Consiliul Concurenţei a decis, în urma unei investigaţii, că nivelul tarifelor aplicate de către transportatori pentru efectuarea serviciului de transport local, judeţean sau interjudeţean de persoane prin curse regulate trebuie să constituie criteriul principal de atribuire concurenţială atunci când operatorilor li se acordă exclusivitate pe curse şi/sau trasee.
În cadrul investigaţiei, Consiliului Concurenţei a constatat că nivelul tarifului/preţului nu a fost prevăzut printre criteriile de atribuire, atât în cazul transportului judeţean, cât şi în cazul celui interjudeţean, deşi au fost acordate drepturi exclusive. Astfel, criteriile de evaluare a operatorilor de transport în scopul obţinerii licenţelor de traseu pentru transportul judeţean/interjudeţean de persoane prin curse regulate favorizează operatorii existenţi în piaţă.
În acest fel, operatorii de transport care ar fi putut să ofere serviciile respective la un nivel de calitate superior (vehicule mai noi, confort sporit, aer condiţionat) şi la un preţ posibil mai mic au fost împiedicaţi să intre pe piaţă.
De asemenea, Consiliul Concurenţei a decis că valabilitatea Programului de transport interjudeţean, precum şi a licenţelor de traseu nu trebuie prelungită de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) mai mult de sfârşitul lunii iunie 2023 (termen prevăzut în Ordinul ministrului transporturilor pentru prelungirea valabilităţii Programului de transport) deoarece încalcă legislaţia în domeniul concurenţei, blocând accesul pe piaţă a unor noi operatori de transport.
Prin prelungirea nejustificată a valabilităţii licenţelor de traseu se consolidează poziţia dominată a operatorilor existenţi în piaţă, poziţie dată de exclusivitatea deţinută de aceştia pe cursele/traseele operate. Practic, prin prelungirea licenţelor de traseu, operatorii nu au fost motivaţi să investească în dotarea cu vehicule noi. În prezent, pe trasee pot exista vehicule care la data realizării atribuirii, în speţă anul 2013, aveau deja o vechime de peste 15 ani (vechime ce depăşeşte durata normală de funcţionare de maxim 9 ani).
În acest fel, este afectată nu numai activitatea firmelor ce ar dori să intre pe aceste pieţe, ci şi consumatorii cărora li s-au oferit condiţii calitative reduse la un preţ cel mai probabil mai mare decât cel care ar fi rezultat în urma unei proceduri concurenţiale.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că trebuie stabilite criterii de calificare şi selecţie clare, obiective şi nediscriminatorii. Astfel, pe lângă necesitatea unor mijloace de transport care respectă normele de poluare, trebuie avute în vedere şi alte criterii de atribuire, precum: nivelul de siguranţă în trafic, gradul de confort al autovehiculului, accesibilitate pentru persoane cu dizabilităţi şi, mai ales, nivelul tarifului de călătorie.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită MTI să finalizeze, în maxim 15 luni, noua procedură de atribuire a serviciilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel interjudeţean:
- fie prin mijloace concurenţiale, conform dispoziţiilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;
- fie prin deschiderea completă a pieţei transportului interjudeţean, în sensul acordării licenţelor de traseu tuturor solicitanţilor care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care, totodată, respectă condiţiile şi graficul de circulaţie stabilite de autoritate, fără a fi acordate exclusivităţi pe trasee şi/sau curse.
De asemenea, normele privind transportul judeţean prevăd ca, în cazul în care o autoritate administrativ teritorială identifică o nevoie de deplasare a cetăţenilor săi, aceasta nu poate elimina, modifica sau introduce un traseu decât cu acordul operatorului de transport rutier. În acelaşi timp, însă, operatorul de transport poate renunţa oricând să presteze serviciul pe un anumit traseu, fără a fi sancţionat.
Astfel, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie eliminată condiţia obţinerii acordului operatorului de transport rutier pentru a se actualiza programele de transport judeţean, interesul cetăţenilor, fiind pe primul loc. În acelaşi timp, aceste prevederi încalcă reglementările în domeniul concurenţei deoarece condiţionează intrarea pe piaţă a unor noi operatori, care pot oferi servicii de calitate superioară, de acordul altor operatori din piaţă, competitori.
