Reuniţi în sedinţa ordinară a lunii noiembrie, desfăşurată joia trecută, consilierii judeţeni au adoptat toate punctele de pe ordinea de zi, chiar dacă unele au stârnit nemulţumiri. Punctele în discuţie se referă la consumul de carburant pentru cele şase maşini ale Consiliului Judeţean, fiind adoptat consumul nelimitat. Decizia s-a luat în baza unei modificări legislative, Legea 285/2015 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001, însă procedura introducerii pe ultima sută de metri, fără să treacă prin comisia de specialitate, a fost contestată. Simona Hapeci a încercat să convingă plenul, fără succes, că propunerea ar trebui respinsă.  „De ce nu ni s-au prezentat aceste documente, ţinând cont că au data de 23 noiembrie, când a fost şedinţa Comisiei de specialitate nr. 1? De ce nu au fost ataşate la mapă atunci şi veniţi cu o rectificare şi ataşaţi alte documente acum? (…) Mi se pare mult mai normal să stabilim un normativ pentru fiecare autoturism, nu putem lăsa consumul să fie nelimitat. Am înţeles că vor trebui să fie ataşate documente, conform legislaţiei, dar noi ştim că, până nu punem stavilă şi oprelişti, ne întindem mult prea mult. Riscăm să cădem în cealaltă latură, acum aţi fost constrânşi, dar, nemaifiind obligativitate de a ne încadra într-un anumit normativ, putem cădea în extrema cealaltă”, a susţiut Hapeci în plenul şedinţei. Ion Ştefan a readus pe tapet problema cabinetelor medicilor de familie de la Judeţean, care vor fi nevoiţi să îşi găsească alte locaţii. Liberalul George Stângă ar fi dorit să abordeze problema rectificării bugetare, pe care o consideră injustă. Dacă Hapeci şi Ion Ştefan au apucat să îşi susţină argumentele, liberalului nici măcar nu i s-a mai acordat cuvântul, la rubrica diverse, şedinţa fiind închisă de către preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa.  
Publicat în Politica
Vineri, 25 Septembrie 2015 12:00

Rectificarea bugetară a adus pacea la CJ

Şedinţa ordinară a lunii septembrie a Consiliului Judeţului s-a desfăşurat într-o atmosferă destul de amiabilă, fiind adoptate toate punctele aflate pe ordinea de zi, inclusiv cele introduse pe ultima sută de metri. Cele mai interesante chestiuni supuse atenţiei consilierilor judeţeni au reprezentat rectificarea bugetară (repartizarea fondurilor guvernamentale pentru reabilitarea drumurilor judeţene) şi aducerea unui angiograf la Spitalul Judeţean. Cu numai o zi înaintea şedinţei, mai mulţi consilieri şi primari liberali îşi anunţau intenţia de a depune plângere penale pentru excluderea din proiectul de reabilitare a unor drumuri judeţene ce străbat şi/sau fac legătura dintre localităţile liberale Cerţeşti şi Ghidigeni. Rectificarea bugetară de la finele lunii septembrie este de trei milioane de lei, din cele aproape şapte acordate de guvern, şi reprezintă fonduri guvernamentale alocate pentru reabilitarea drumurilor judeţene şi comunale, ce includ şi localităţile amintite. Aşa că în loc de circ inutil vom avea drumuri reabilitate în judeţ. 

Diferenţa de patru milioane de lei va fi utilizată de către CJ pentru lucrări de plombări, pietruiri şi reabilitări ale drumurilor judeţene.

Consilieri judeţeni din fostul PDL, acum liberali, şi-au exprimat nemulţumirea legată de ataşarea în ultima clipă la ordinea de zi a proiectului pentu angiograf. Angiograful monoplan cu braţ pe tavan, care va ajunge la Spitalul Judeţean din Galaţi, este unul dintre cele patru astfel de aparate medicale existente în ţară, şi are o valoare de peste un million de dolari. Cum însă rectificarea bugetară pentru drumuri a adus împăcarea tuturor, proiectul a fost votat de toţi consilierii judeţeni prezenţi la şedinţă. 

Consilierii au mai adoptat şi proiectele privind evaluarea activităţii conducerii instituţiilor de cultură ale judeţului nostru. 

