Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere pe piaţa producţiei şi comercializării seminţelor de cultură şi pe piaţa produselor pentru protecţia culturilor din România, informează miercuri instituţia.
Potrivit unui comunicat, autoritatea de concurenţă are indicii că Pioneer Hi-Bred România, DuPont România (actuala Corteva Crop Solutions ROM), Syngenta Agro, Monsanto România şi Maisadour Semences România, producători sau furnizori de seminţe de cultură şi produse de protecţie a plantelor au încheiat înţelegeri pentru fixarea preţului de vânzare cel puţin în relaţia cu distribuitorul Agricover Distribution.
Mai mult, investigaţia vizează şi încheierea unei înţelegeri de restricţionare a vânzărilor de către Maisadour Semences România în relaţia cu distribuitorul Agricover Distribution.
În cadrul acestei investigaţii, Consiliul Concurenţei a desfăşurat inspecţii inopinate la companii din domeniu, iar documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.
"Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor", precizează Consiliul.
Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare, subliniază autoritatea. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Consiliul Concurenţei a finalizat inspecţiile inopinate efectuate la cele 10 bănci participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR.
Inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind posibile înţelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referinţă pentru ROBOR şi ROBID).
Astfel, investigaţia vizează activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară desfăşurată în cadrul procedurii de fixing, precum şi cea desfăşurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea şi plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBOR/ROBID la nivel naţional.
Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele 10 bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.
ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituţii de credit relevante din punctul de vedere al activităţii pe piaţa monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanţă stabilite de Banca Naţională a României (BNR).
ROBID este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacţiile de pe această piaţă. ROBID se determină în cadrul aceleiaşi proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.
Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor inopinate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.
Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.
Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare, potrivit autorității de concurență.

! Cele 10 bănci care participă la calculul ROBOR sunt Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România. Instituţiile care încalcă legea concurenţei riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă sectorială pe piaţa de retail farmaceutic din România, cu scopul de a identifica elementele care pot limita accesul pacienţilor la medicamentele eliberate prin farmacii.
Astfel, vor fi analizate atât relaţiile de aprovizionare la nivel de farmacii şi circuitul medicamentelor de la punerea pe piaţă până la consumator, cât şi legislaţia relevantă din domeniu pentru a se identifica reglementările care pot afecta concurenţa pe piaţă. De asemenea, se va analiza în detaliu disponibilitatea medicamentelor pentru pacienţi şi vor fi identificate metode de îmbunătăţire a acesteia.
„Sectorul farmaceutic este foarte important, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru: am sancţionat cinci companii farmaceutice şi asociaţia reprezentativă, pentru că s-au coordonat pentru limitarea pieţei cu imunoglobuline, am declanşat o investigaţie pe piaţa ecografelor, efectuând inspecţii inopinate în România, Italia şi Germania şi investigăm un posibil abuz în comercializarea medicamentelor anticoagulante orale. În plus, am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative şi am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului din România, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru îmbunătăţirea accesului pacienţilor români la medicamente”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Pe parcursul desfăşurării analizei pieţei de retail farmaceutic din România, autoritatea de concurenţă poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi, companii sau autorităţi.
În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor, iar în cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona.
În acest context, Consiliul Concurenţei doreşte să colaboreze atât cu instituţiile publice, cât şi cu companii, care pot trimite orice informaţii relevante.
Autoritatea de Concurenţă a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu. Astfel, pacienţii plătesc sume mai mici pentru anumite medicamente în urma recomandării emise de scădere a preţurilor medicamentelor inovative al căror brevet a expirat la acelaşi nivel cu preţurile genericelor. De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri de medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.
În plus, la propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice. Recent, Autoritatea de Concurenţă a făcut o serie de recomandări astfel încât clienţii să poată face diferenţa mai uşor între medicamentele eliberate fără prescripţie medicală (OTC - Over The Counter) şi suplimentele alimentare.
De asemenea, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu 71 milioane euro cinci companii (Baxalta Gmbh, Elveţia, CSL Behring Gmbh, Germania, Biotest AG, Germania, Kedrion Spa, Italia, Octapharma AG, Elveţia) furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) pentru limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline.
În luna mai, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa echipamentelor medicale de tipul ecografelor, având indicii privind existenţa unei înţelegeri pentru a limita comercializarea echipamentelor de ultrasonografie (ecografe) marca Esaote pe teritoriul României.
De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare o investigaţie privind un posibil abuz al companiei Boehringer Ingelheim RCV Gmbh&CO KG pentru blocarea concurenţilor pe piaţa românească a comercializării medicamentelor anticoagulante orale şi a celor destinate tratamentului bronhopenumopatiei cronice obstructive.
În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus unele condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă.