În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei recomandă Parlamentului şi Guvernului României să nu mai fie emise acte normative prin care să se prelungească valabilitatea Programelor de transport, indiferent dacă acestea sunt judeţene sau interjudeţene. Totodată, orice modificare a legislaţiei în domeniul transporturilor trebuie să prevadă expres faptul că nivelul tarifelor aplicate de către transportatori pentru efectuarea serviciului de transport local, judeţean sau interjudeţean de persoane prin curse regulate va constitui criteriul principal de atribuire concurenţială atunci când operatorilor li se acordă exclusivitate pe curse şi/sau trasee.
În plus, autoritatea de concurenţă a transmis către consiliile judeţene, organismele responsabile cu organizarea noilor proceduri de atribuire a traseelor din programul de transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean, un set complex de recomandări care să asigure şi să menţină concurenţa pe această piaţă.
Investigaţia Consiliului Concurenţei a fost declanşată, din oficiu, ca urmare a refuzului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) şi MTI de a respecta avizul negativ transmis de autoritatea de concurenţă cu privire la Proiectul de ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi funcţionarea transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean şi punerea acestuia în practică prin publicarea în Monitorul Oficial.
În România, transportul rutier de persoane prin curse regulate este reglementat diferit, în funcţie de clasificarea pe zone de desfăşurare: transport interjudeţean, transport judeţean şi transport local.
Transportul rutier judeţean este un serviciu public ce se desfăşoară între două localităţi din acelaşi judeţ, autorităţile de reglementare competente fiind consiliile judeţene, la nivel local, şi MTI şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), la nivel central. Totodată, MDLPA a avut atribuţii în ceea ce priveşte elaborarea şi aprobarea normelor metodologice pentru organizarea şi efectuarea transportului rutier de persoane la nivel judeţean, în perioada iunie 2019 - aprilie 2020.
Transportul rutier interjudeţean este serviciul public ce se efectuează între două localităţi situate în judeţe diferite. Autoritatea de reglementare competentă este MTI, Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului Rutier verifică respectarea reglementărilor în domeniu, iar Autoritatea Rutieră Română elaborează programul de transport interjudeţean şi avizează programele de transport judeţene, astfel încât cele două să fie armonizate.
Transportul rutier local este un serviciu public efectuat în interiorul unei localităţi, precum şi în limitele unei asociaţii de dezvoltare şi este reglementat de fiecare unitate administrativ teritorială (consiliul local sau asociaţie de dezvoltare intercomunitară, după caz).
Decizia Consiliului Concurenţei, în urma investigaţiei privind transportul rutier de persoane prin servicii regulate la nivel inter/intrajudeţean, va fi publicată pe pagina web a instituţiei, www.consiliulconcurentei.ro.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a anunţa supunerea în dezbatere publică a propunerilor de angajamente formulate de Glovoappro S.R.L. („Glovo”) în vederea înlăturării îngrijorărilor concurenţiale identificate în contextul preluării Foodpanda Ro S.R.L. („Foodpanda”) şi Delivery Hero Dmart S.R.L. („Delivery Hero”).
Glovo este o companie având ca obiect principal de activitate dezvoltarea şi administrarea serviciului online de livrare de mâncare de la restaurante către consumatori, prin intermediul unei aplicaţii cu acelaşi nume.
Foodpanda şi Delivery Hero fac parte dintr-un grup de companii deţinute de către Delivery Hero SE, Germania.
Foodpanda furnizează servicii de preluare a comenzilor online şi livrare de mâncare de la restaurante şi alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.) prin intermediul serviciului online Foodpanda.
Delivery Hero îşi desfăşoară activitatea prin intermediul magazinelor de tip „dark store” - Pandamart, care reprezintă spaţii de depozitare în proximitate destinate exclusiv vânzării online a produselor de tip multicategorie, prin intermediul platformei Foodpanda.
Consiliul Concurenţei analizând această operaţiune, au rezultat unele îngrijorări legate de puterea de piaţă pe care o va dobândi Glovo în urma tranzacţiei, având în vedere activitatea sa de platformă online de livrare a mâncării şi efectul pe care aceasta ar putea-o avea asupra accesului la clienţi de către concurenţii săi.
Astfel, angajamentele propuse pentru a elimina îngrijorările autorităţii de concurenţă prevăd ca Glovo să nu includă nicio obligaţie de exclusivitate în relaţia sa contractuală cu restaurantele.
Conţinutul angajamentelor formulate Glovo sunt publicate pe pagina web a autorităţii de concurenţă, la adresa: http://www.consiliulconcurentei.ro.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transcarpathians Trading SRL din Bucureşti (TCT) intenţionează să preia compania Thames Farming Enterprises BV din Olanda (Thames).