Fondurile pentru reabilitarea drumurilor judeţene au fost repartizate pentru drumuri ce includ 43 din totalul celor 61 de comune gălăţene (2.386.000 de lei, pentru lucrări la drumurile comunale clasificate), precum şi oraşelor din judeţ. Tecuciului i-au fost alocate 62.000 de lei, oraşului Bereşti suma de 195.000 de lei, iar oraşului Târgu Bujor suma de 335.000 de lei. Sumele de bani repartizate vor fi utilizate pentru finanţarea unor lucrări pe porţiunile de drum judeţean aflate în administrare. Banii alocaţi comunelor au fost repartizaţi astfel: Barcea a primit 19.000 de lei, comuna Bălăbăneşti – 18.000 lei, Bălăşeşti – 66.000 de lei, Băleni – 39.000 de lei, Băneasa – 15.000 lei, Bereşti Meria – 94.000 de lei, Braniştea – 47.000 de lei, Buciumeni – 47.000 de lei, Cavadineşti – 111.000 lei, Cerţeşti – 31.000 de lei, Corni – 44.000 de lei, Corod – 31.000 de lei, Cosmeşti – 15.000 de lei, Costachi Negri – 105.000 lei, Cudalbi – 44.000 lei, Cuza Vodă – 15.000 lei, Drăgăneşti – 15.000 lei, Drăguşeni – 47.000 lei, Fârţăneşti – 23.000 lei, Folteşti – 69.000 de lei, Fundeni – 70.000 de lei, Ghidigeni – 78.000 lei, Gohor – 66.000 de lei, Independenţa – 31.000 de lei, Jorăşti – 116.000 lei, Măstăcani – 25.000 de lei, Movileni – 47.000 de lei, Munteni – 78.000 de lei, Negrileşti – 63.000 de lei, Nicoreşti 52.000 de lei, Oancea – 15.000 lei, Pechea – 102.000 lei, Poiana – 64.000 de lei, Priponeşti – 122.000 lei, Rediu – 47.000 de lei, Schela – 70.000 lei, Slobozia Conachi – 41.000 de lei, Suhurlui – 15.000 lei, Şendreni – 15.000 lei, Umbrăreşti – 124.000 lei, Valea Mărului – 59.000 lei, Vânători – 47.000 lei, Vârlezi – 126.000 lei. 

Localităţile excluse de la această rectificare: Brăhăşeşti, Cuca, Frumuşiţa, Griviţa, Iveşti, Lieşti, Matca, Nămoloasa, Piscu, Rădeşti, Scânteieşti, Smârdan, Smulţi, Suceveni, Tudor Vladimirescu, Tuluceşti, Ţepu şi Vlădeşti. Justificarea deciziei a venit din partea vicepreşedintelui Cornel Hamza, însărcinat recent cu administrarea problemei drumurilor: localităţile amintite nu au drumuri comunale clasificate (drumuri care fac legătura între sate sau commune), ci doar de interes local. 

Publicat în Politica

Consilierul judeţean Ion Ştefan ne-a pus ieri la dispoziţie o serie de documente din care, susţine dumnealui, reiese faptul că se încearcă excluderea Consiliului Judeţului din Clusterul IT&C Dunărea de Jos, o structură menită să ajute firmele şi instituţile locale să acceseze fonduri nerambursabile. Ion Ştefan ne-a declarat că, din câte a aflat, în această dimineaţă urmează să aibă loc o şedinţă care să parafeze înfiinţarea şi modul de funcţionare a Clusterului, la care sunt invitaţi doar 30 de membri. Această cifră merită nişte explicaţii şi comentarii. În primul rând, trebuie amintit un lucru: Consiliul Judeţului şi Consiliul Local sunt co-acţionari cu drepturi egale în societatea Cons Management Parc de Soft SRL, iniţiatorul înfiinţării clusterului. În luna mai a acestui an, CL a aprobat o horărâre prin care CL accepta să fie membru fondator la înfiinţarea Clusterul IT&C Dunărea de Jos, alături de alte 30 de entităţi (printre care: firme, CJ, Instituţia Prefectului, cele două universităţi gălăţene, asociaţii etc.). În total, în anexa hotărârii figurau 31 de poziţii, primele trei fiind ocupate, cum era şi normal, de SC Cons Management Parc de Soft, Primăria Galaţi şi CJ (ultimele două, reamintim, având câte 50% din acţiunile Cons Management Parc de Soft). La rândul său, pe data de 26 iunie, CJ a luat în discuţie aprobarea protocolului de colaborare pentru înfinţarea clusterului, numai că s-a acceptat un amendament prin care în cluster mai erau primiţi o serie de membri, ajungându-se la o listă de 66 de participanţi la înfiinţarea acestei structuri. Ceva s-a întâmplat apoi, nu se ştie încă ce anume... cert este că, după cum susţine liberalul Ion Ştefan, acum se încearcă încheierea unui protocol cu doar 30 de membri în cluster, adică din lista iniţială de 31 dispare CJ.