Publicat în Sanatate

Vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală (OTC – over the counter) şi suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, însă în rândul consumatorilor există o confuzie între cele două categorii de produse. În acest context, Consiliul Concurenţei face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online şi publicitatea pe reţelele de social-media, bazate şi pe observaţiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piaţa de medicamente fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.
Astfel, autoritatea de concurenţă consideră necesară introducerea unor reglementări care să elimine confuziile în ceea ce priveşte utilizarea acestor produse.

Moderarea comentariilor privind suplimentele

În condiţiile în care cumpărătorii de suplimente alimentare pot fi influenţaţi şi de comentariile publicate de alţi consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte şi pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora.
Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă comercianţilor online să asigure conformarea conţinutului publicat cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea de către un moderator. Dacă comerciantul nu poate supraveghea şi controla conţinutul de pe propriul site, se recomandă să nu fie publicate mărturii personale. Totodată, Consiliul Concurenţei consideră că aceste recomandări trebuie aplicate şi în cazul platformelor de social media. În acest caz supravegherea şi controlul conţinutului este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acţionează în calitate de agent), iar moderarea se poate realiza prin dezactivarea funcţiilor specifice, precum ştergerea sau dezactivarea comentariilor sau dezactivarea butonului pentru distribuirea conţinutului etc.
De asemenea, autoritatea de concurenţă consideră necesară definirea unor elemente de diferenţiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai uşor produsele. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
O altă variantă dediferenţiere vizuală se referă la lizibilitatea menţiunii că produsul comercializat este un supliment alimentar. Astfel, Consiliul Concurenţei propune elaborarea unor prevederi privind identificarea şi citirea cu uşurinţă a acestei menţiuni prin care:
- să se definească cu exactitate locul în care ar trebui să figureze (de exemplu sub denumirea comercială a produsului);
- să se determine dimensiunea fontului, care poate fi raportată cel puţin la un anumit procent din înălţimea literei folosită pentru denumirea comercială a produsului (acest procent ar putea fi, de exemplu, de 50%);
- să se stabilească un set de caracteristici grafice care să diferenţieze această menţiune, de exemplu prin stilul caracterelor sau culoarea de fond.

Clarificări privind comercializarea online

În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
În prezent, legislaţia de comercializare a OTC-urilor este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
În acest context, Consiliul Concurenţei consideră că legislaţia în domeniul comerţului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace, sau on demand delivery. Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă, modificarea legislaţiei în vigoare astfel încât să existe posibilitatea de a externaliza transportul OTC-urilor în baza unor contracte cu furnizorii de servicii de intermediere online în măsura în care aceştia efectuează direct, prin intermediul logisticii proprii, transportul acestora.
Şi legislaţia în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă şi incompletă, ceea ce  generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ.
La ora actuală legislaţia prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Aceste prevederi, însă, nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.
Autoritatea de concurenţă sprijină propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice. De asemenea, se recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România.

Publicitatea

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare  îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente fără prescripţie medicală prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicităţii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul „like”/„dislike”, comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea  în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În plus, autoritatea de concurenţă susţine modificarea legislaţiei prin introducerea unor prevederi privind posibilitatea (nu obligativitatea) de a expune medicamentele OTC în zona din afara tejghelei farmaciilor/drogheriilor, respectiv în rafturile şi vitrinele dedicate expunerii  produselor.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.

