Prin contract de antrepriză şi subantrepriză în construcţii în România înţelegem contractul prin care o persoană, numită antreprenor se obligă că, pe riscul său, să execute o anumită lucrare materială sau intelectuală în România, sau să efectueze activităţi de prestări servicii de construcţii în România pentru o altă persoană numită beneficiar, în schimbul unui preţ. Societatea românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în drept civil, drept imobiliar şi construcţii  pentru a vă îndruma în demersurile necesare pentru revizuirea unui contract de antrepriză şi subantrepriza în construcţii  în România.
Cea mai cunoscută formă de antrepriză este considerată antrepriză pentru lucrări de construcţii în România, ce prezintă o varietate a acestui tip de contract. Potrivit Noului Cod Civil prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii în România, antreprenorul din România se oblige să execute lucrări care, conform legii, necesită eliberarea unei autorizaţii de construire în România. Antreprenorul din România trebuie să coopereze cu beneficiarul, furnizându-i informaţiile necesare pe care le deţine, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire în România.
Un aspect esenţial în revizuirea unui contract de antrepriză şi subantrepriza în construcţii  în România îl reprezintă verificarea obiectului contractului stabilit de părţi, prin care antreprenorul se angajează să elaboreze documente, precum întocmirea unui proiect de arhitectură, întocmirea unui studiu de soluţie de arhitectură, întocmirea unui plan de urbanism al zonei unde va fi situat imobilul, proiectarea instalaţiilor, iar beneficiarul se obligă să primească şi să achite preţul lucrărilor executate în condiţiile, modalităţile şi termenele prevăzute în contract.
În privinţa termenelor de executare a tuturor documentaţiilor de proiectare, acestea sunt condiţionate de punerea la dispoziţia antreprenorului din România a tuturor informaţiilor, documentaţiilor, avizelor şi acordurilor care condiţionează începerea acestor lucrări de proiectare în România. Termenele de executare specificate pot fi modificate prin acordul părţilor, din cauza de forţă majoră sau orice altă împrejurare obiectivă şi independenţa de voinţă părţilor contractante, urmând că părţile să se informeze reciproc în cazul survenirii acestor cauze şi să comunice cauza care a generat întârzierea în executarea obligaţiilor.
În final, întregul proiect întocmit devine proprietatea beneficiarului, numai după plata totală şi nu poate fi utilizat la alte obiective similare decât pentru obiectivul la care face referire prezentul contract de antrepriză şi subantrepriza în construcţii în România.
Societatea românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în drept civil  pentru a vă îndruma în demersurile necesare pentru revizuirea unui contract de antrepriză şi subantrepriza în construcţii în România. (sursa Societatea românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii)

Publicat în De interes public

Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi a desfăşurat începând cu luna februarie 2022 campania naţională de verificare a modului de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor – acţiune înscrisă în Program Propriu de Acţiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru anul 2022 aprobat de Inspecţia Muncii.
Acţiunea a avut ca obiective principale: creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte obligativitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, cu precădere în prevenirea riscului de cădere de la înălţime, al surpării malurilor la excavaţii; încurajarea unei abordări participative, prin implicarea principalilor actori din domeniul construcţiilor, în acţiunea de diminuare a consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale, aplicabile în domeniul construcţiilor; îndrumarea angajatorilor pentru crearea condiţiilor care pot stimula lucrătorii, reprezentanţii acestora, pentru o participare cât mai activă la procesul de implementare a legislaţiei specifice domeniului construcţii, la promovarea programelor proprii ale angajatorilor pentru creşterea nivelului de securitate; promovarea bunelor practici în acest domeniu de activitate economică.
Ca obiective specifice pentru anul 2022, campania a urmărit  în special modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor, respectiv implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătatea lucrătorilor, care îşi desfăşoară activitatea în şantierele temporare sau mobile.
„Prima etapă derulată în perioada februarie – martie 2022 a constat în mediatizarea, informarea, conştientizarea privind modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor, iar etapa a doua, derulată în perioada aprilie – noiembrie 2022 a constat în  verificarea modului de implementare a măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, la angajatorii cu activitate în domeniul construcţiilor, prin acţiuni de control la angajatori. În această etapă s-au realizat şi  controalele de verificare a modului în care au fost realizate măsurile dispuse în procesele verbale de control încheiate cu ocazia controalelor anterioare”, a declarat Bogdan Marius Trandafir, inspector şef ITM Galaţi.
La nivelul judeţului Galaţi au fost verificaţi 129 angajatori care desfăşurau activităţi în domeniul construcţiilor. Au fost constatate 210 neconformităţi pentru care au fost dispuse 210 măsuri cu termene de realizare precise. Au fost aplicate 210 sancţiuni contravenţionale dintre care 193 avertismente şi 17 amenzi contravenţionale în cuantum de 68.000 lei, unui număr de 76 angajatori.
Au fost oprite din funcţionare 7 echipamente de muncă ce nu îndeplineau toate cerinţele de securitate.
Cele mai frecvente neconformităţi constatate au fost: neautorizarea activităţii de construcţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; neasigurarea dispozitivelor de protecţie colectivă (ex. balustrade suficient de înalte şi având cel puţin o bordură, o mână curentă şi protecţie intermediară); utilizarea unor echipamente de muncă (ex. schele, macarale) care nu îndeplineau toate cerinţele de securitate; existenţa unor goluri neprotejate împotriva pericolului de cădere în gol; neacordarea de către angajator a echipamentului individual de protecţie; neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie adecvat riscurilor existente în şantierele temporare şi mobile (ex. centuri de siguranţă sau alte mijloace de ancorare, căşti de protecţie, s.a.); neverificarea de către angajator a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecţie; lipsa planului propriu de securitate şi sănătate în muncă din şantierul temporar, la momentul controlului; neasigurarea unei instruiri suficiente şi adecvate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; neasigurarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă specifice activităţilor desfăşurate în şantierul temporar; neorganizarea activităţii de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă cu modificările şi completările ulterioare; neasigurarea semnalizării de securitate şi/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta şantierului temporar; neasigurarea sprijinirii de maluri la lucrările de săpături; neîntocmirea planului propriu de securitate şi sănătate; neîntocmirea evidenţei zonelor cu risc ridicat şi specific.