Thames este compania mamă a companiilor Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL, Concordia Agro SRL şi Alisa Farm Management SRL din judeţul Călăraşi. Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL şi Concordia Agro SRL care au ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase în judeţul Călăraşi, iar Alisa Farm Management SRL le oferă acestora servicii de conducere şi management pentru operaţiunile locale.
TCT face parte din African Industries Group (AIG) şi desfăşoară activităţi de cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare proprii. În România, AIG este implicată în operaţiuni agricole, în distribuţia de maşini agricole, precum şi în dezvoltare imobiliară şi investiţii şi este deţinută de Raj Kamal Gupta, fratele lui Sanjeev Gupta (foto ↑), cel care deţine combinatul siderurgic Liberty Galaţi.
În urma analizei, autoritatea de concurenţă a constatat că această operaţiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

Publicat în Economie

Din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, în ceea ce priveşte lucrările de modernizare/reabilitare străzi şi drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galaţi (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) şi Oradea (85,4 milioane lei), informează Consiliul Concurenţei.
Informaţia face parte dintr-un comunicat de presă transmis de Autoritatea de concurenţă prin care recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi să fie limitată la maxim cinci ani şi doar în cazuri excepţionale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite şi altor jucători să intre pe această piaţă.
Autoritatea de concurenţă face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamţ), 30 ani (municipiul Constanţa) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iaşi).
Totodată, autoritatea de concurenţă a constatat că la nivelul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privinţa modalităţii de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor şi străzilor de pe raza municipiilor reşedinţă de judeţ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor şi străzilor, care sunt executate, în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realializează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziţie publică.
Şi la nivelul Uniunii Europene, modul de atribuire a contractelor pentru lucrările de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi diferă în funcţie de legislaţia specifică din fiecare stat. De exemplu, în ţări precum Suedia sau Belgia, atribuirea contractelor de lucrări se face prin licitaţii publice, în timp ce Germania, Austria şi Norvegia permit şi varianta ca lucrările să fie executate de către operatori interni ai municipalităţilor.
În acelaşi timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi deţin capacităţi proprii de producţie a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deşi operatorii specializaţi se pot deplasa oriunde în ţară, pentru a executa lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi, analiza a arătat că aceştia preferă contracte în localităţile- regiunile de reşedinţă unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje, unde cunosc particularităţile legate de forţa de muncă.
Din analiza datelor, rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România, din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel national. Laa polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoarea totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%).
Municipiile cu cea mai mare valoare a contractelor de lucrări de reparaţii şi întreţinere străzi la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, la adjudecare, sunt: Târgu Mureş (168,9 milioane lei), Arad (132,2 milioane lei), Cluj-Napoca (131,7 milioane lei), urmate de Craiova (110,2 milioane lei), Satu Mare (110,1 milioane lei) şi Bucureşti (107,5 milioane lei).
În ceea ce priveşte lucrările de modernizare/reabilitare străzi şi drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galaţi (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) şi Oradea (85,4 milioane lei).
Varianta preliminară a raportului privind piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dir.teritoriu@consiliulconcurentei.ro, informează Consiliul Concurenţei.

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România.
Companiile investigate sunt: Editura Vremea S.R.L., Curtea Veche Publishing S.R.L., Publica Com S.R.L., Nemira Publishing House S.R.L., Humanitas S.A., RAO Distribuţie S.R.L., Editura Trei S.R.L., Grupul Editorial Art S.R.L., Editura Polirom S.A., Grup Editorial Litera S.R.L., Direct Client Services S.R.L., Librăriile Humanitas S.A. şi Asociaţia Editurilor din România.
Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial, manifestat prin refuzul colectiv şi coordonat de a vinde către un anumit client şi/sau posibil concurent, cu intenţia de a-l elimina de pe piaţă.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în National

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor din domeniul contabilităţii sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa.
Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale să fie deţinute şi/sau administrate de profesionişti în domeniu.
Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcţiona dacă administratorul sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie sunt medici.
În acelaşi timp, un cabinet medical veterinar poate funcţiona doar dacă printre asociaţi se regăseşte cel puţin un medic veterinar care trebuie să fie şi reprezentantul legal al firmei.
Pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcţiona trebuie ca majoritatea acţiunilor sau a părţilor sale sociale să fie deţinute de contabili/experţi contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceştia.
Practic, legislaţia nu permite persoanelor care nu deţin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilităţii, dar care deţin capital investiţional, să înfiinţeze firme pe această piaţă.
„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecţia sănătăţii publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerinţe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerinţă cu privire la deţinerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare şi pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurenţa prin limitarea accesului operatorilor economici pe pieţele respective”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea şi funcţionare companiilor din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condiţiile să fie cel puţin similare cu prevederile din domeniul sănătăţii umane.
O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenţei şi la accesul mai multor furnizori de servicii pe piaţă. Asigurarea unor condiţii pentru stimularea concurenţei ar putea conduce la înregistrarea de eficienţă şi la creşterea calităţii serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienţilor.
Atât profesia de contabil, cât şi cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricţionează în mod vădit şi nenecesar concurenţa şi care sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se şi cerinţele care privesc deţinerea unei părţi din capitalul social), şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la preţuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populaţie/clienţi.
Totodată, studiile efectuate la nivel european au arătat că pieţele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovaţie şi se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce priveşte accesul şi serviciile oferite.
Varianta preliminară a studiului poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dammc@consiliulconcurentei.ro. Observaţiile vor fi trimise şi în forma neconfidenţială, având în vedere că acestea vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Consiliul Concurenței a impus noi reguli privind promovarea informațiilor pe piața de leasing operațional, astfel încât companiile să nu își poată coordona comportamentul, evitând încălcarea normelor din domeniul concurenței, potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres.
Astfel, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO) și 14 companii s-au angajat să adopte un set de măsuri de conformare cu legislația din domeniul concurenței, care să asigure, în același timp, confidențialitatea colectării, prelucrării și distribuirii de informații privind activitatea de leasing operațional.
Aceste angajamente au fost asumate de cele 14 companii și ASLO pentru a elimina îngrijorările de natură concurențială din cadrul investigației derulate de Consiliul Concurenței privind o posibilă coordonarea a politicilor comerciale, prin fixarea prețului și/sau împărțirea pieței, realizată printr-un schimb de informații referitoare la volumele realizate pe piață de fiecare societate de leasing operațional.
Astfel, din statutul asociației vor fi eliminate prevederile care impun obligativitatea furnizării datelor, informațiile urmând a fi puse la dispoziție de către companii în mod voluntar. Mai mult, doar dacă există minimum cinci participanți, informațiile vor fi prelucrate și distribuite în formă agregată, care să nu permită identificarea companiei.
În același timp, atât companiile, cât și asociația s-au angajat să nu facă publice informații privind strategiile și politicile comerciale, reducându-se astfel riscurile unei posibile coordonări comportamentale între societățile de leasing operațional.
ASLO s-a angajat să publice pe pagina web rezultatele agregate obținute în urma colectării și prelucrării datelor de la companii, în acest fel, putând avea acces la informații și companiile care nu sunt membre ale asociației.
În general, schimbul de informații pe anumite piețe poate fi util analizelor comparative, dar atunci când conține elemente cu grad mare de detaliu și individualizare, poate facilita coordonarea comportamentului companiilor, încălcând normele din domeniul concurenței.
Prin implementarea angajamentelor, informațiile de piață vor fi disponibile atât clienților și altor societăți active pe piață, cât și potențialilor concurenți, într-o formă care să reflecte condițiile de piață, reducându-se riscul creșterii nejustificate a transparenței.
Companiile care și-au asumat angajamente sunt Ald Automotive, Arval Service Lease Romania, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Business Lease Romania, Leaseplan Romania, New Kopel România, Porsche Mobility, Premium Leasing, RCI Finantare Romania, Unicredit Leasing Fleet Management, Alexandros Long Term Rental, Finmedia, precum și ASLO.
Consiliul Concurenței va monitoriza îndeplinirea angajamentelor, pe baza informațiilor transmise de către companii. În cazul în care nu își îndeplinesc angajamentele, autoritatea de concurență îi poate sancționa operatorii de pe piață cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Glovoappro SRL intenţionează să preia compania Foodpanda Ro SRL şi, indirect, afacerea Pandamart, operată de către Delivery Hero Dmart SRL.
Glovoappro SRL este filiala din România a companiei Glovo, care are ca principal obiect de activitate dezvoltarea şi administrarea serviciului online de livrare de mâncare de la restaurante către consumatori, prin intermediul platformei cu acelaşi nume.