Publicat în Sanatate

Consiliul Concurenţei a aplicat, anul trecut, amenzi în valoare totală de 407 milioane lei (82,73 milioane euro), valoare care situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor totale aplicate de autoritate, conform unui raport al instituţiei.
Potrivit sursei citate, anul tecut au fost date amenzi de 1,246 miliarde de lei, iar în 2018 în valoare de 435,194 milioane de lei.
În premieră, a avut loc sancţionarea unor companii nerezidente în România, amendă aplicată la cifra de afaceri a întregului grup.
Cea mai mare amendă, de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro) a fost dată la 5 cinci companii farmaceutice (Baxalta Gmbh, Elveţia, CSL Behring Gmbh, Germania, Biotest AG, Germania, Kedrion Spa, Italia, Octapharma AG, Elveţia) furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţiei reprezentative a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) pentru limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline.
O amendă de 30 milioane lei (aproximativ 6,1 milioane euro) a primit Delgaz Grid SA pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor conexe distribuţiei de gaze naturale. Compania a recunoscut integral faptele anticoncurenţiale.
Consiliul Concurenţei a sancţionat cu 13.471.039 lei (aproximativ 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producţiei şi/sau comercializării ouălor de consum din România (Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA, Avicola Bucureşti SA, Albatros Gold SRL, Super Eggs SRL), precum şi asociaţia administrată de acestea pentru coordonarea politicilor comerciale referitoare la livrările de produse pe piaţă, cu scopul de a creşte artificial preţurile produselor sau cel puţin de stopare a scăderii preţurilor. Avicola Bucureşti SA a recunoscut participarea la practica anticoncurenţială şi a beneficiat, astfel, de reducerea amenzii.
O sancţiune de 6,9 milioane lei (aproximativ 1,4 milioane euro) a fost dată la şase companii (Dnata Catering SRL, Food and Beverages Management SRL, Trotter Management SRL, City Cafe Express SRL, RBK Property Management SRL, Primero Business Consulting SRL - în prezent, Land of Util Tehnology SRL) care oferă servicii de alimentaţie publică (food & beverage) în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru fixarea preţurilor. Toate cele 6 companii implicate au recunoscut fapta anticoncurenţială.
O amendă de 2.521.087 lei (aproximativ 521.000 euro) au primit şase companii (Upipsa SRL, Axa Company SRL, Uzina Rominex SRL, Uzitmet Industry SRL, Prelmet SA, Grupul Reparaţii Industriale şi Montaj Excavatoare X SRL) pentru trucarea unor licitaţii organizate de Societatea Complexul Energetic Oltenia SA şi Centrala Electrică de Termoficare Govora SA pentru achiziţia de role şi ghirlande de role de mină.
Autoritatea de concurenţă menţionează că a finalizat 11 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei. 55% dintre acestea fiind cazuri de înţelegeri de tip cartel. În 2021 au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, în domenii precum energie, medicamente, servicii de reparare a autovehiculelor, furnizare de carte, produse electronice şi IT&C, licitaţii etc. Din totalul investigaţiilor declanşate, 38% vizează un posibil abuz de poziţie dominantă.