„Cum este posibil să nu ţii cont de hotărârile acţionarilor tăi şi să hotărăşti o altă structură, din care este exclus Consiliul Judeţului, care are în atribuţii dezvoltarea strategică la nivelul judeţului Galaţi? Este un abuz din partea Cons Management!”, spune consilierul judeţean Ion Ştefan.

 

„CJ poate oricând să devină membru al clusterului”

 

Aceasta e concluzia unei discuţii telefonice avute cu administratorul SC Cons Management Parc de Soft SRL, Cătălin Petrică Aramă, care spune că nici nu poate fi vorba de o dorinţă a cuiva de a exclude CJ din cluster. Acesta ne-a explicat că, într-adevăr, actualul protocol nu este semnat şi de CJ, dar motivul ţine de procedură şi vina îi aparţine tot CJ. Aramă susţine că cei 30 de membri semnatari au fost de acord cu o anumită formă a protocolului, dar CJ, care a acceptat mai târziu (prin hotărârea din iunie) să facă parte din cluster, a aprobat nu doar adăugarea de noi membri (cu care nu are nimeni nicio problemă, spune Aramă), ci şi schimbarea entităţii de management a clusterului, adică să nu ocupe Cons Management Parc de Soft de această poziţie. 

„Nu poate un singur membru să schimbe singur ceva ce au aprobat ceilalţi 30 de membri. Acesta este motivul pentru care marţi, la prima noastră întâlnire, voi supune atenţiei membrilor - cei 30 - modificarea propusă de CJ, pe care o vor vota. Dacă acceptă această modificare, nu e nicio problemă, deşi... nu e normal ca cel care a iniţiat clusterul să fie exclus de la conducerea clusterului.... şi de către cine?!... de unul dintre cei doi acţionari ai săi... Oricum, e de reţinut faptul că marţi dimineaţă, înainte de întâlnirea membrilor clusterului, avem o întâlnire la CJ, să vedem cum putem rezolva problema. CJ poate oricând să devină membru al clusterului, la fel ca firmele pe care le-a mai propus, numai să accepte cei 30 schimbarea entităţii de mangement sau CJ să renunţe la acel amendament făcut fără rost, după părerea mea. Eu sunt interesat să găsim o soluţie, pentru că Galaţiul are nevoie de acest cluster şi ca el să meargă foarte bine”, ne-a declarat Cătălin Petrică Aramă.

Publicat în Comunitate

Auditul Curţii de Conturi realizat la Consiliul Judeţului Galaţi pentru anul trecut scoate la lumină câteva abateri. Mai exact, 11. 

Una dintre acestea se referă la faptul că CJ nu a finalizat procedura de preluare în domeniul public al judeţului a imobilului din Târgu Bujor unde funcţionează spitalul oraşului, deşi iniţiase procedurile în decembrie. În 2014-2015, CJ a alocat ilegal aceluiaşi spital suma de 345.610,11 lei, reprezentând transferuri din bugetul local pentru finanţarea cheltuielilor curente, suma de 50.000 de lei reprezentând finanţarea unor cheltuieli de capital, precum şi suma de 792.000 lei pentru investiţii în centrala termică şi reţele exterioare. Deşi au fost recepţionate în noiembrie 2014, clădirea centralei termice, reţelele exterioare şi centrala termică efectivă nu au fost înregistrate în evidenţele financiar-contabile ale CJ. Valoarea estimativă a abaterii constatate de Curtea de Conturi este de 1.910.972, 61 lei, din care 1.565.362,5 lei, reprezintă valoarea imobilului (clădire şi teren), bunuri care aparţin Consiliului Judeţului, dar nu au fost înregistrate în documentele financiar-contabile ale instituţiei. Suma de 345.610,11 lei reprezintă totalul valorii sumelor alocate prin transfer din bugetul CJ către spitalul localităţii, fără respectarea prevederilor legale. 