În România, Glovo furnizează, din aprilie 2018, servicii de preluare comenzi online şi livrare de mâncare de la restaurante către consumatori şi, adiacent acestora, activităţi de preluare comenzi şi livrare de alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.) furnizate de vânzători, precum lanţuri de supermarket sau magazine locale.
Foodpanda Ro SRL şi Delivery Hero Dmart SRL fac parte dintr-un grup de companii deţinute de către Delivery Hero SE, Germania.
Foodpanda Ro SRL furnizează servicii de preluare a comenzilor online şi livrare de mâncare de la restaurante prin intermediul serviciului online Foodpanda. În plus, Foodpanda Ro SRL a inclus recent alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.).
Delivery Hero Dmart SRL, înfiinţată în 2020, îşi desfăşoară activitatea prin intermediul magazinelor de tip „dark store” - Pandamart, care reprezintă spaţii de depozitare în proximitate destinate exclusiv vânzării online a produselor de tip multicategorie, prin intermediul platformei Foodpanda.
În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei.
Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei va schimba modul de analiză a cazurilor de pe piaţa comercializării produselor farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii), din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul consumatorilor, dar şi al companiilor de pe această piaţă, anunţă autoritatea de concurenţă prin intermediul unui comunicat de presă.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă, autoritatea de concurenţă va lua în considerare toate farmaciile existente pe o rază de un kilometru în jurul farmaciei ţintă. Până acum, piaţa geografică, în cazul comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, era definită ca o zonă delimitată de o rază de 3 km în jurul farmaciei ţintă. Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează produse din farmacii. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat un studiu suplimentar care a indicat o orientare a consumatorului către farmaciile situate în proximitate, fiind dispuşi să parcurgă pe jos maxim 1 km pentru a achiziţiona medicamentele şi suplimentele alimentare de care au nevoie.

De asemenea, în ultimii ani, numărul de tranzacţii pe această piaţă a înregistrat o majorare semnificativă şi, în acelaşi timp, a crescut densitatea farmaciilor în aria de 3 km, luată în considerare până acum. Ca urmare, autoritatea de concurenţă a considerat că trebuie actualizat modul de analiză a cazurilor de pe piaţa comercializării produselor farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii) din perspectiva dimensiunii geografice, adaptând modalitatea de definire a pieţei relevante geografice la noul context. Definirea pieţei relevante este un instrument de identificare şi de stabilire a graniţelor în care se exercită concurenţa între companii, scopul principal fiind de a identifica constrângerile concurenţiale cu care se confruntă acestea. Documentul final conţinând noul mod de definire a pieţei relevante în sectorul comercializării cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate, la nivel urban, poate accesat la adresa www.consiliulconcurentei.ro, informează Consiliul Concurenţei în comunicatul citat.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii în contextul participării în calitate de ofertanţi la procedurile de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea proiectului „Hub Servicii (Centru de furnizare servicii electronice) la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”.

Companiile investigate îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de lucrări de construcţii, piaţa serviciilor de instalaţii, piaţa serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România: PORR Construct S.R.L. Bucureşti, Regia Autonomă Rasirom Bucureşti, M&D Cons Investiţii S.R.L. Bucureşti, Tema Energy S.R.L. Bucureşti, Metroul S.A. Bucureşti, S&T Romania S.R.L. Bucureşti, Ness Proiect Europe S.R.L. Ploieşti, Dataware Consulting S.R.L. Bucureşti, General Me.el Electic S.R.L. Băicoi, Structural Engineering and Technology S.R.L. Bucureşti, Tancrad S.R.L. Galaţi şi Rovis Lider S.R.L. Galaţi.

Autoritatea de concurenţă a demarat investigaţia ca urmare a unor indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial al companiilor menţionate, ce vizează fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare ori de cumpărare (sau orice alte condiţii de tranzacţionare) şi împărţirea pieţei serviciilor de lucrări de construcţii, pieţei serviciilor de instalaţii, pieţei serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România, cu scopul de împiedica, restrânge ori denatura concurenţa.

Consiliul Concurenţei a primit o sesizare, de la unul dintre ofertanţi, privind posibile practici anticoncurenţiale ale companiilor participante la licitaţia organizată de Ministerul Afacerilor Interne. În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale unor companii care activează pe aceste pieţe. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în Economie
Pagina 2 din 3