Primul caz de no poach agreement

Potrivit raportului, au avut loc primul caz de no poach agreement (companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate) declanşat de Consiliul Concurenţei: piaţa forţei de muncă calificată/specializată, asociată activităţilor de producţie autovehicule/componente pentru autovehicule din România.
La sfârşitul anului 2021, Consiliul Concurenţei avea în derulare 37 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, din care peste jumătate vizează înţelegeri de tip cartel. 18 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care 11 au fost declanşate în 2021 erau în derulare erau în derulare la sfârşitul anului trecut. Anul trecut au fost finalizate 5 anchete sectoriale/studii/analize (deşeuri medicale, servicii de înregistrare/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanţii reale mobiliare, impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenţei, servicii medicale şi expertiză contabilă). S-au desfăşurat 19 inspecţii inopinate la 102 de sedii şi puncte de lucru. Au fost autorizate 81 de concentrări economice, cele mai multe din ultimii 15 ani. Din cele 81 de concentrări economice, una a fost autorizată cu condiţii: preluarea Foodpanda de către Glovoappro.
Consiliul Concurenţei precizează că a avut calitatea procesuală în 240 dosare privind concurenţa. 90% a fost procentul hotărârilor Curţii de Apel Bucureşti, favorabile autorităţii de concurenţă, 92% - procentul hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie favorabile Consiliului Concurenţei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut 93% din valoarea totală a amenzilor contestate.
Instituţia menţionează că s-a înregistrat o creştere considerabilă a numărului de sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurenţă, respectiv 160, faţă de 124 mesaje primite în 2020. Aspectele semnalate au vizat domenii, precum: piaţa serviciilor de telecomunicaţii, piaţa financiară, piaţa serviciilor de publicitate, comerţul online, piaţa serviciilor medicale, serviciile de asigurare auto, comercializarea de piese auto, combustibili, piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale în contextul liberalizării pieţei, serviciile de salubrizare şi altele.
În urma informaţiilor furnizate de către avertizori, au fost declanşate: investigaţia privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate de fixare a preţurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de un operator economic pe piaţa produselor electronice şi IT&C din România; investigaţia privind un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România; investigaţia ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe din România; Platforma avertizorilor, instrument folosit atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de Comisia Europeană, protejează anonimatul persoanelor care denunţă nereguli prin intermediul unui sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri.
Anul trecut au fost finalizate 20 de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcţioneze în condiţii dificile în contextul pandemiei COVID-19, printre care susţinerea Complexului Energetic Oltenia, şi a Companiei Naţionale a Uraniului (în contextul prelurării de către SN Nuclearelectrica), schema de ajutor de stat pentru companiile din domeniul HoReCa, susţinerea activităţii operatorilor aerieni, modernizarea sistemului de termoficare a municipiului Bucureşti din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), sprijin pentru IMM-uri, schema cadru sub formă de credite cu dobândă subvenţionată şi garanţii la credite gestionată de către Eximbank.
De asemenea, a fost emis aviz din punct de vedere al conformităţii cu reglementările europene în domeniu pentru de măsuri de ajutor de stat şi de minimis, ce implică fonduri europene şi naţionale în valoare totală de 58,43 miliarde lei. Au fost transmise 380 opinii şi puncte de vedere, avize şi clarificări privind incidenţa cu reglementările din domeniul ajutorului de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa "Provocări concurenţiale în noul context economic", organizată de Consiliul Concurenţei şi Pria Events.
"Acum avem un război la graniţa noastră de est. Din nou, este un lucru pe care generaţiile noastre nu l-a mai întâlnit. La mine în familie erau poveştile bunicilor despre ce s-a întâmplat când au venit ruşii în 1944. Avem o criză serioasă din punct de vedere al securităţii naţionale şi ea are consecinţe economice. Şi ele sunt de fapt legate şi acesta ar fi unul dintre lucrurile pe care care voiam să-l spun astăzi. Vedem toţi inflaţia, suntem nemulţumiţi, vrem să existe soluţii, dar ca să votăm soluţii trebuie să înţelegem cauzele. Nu poţi să vii cu tratamente, nu poţi să rezolvi probleme dacă nu înţelegi ce cauzează acele probleme. Şi mi se pare că vorbim insuficient la noi în ţară, în restul Europei lucrurile cred că sunt mai clare, la noi în ţară nu cred că explicăm suficient de mult opiniei publice că este (...) principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina. Şi ştiu că nu este foarte uşor de explicat. Oamenii o să spună: dar ce treabă are războiul din Ucraina cu nu ştiu ce produs, cu nu ştiu, cu preţul alimentelor sau alimente care nu vin din Ucraina? Sau: domnule, dar noi am avut inflaţie şi anul trecut când nu era niciun război în Ucraina? Inflaţia deja începe de anul trecut, cresc preţurile la energie", a spus Bogdan Chiriţoiu.
El a declarat că aici avem şi analize realizate pe plan intern, dar şi un raport recent al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) care arată cum preţurile cresc la gaze de la mijlocul anului trecut când Rusia şi-a redus livrările de gaze în Europa. Nu numai că au livrat mai puţin, dar au livrat şi golind depozitele din Europa.
"La vremea aceea nu înţelegeam de ce face Rusia asta. Ne întrebam anul trecut de ce se întâmplă. Acum ştim de ce făcea. Pentru că se pregătea de invazie şi voia să aibă mai multă forţă de a negocia, de a şantaja, puteţi să numiţi cum doriţi, faţă de ţările din Uniunea Europeană. Acum înţelegem. Ceea ce părea straniu anul trecut acum are sens. Vedem logică lor", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Creşterea preţului la gaze a antrenat creşterea şi a preţului la electricitate. Iar de aici lucrurile se răspândesc în economie şi conduc la inflaţie, a subliniat el.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, avem pentru prima dată după 15 ani o inflaţie de două cifre, iar aceasta naşte atât la noi în ţară, dar şi în alte ţări, nemulţumiri şi incertitudine în mediul de afaceri.
El a afirmat în cadrul conferinţei că România s-a descurcat surprinzător de bine în perioada care a trecut, iar acest lucru se vedere în scăderea relativ redusă de PIB pe care a avut-o ţara noastră în pandemie. Revenirea economiei a fost relativ rapidă. Chiar şi acum, rapoartele pe ultimul trimestru au arătat o creştere de PIB peste media Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că economia şi societatea au reacţionat "cât de bine se putea la condiţiile de pandemie".