 

Nereguli peste nereguli

 

La capitolul drumuri judeţene, în 2014, Consiliul Judeţului a decontat plăţi ilegale de 347.112 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de proiectare contractate cu peste 3% din valoarea investiţiei de bază, depăşind astfel plafonul prevăzut de lege. Astfel, la obiectivul de investiţii „Reabilitare drumuri judeţene - judeţul Galaţi”, în valoare de 12.652.084,16 lei fără TVA, conform Contractului de execuţie lucrări încheiat cu asocierea SC Lemacons SRL Galaţi & SC Cricons SRL Galaţi & SC Europroiect SRL Focşani, s-au achitat servicii de proiectare şi inginerie în valoare cumulate de 475.437 de lei, reprezentând 3,88% din valoarea lucrării, adică o plată suplimentară de 107.679 de lei fără TVA. În plus, deşi SC Consproiect SA are ca acţionar majoritar Consiliul Judeţului Galaţi, CJ a contractat anul trecut servicii de proiectare prin achiziţii directe de la alte firme, acordând contracte societăţii proprii doar în pondere de 1,77%. Valoarea estimativă a abaterii constatate este de 353.468 de lei, din care 279.929 de lei reprezintă plata nelegală a cheltuielilor cu serviciile de proiectare şi inginerie aferente realizării unor obiective de investiţii, care au depăşit standardul de cost legal. Pentru prejudiciul creat au fost calculate dobânzi şi penalităţi de întârziere în valoare de 6.356 de lei.

La programul „lapte-corn”, Consiliul Judeţului a recepţionat biscuiţi petit beurre de la firma SC Derpan SRL Smârdan, în valoare de 245.300,77 de lei, pe care ulterior i-a respins ca neconformi, însă, prin decizia instanţei a trebuit să achite societăţii reclamante suma datorată pentru produsele improprii respinse, la care s-au adăugat şi cheltuielile de judecată. Valoarea estimativă a abaterii constatate de către Curtea de Conturi este de 261.201,27 de lei, din care 245.300,77 lei contravaloarea biscuiţilor, 6.100 lei cheltuielile de judecată, 7.928,5 lei - suma aferentă cheltuielilor de executare şi cheltuielilor procedurale, 1.872 de lei - TVA.

Au mai fost constatate acordarea de sume ilegale pentru deplasări în străinătate ale personalului propriu ce depăşeau plafoanele legale, valoarea estimativă a abaterii constatate fiind de 2.535,78 de lei. Aceasta include diurna acordată ilegal, dobânzi de întârziere şi penalităţi de întârziere. 

Pentru servicii de întreţinere a instalaţiilor de aer condiţionat, centrală frigorifică şi instalaţii de încălzire, asigurate de către Getica SRL Galaţi, nu a existat un angajament legal. Raportul Curţii de Conturi apreciază valoarea abaterii constatate la suma de 258.648,88 lei, din care 190.653,02 lei reprezintă serviciile firmei, dobânzile de întreţinere se cifrează la 40.796,32 lei, iar penalităţile de întârziere reprezintă 21.197,54 lei.

Deplasările nejustificate ale preşedintelui CJ, Nicolae Dobrovici Bacalbaşa, au fost criticate de oponenţii politici, ultimul dintre aceştia fiind consilierul judeţean liberal Ion Ştefan, care s-a contrat cu preşedintele Bacalbaşa şi la ultima şedinţă a Consiliului Judeţului. „Abaterea” se cifrează, conform Curţii de Conturi, la valoarea de 13.215,95 lei. Suma este compusă din 12.516,96 lei - contravaloarea combustibilului consumat pentru deplasări efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi 699 lei - contravaloarea indemnizaţiei zilnice de delegare plătită nejustificat. Conform deciziei Curţii de Conturi, Consiliul Judeţului trebuie să remedieze „abaterile” constatate până în 31 decembrie 2015. Trebuie precizat însă că preşedintele Bacalbaşa a oferit o explicaţie proprie la aceste „abateri”, spunând că cei de la Curtea de Conturi nu vor să-i accepte decontarea deplasărilor în judeţ din timpul weekend-ului. Probabil că este adevărat şi asta, dar la fel de adevărat este că şeful CJ merge oriunde cu maşina CJ-ului. Spre exemplu, să nu credeţi că vineri, la alegerile din PSD, a mers cu taxiul sau pe jos... maşina CJ-ului era în faţa Teatrului Muzical şi colegii din presă s-au întrecut să o fotografieze. 

