neutralitatea tehnologică şi existenţa operatorilor mici care au dus competiţia foarte sus. În acest sens, trebuie spus că era nevoie de existenţa unei organizaţii, precum InterLAN (gazda evenimentului RONOG), care să reprezinte aceşti operatori, pentru ca în România competiţia dintre ei să poată fi menţinută la un nivel foarte bun. Sunt ţări europene în care acest lucru nu s-a întâmplat şi asta se vede din calitatea serviciilor pe care le oferă ele. Încercaţi să vă conectaţi la internet în ţări mari, o să vedeţi ce greu este şi la ce preţuri vă veţi conecta”, a precizat Pambuccian.

Un alt subiect controversat, abordat în conferinţa RONOG, a fost cel al site-urilor neautorizate de jocuri de noroc. „Există o listă neagră a site-urilor de jocuri de noroc care pot fi accesate din România. Furnizorii de servicii de internet sunt obligaţi să implementeze lista neagră şi să blocheze accesul utilizatorilor din România pe site-urile respective”, a declarat şeful Direcţiei de Informatizare din cadrul Oficiului Naţional de Jocuri de Noroc (ONJN), Sebastian Ionescu.

La rândul său, vicepreşedintele ONJN, Gabriel Gheorghe, a menţionat că „s-a făcut o analiză legată de situaţia jucătorilor care au activat pe site-urile neautorizate”. „Suntem încă în mijlocul acestei analize. Concret, o să vedem exact măsurile care se vor lua. Contravenţia este contravenţie, fie că s-a jucat un leu, fie că s-au jucat 10”, a spus Gheorghe.

Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor de site-uri de jocuri de noroc, compania InterLAN a dezvoltat o aplicaţie menită să avertizeze utilizatorii că se află pe un site neautorizat. Aplicaţia îi redirecţionează către site-ul ONJN, de unde utilizatorii pot afla toate datele referitoare la amenzile şi sancţiunile impuse în acest moment. „Dorim să încurajăm în continuare comunicarea şi dialogul între operatori, asigurând un mediu propice iniţierii şi dezvoltării de parteneriate între aceştia”, a subliniat Eric Andrei Băleanu, preşedintele Asociaţiei InterLAN.

Publicat în National

Comerţul, industria şi comunicaţiile sunt sectoarele care continuă să aibă cea mai importantă contribuţie la creşterea economiei româneşti după primul semestru din acest an.

Potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică, transmise vineri AGERPRES, după primele şase luni ale acestui an, produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier iar contribuţii semnificative la această evoluţie au avut sectoarele: comerţul cu ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare şi hoteluri şi restaurante (1%), informaţii şi comunicaţii (0,9%) şi industrie (0,5%).

În acelaşi timp, ramurile menţionate au înregistrat şi creşteri semnificative ale volumului de activitate, respectiv 13,8% comunicaţiile, 5,6% comerţul şi 2,2% industria.

Sectorul construcţiilor a avut o contribuţie de 0,2% la avansul PIB.

Impozitele nete pe produs au avut o contribuţie de 0,5% la creşterea PIB, cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%, mai reiese din datele INS.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumului său. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, însă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi”, precizează INS.

În ceea ce priveşte evoluţia trimestrială a produsului intern brut, în trimestrul II 2015 avansul PIB a încetinit la 0,1% comparativ cu trimestrul anterior în condiţiile în care, în primele trei luni ale acestui an, PIB a crescut cu 1,4% faţă de trimestrul IV 2014.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier, în T2.

Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare la 3,3% prognoza privind avansul economiei româneşti. Potrivit FMI, economia României va creşte cu 2,7%.

Produsul intern brut a crescut, anul trecut, cu 2,8% faţă de 2013, peste nivelul prevăzut în buget de 2,2% şi peste estimările Comisiei Europene din toamna anului 2013, de 2,1%, reiese din Raportul privind Execuţia Bugetară finală pe anul 2014, publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

Publicat în Economie