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere între companiile Esaote Spa Italia, Camed Medical Systems Gmbh Germania, BMS Ultraschall Germania şi DTL Medical SRL România, pentru a limita comercializarea echipamentelor de ultrasonografie (ecografe) marca Esaote pe teritoriul României.
Practic, autoritatea de concurenţă are indicii că furnizorul Esaote Spa şi distribuitorii Camed Medical Systems Gmbh, BMS Ultraschall şi DTL Medical SRL au acţionat în sensul limitării importului de ecografe marca Esaote, cu scopul de a bloca participarea altor concurenţi la proceduri de achiziţie publică, pe teritoriul României.
În cadrul investigaţiei, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Italia şi în Germania. Autorităţile de concurenţă din cele două state au efectuat inspecţii la sediile companiilor Esaote Spa din Italia şi ale Camed Medical Systems Gmbh şi BMS Ultraschall din Germania, în condiţiile legale din aceste ţări, la solicitarea Consiliului Concurenţei din România, iar inspectorii români de concurenţă au asistat la desfăşurarea acestora.
Atât în Germania cât şi în România, inspecţiile inopinate sunt autorizate prin mandat judecătoresc şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.
Documentele ridicate de către autorităţile de concurenţă din Germania şi Italia vor fi transmise spre analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei monitorizează piaţa carburanţilor şi investighează situaţiile în care preţurile au crescut foarte mult, fără a avea o justificare economică. Anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat de către o companie şi anunţarea acestuia în piaţă poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. Companiile trebuie să îşi stabilească în mod independent politica de preţuri, în funcţie de propria strategie şi de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii, înţelegerile şi/sau acţiunile concertate referitoare la comportamentul pe piaţă fiind sancţionate de legislaţia în domeniu.
„Este o situaţie internaţională dificilă şi volatilă generată, în principal, de adoptarea măsurilor economice de combatere a agresiunii ruse în Ucraina. În acest context, noi veghem ca unele companii să nu profite de această situaţie, deoarece o eventuală creştere nejustificată a preţurilor poate conduce la sancţiuni”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Reprezentanţii Guvernului au anunţat miercuri că nu sunt probleme cu stocurile de carburanţi, iar România nu are nicio problemă cu aprovizionarea benzinăriilor.
Conform datelor afişate de aplicaţia Monitorul Preţurilor, creşteri mari ale preţurilor carburanţilor s-au înregistrat la benzinăriile unui singur lanţ de distribuţie şi unele benzinării independente din vestul tării. Acest lucru poate fi explicat de faptul că în Ungaria preţurile carburanţilor sunt plafonate, ceea e a condus la penurie.
Consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării. Aplicaţia este valabilă atât sub formă de aplicaţie web, cât şi ca aplicaţie mobilă (IOS şi Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează preţurile pentru carburanţii standard şi premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile de distribuţie, oferind multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.
Reamintim că autoritatea de concurenţă a aplicat mai multe sancţiuni pe piata carburanţilor. Astfel, 6 companii de distribuţie a carburanţilor (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL) au fost amendate cu 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, sancţiune confirmată de instanţă în 2016.
De asemenea, trei companii din domeniul comercializării angro de carburanţi (SC Tinmar Ind SA Bucureşti, SC Planoil SRL Bucureşti, SC Planoil Industries SRL Bucureşti) au fost sancţionate cu amenzi în valoare totală de 16.907.202 lei (aproximativ 3,7 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.

