Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa producţiei şi/sau comercializării cărnii de pasăre din România.
Companiile investigate sunt  Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoş Vodă SA, Avicod SA, Agricola Internaţional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).
Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind creşterea artificială a preţurilor de vânzare.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile unor companii care activează pe piaţa producţiei şi/sau comercializării cărnii de pasăre, precum şi la sediul UCPR.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.
Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Anul trecut, Consiliul Concurenţei a sancţionat 90 de companii şi asociaţii ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane ei (82,7 milioane euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei derulează o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Telekom Romania Communications SA pe piaţa serviciului de emitere a avizului tehnic de amplasament.

Pentru a obţine autorizaţie de construire sunt necesare avize de la administratorii/furnizorii de utilităţi urbane, numite avize de amplasament. Aceste avize, enumerate în certificatul de urbanism, sunt necesare pentru a stabili dacă construcţia propusă nu creează dificultăţi în funcţionarea reţelelor edilitare din zonă, iar operatorii le emit contra cost.

Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii că, fără a avea o justificare economică, Telekom Romania Communications SA a impus, în anul 2019, un tarif mult mai mare comparativ cu anul anterior pentru emiterea avizului necesar pentru autorizarea executării construcţiei.

Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediul companiei, documentele ridicate aflându-se în analiza autorităţii de concurenţă, în cadrul procedurii specifice de investigaţie.

Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a autorităţii de concurenţă în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, precizează autoritatea de concurenţă într-un comunicat.

Publicat în National

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că noul pachet de legi privind achiziţiile publice ar trebui să aibă o abordare echilibrată, explicând că în prezent se acordă mai multă atenţie achiziţiilor publice din fonduri europene şi mai puţin celor din fonduri naţionale.

Bogdan Chiriţoiu a declarat în cadrul workshopului internaţional cu tema "România. O nouă viziune în achiziţii publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice şi noi coordonate de lucru cu mediul privat", organizat de Institutul pentru Politici Publice, că sectorul achiziţiilor publice este mare, reprezentând cam o treime din bugetul României. "Eu văd mai puţin rolul Consiliului pe partea de legislaţie. Sigur o să sprijinim instituţiile care transpun directivele în cadrul legal. Putem să dăm sugestii acolo unde sunt riscuri de a distorsiona concurenţa. Suntem tot mai flexibili şi nu noi am fost cei care am oprit administraţia publică să ia măsuri de genul liste negre. În principiu suntem deschişi la dialog şi iniţiative care flexibilizează procesul, care îl fac mai eficient", a spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

El a precizat că instituţia pe care o reprezintă va fi foarte interesată de legislaţia privind concesiuni şi partea de servicii publice. "Vom avea o serie de sugestii şi ne mai uităm la comportamentul agenţilor economici pentru că rolul nostru este să prevenim şi să sancţionăm înţelegerile între companii. Ne interesează să existe colaborare între instituţiile de control pentru că ele au forţă mult mai mare de a identifica nereguli pentru a ni le trimite nouă să le verificăm", a spus Chiriţoiu.

De asemenea, el a arătat că, în opinia sa, autorităţile sunt mult mai atente la felul în care se cheltuiesc fondurile europene decât cele naţionale. "Mi se pare că suntem mult mai atenţi la finanţele sau la distorsionarea achiziţiilor publice din fonduri europene şi mai puţin pe zona de fonduri naţionale, ceea ce nu este deloc smart. Până la urmă, şi unii, şi alţii sunt banii noştri şi nu cred că e nicio afacere dacă mutăm fraudele spre fonduri naţionale, în loc de cele europene. Sper că vom avea o abordare echilibrată", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Chiriţoiu a precizat că ar fi nevoie şi de o mai bună colaborare cu instituţiile care verifică aceste lucruri. "La fel de importantă este şi baza de date. Mi-aş dori să folosim această ocazie pentru a avea un sistem bine gândit, să vedem cum asigurăm corecta implemtare a acestui sistem. Scopul ar fi să putem prelucra în mod electronic aceste date şi să avem un sistem care să ne alerteze privind lucruri surprinzătoare, nu neapărat ilegale, dar indicii că ceva s-ar putea să nu fie bine", a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

Radu Puchiu, secretar de stat de la Cancelaria Primului Ministru, a precizat că reforma achiţiţiilor publice a trebuit tratată ca prioritate. "Este adevărat că marea noastră contribuţie, dacă poate fi numită aşa, a fost în zona strategiei privind achiziţiile publice. Ceea ce pot să spun este că mă bucur foarte mult pentru că discuţia privind transpunerea directivei europene a ajuns la un nivel foarte tehnic, iar grupurile de lucru au fost eminamente tehnice. Chiar am adus alături cei mai buni oameni pe care îi aveam ca să lucreze în această zonă. Este un moment extraordinar pentru noi, este o oportunitate foarte bună să învăţăm din cei şapte ani de achiziţii publice pe vechea legislaţie, şi să nu mai repetăm greşelile de atunci", a spus secretarul de stat.

Radu Puchiu a mai spus că la fel de important este cum va fi legată strategia naţională privind achiziţiile publice de strategia privind reforma administraţiei publice, arătând că această componentă, a resursei umane, este extrem de critică şi va trebui să facă un efort important, atât pentru a învăţa, dar şi pentru a aplica o legislaţie nouă în achiziţiile publice.

Legea privind concesiunile şi cea pentru utilităţi pe achiziţii sectoriale vor fi prezentate în această săptămână, iar pachetul de legi privind achiziţiile publice va ajunge în Parlament în jur de 15 octombrie, a anunţat, luni, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Roxana Mînzatu. 

Publicat în Economie
Pagina 3 din 3