Publicat în Știrea zilei

Pe data de 14 august, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Galaţi, a emis o decizie care are la bază auditul financiar realizat la Consiliul Judeţului Galaţi pentru anul trecut. Aşa cum era de aşteptat, şi în acest an au fost constatate nereguli în activitatea CJ. Fără a intra deocamdată în detaliile acestor abateri, punctăm faptul că specialiştii Curţii de Conturi au dispus nu mai puţin de 7 măsuri pe care Consiliul Judeţului trebuie să le ducă la îndeplinire până la finele acestui an pentru a intra în legalitate. Reamintim că şi raportul de anul trecut al Curţii de Conturi (dat prin Decizia din 28 iulie 2014) dispusese 8 măsuri ce trebuia să fie duse la îndeplinire până cel târziu la finele anului 2014. Despre cum s-au luat sau nu s-au luat măsurile respective de către conducerea CJ am aflat din raportul pe care Curtea de Conturi i l-a trimis zilele trecute secretarului CJ, Paul Puşcaş. Spre exemplu, Curtea de Conturi atrăgea atenţia Consiliului Judeţului că în anul 2012 încheiase 6 contracte diferite pentru achiziţia prin încredinţare directă a unor servicii de proiectare pentru covoare bituminoase, cu o valoare cumulată de 325.755 le fără TVA, deşi aceste contracte aveau acelaşi obiect şi legea prevedea organizarea unei licitaţii. Curtea Conturi estimase o abatere în valoare de peste 530.900 lei şi, ca urmare, a sesizat DNA - Serviciul Teritorial Galaţi, printr-o adresă, încă din data de 7 august anul trecut. O altă abatere constatată anul trecut face referire tot la fapte din 2012, mai exact la aceea că CJ nu aprobase printr-o hotărâre valoarea contribuţiei financiare anuale la Fondul pentru dezvoltare regională (din care se finanţează activitatea ADR S-E), dar s-au făcut plăţi în sumă de 450.000 lei. Iniţial soluţia a fost ca suma să fie imputată celor găsiţi responsabili de producerea pagubei (doi angajaţi ai CJ), dar anul acesta s-a reuşit intrarea în legalitate. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre măsurile pe care Curtea de Conturi le ceruse anul trecut pentru înlăturarea unor nereguli referitoare la finanţarea comunelor din Fondul de rezervă al CJ în anii 2012 şi 2013. Mai exact, CJ nu solicitase comunelor justificări pentru cererile de finanţare şi nu verificase modul de utilizare a banilor. Şi vorbim aici de o sumă totală de 2.644.000 lei. CJ nu a reuşit să intre în legalitate până la finalul anului 2014 şi nici în ziua de azi nu s-a finalizat operaţiunea. Curtea Conturi scrie în raport că pe 16 iulie anul acesta mai erau de auditat 23 de localităţi finanţate în 2013 din Fondul de rezervă al CJ. Şi, iată, peste ce mai era de reparat după raportul de anul trecut, Curtea de Conturi mai vine cu 7 măsuri urgente.

 

„Nu mai miră pe nimeni faptul că sunt în continuare nereguli”

 

Consilierul judeţean PNL Ion Ştefan, unul dintre cei mai „vocali” aleşi judeţeni ai Opoziţiei, ne-a declarat că a analizat în detaliu ultimul raport al Curţii Conturi, deşi acesta nu a fost făcut public decât de câteva zile.

„Mă interesează ce se întâmplă în Consiliul Judeţului şi caut să fiu la curent cu tot ce ţine de activitatea consiliului. Aţi văzut şi dumneavoastră, mass media, care veniţi la toate şedinţele noastre, că noi, consilierii, cerem mereu lămuriri cu privire la proiectele de hotărâri. O facem mai cu seamă în şedinţele pe comisii, dar şi în plen, când avem ocazia să îi avem în faţa noastră pe toţi cei din conducere, pe secretar şi pe cei mai importanţi responsabili din aparatul de specialitate. Şi cerem aceste lămuriri tocmai pentru că au existat şi, vedeţi, încă mai există situaţii în care Curtea de Conturi descoperă nereguli”, spune consilierul Ion Ştefan.

Referitor la faptul că CJ nu reuşeşte să „repare” greşelile din trecut în termenele stabilite de auditorii de la Curtea de Conturi, Ion Ştefan spune că asta se întâmplă pentru că se lucrează haotic şi „nu mai miră pe nimeni faptul că sunt în continuare nereguli”.

„Oriunde în lumea asta, în orice domeniu, e mai uşor să previi decât să repari. Aţi văzut, Curtea de Conturi dă termene scurte, de câteva luni, în care să refaci acte, să recuperezi prejudicii... Nu e deloc uşor. Mai bine «măsori de zece ori şi tai o dată», cum se zice, decât să tot revii asupra unei hotărâri, să mai modifici ceva, să mai votezi de vreo două ori... În plus, aţi văzut, când e vorba de bani, nu munceşti haotic, nu te joci, că rişti să dai explicaţii la DNA”, spune consilierul liberal. 

Publicat în Politica