Citește și În numai câteva ore, în Galaţi, preţul carburanţilor a sărit la peste 9 lei/litru

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor publice locale să împărtă pe loturi contractele de achiziţie publică/acordurile–cadru pentru lucrări de modernizare şi reparaţii drumuri, în funcţie de necesităţi obiective, astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. De asemenea, prin documentaţia de atribuire trebuie stabilit un număr maxim de loturi ce poate fi atribuit unui singur ofertant, pentru a împiedica atribuirea tuturor loturilor către un singur operator economic.
Aceste noi recomandări ale autorităţii de concurenţă au rezultat în urma dezbaterii publice a Raportului privind piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România.
Procedurile de achiziţie publică având ca obiect atribuirea unor contracte complexe, atât din punct de vedere al valorii, cât şi al executării, sunt susceptibile a reduce concurenţa, fie prin imposibilitatea unor operatori mici de a participa, fie prin crearea unui avantaj câştigătorului la procedurile viitoare.
Astfel, Consiliul Concurenţei consideră că, prin împărţirea pe loturi a contractelor, IMM-urile ar fi încurajate să se implice în contracte de achiziţie publică, în mod normal, acestea depăşindu-le capacităţile tehnice la  . În acest fel, se va stimula concurenţa, lotizarea ducând la potenţiale îmbunătăţiri ale ofertelor şi la o plajă de ofertanţi mai diversificată pentru autoritatea contractantă.
Ca urmare, pentru a promova concurenţa între operatorii economici şi a asigura respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, proporţionalităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice, autorităţile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate şi pot stabili dimensiunea şi obiectul unor astfel de loturi.
Anterior, Consiliul Concurenţei a mai recomandat autorităţilor publice locale ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi să fie limitată la maxim cinci ani şi doar în cazuri excepţionale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite şi altor jucători să intre pe această piaţă.
În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamţ), 30 ani (municipiul Constanţa) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iaşi).
Totodată, autoritatea de concurenţă a constatat că, la nivelul unităţilor administrativ teritoriale (UAT-uri), nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privinţa modalităţii de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor şi străzilor de pe raza municipiilor reşedinţă de judeţ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor şi străzilor, care sunt executate în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realizează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziţie publică.
În acelaşi timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi deţin capacităţi proprii de producţie a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deşi operatorii specializaţi se pot deplasa oriunde în ţară pentru a executa lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi, analiza a arătat că aceştia preferă contracte în localităţile - regiunile de reşedinţă unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje şi unde cunosc particularităţile legate de forţa de muncă.
Din analiza datelor rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România, din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se Regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel naţional. La polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoare totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%), se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro).

Companiile sancționate sunt:
- Baxalta Gmbh, Elveţia: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveţia: 125.181.860 lei;
- PPTA, Belgia: 375.521 lei.

În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicametele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională.
Decizia Autorităţii de Concurenţă, care va fi publicată în formă neconfidenţială pe pagina web a instituţiei, www.consiliulconcurentei.ro, poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 3