Publicat în Eveniment

Deşi Galaţiul are societăţi de construcţii considerate a fi mari şi care câştigă contracte publice pe bandă rulantă în toată ţara, totuşi o singură companie a intrat în TOP 100 Constructori, publicat de Arena Construcţiilor. Primii 100 de constructori au fost selectaţi în funcţie de cifra de afaceri înregistrată în anul 2021.
„Pe primii 100 de constructori (firme cu obiect principal de activitate lucrări de construcţii re_zidenţiale şi nerezidenţiale, cod CAEN 4120) i-am selectat în funcţie de cifra de afaceri pe anul trecut. Totuşi, un criteriu important de selecţie pe care trebuie să îl aibă în vedere beneficiarii a devenit numărul de angajaţi. Asta pentru că, de fapt, capabilitatea unui constructor de a executa un proiect de investiţie constă în angajaţii săi, muncitori şi personal TESA, în dotările tehnice pe care le are”, notează publicaţia Arena Construcţiilor.
În timp ce pe primele opt poziţii în TOP 100 Constructori s-au menţinut aceleaşi firme ca în anul anterior, următoarele cinci locuri au fost ocupate de firme care anul trecut şi-au crescut semnificativ cifrele de afaceri. Creşterile acestora au fost de la peste un sfert, la mai mult decât dublul cifrei de afaceri din urmă cu un an.

Primele 10 locuri din clasament sunt ocupate de:
1. Webuild Spa Milano - Sucursala România Bucureşti (742 angajaţi, 1.3 miliarde lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 3%);
2. Strabag Srl Bucureşti (1.145 angajaţi, 956 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 5%);
3. Porr Construct SRL Bucureşti (899 angajaţi, 736 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 3%);
4. Construcţii Erbaşu SA Bucureşti (834 angajaţi, 654 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 5%);
5. Bog Art Srl Bucureşti (385 angajaţi, 576 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 3%);
6. Aktor Societate Tehnică Anonimă (Aktor Sa) - Grecia - Sucursala Bucureşti, România (554 angajaţi, 500 milioane lei - cifră de afaceri);
7. Con-A S.R.L. Sibiu (17 angajaţi, 442 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 3%);
8. Con-A Operations S.R.L. Sibiu (573 angajaţi, 436 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 4%);
9. Concelex SRL Bucureşti (566 angajaţi, 311 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 4%);
10. Btdconstruct & Ambient SRL Bucureşti (103 angajaţi, 304 milioane lei - cifră de afaceri şi o profitabilitate de 4%).

Compania de construcţii gălăţeană care a reuşit să intre în top este Nomis 2003 SRL, care avea, în 2021, un număr de 243 angajaţi şi o cifră de afaceri de 94.863.114 lei, înregistrând o profitabilitate (profit net/cifra de afaceri) de 11%.
Societatea Nomis 2003 SRL este deţinută de soţii Cătălin şi Cristina Dorina Simion şi, aşa cum se prezintă pe site-ul propriu, are încheiate 187 de proiecte contractate, dinter care 72 de proiecte sunt în derulare.
În afară de Nomis 2003 SRL, doar o singură companie gălăţeană s-ar fi putut încadra în top, însă aceasta se află în insolvenţă. „Cu toate că anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri care ar fi plasat-o în primii 100 Constructori, compania Bunmet Engineering SRL Galaţi nu a fost inclusă în Top întrucât se află în insolvenţă”, informează Arena Construcţiilor.

Topul poate fi descărcat de mai jos!

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi anunţă că, în perioada 05 - 07.10.2022, s-a desfăşurat Campania Naţională pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor - cod CAEN 41,42,43.

OBIECTIVELE CAMPANIEI au fost:
- Identificarea şi combaterea muncii nedeclarate şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile mai sus menţionate, a prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă;
- Identificarea angajatorilor care utilizează nelegal munca copiilor şi a tinerilor;
- Determinarea angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare, de a le înregistra în REVISAL şi de a le transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul social;
- Creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a angajaţilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă;
- Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatorii care desfăşoară activitate în domeniile mai sus menţionate, a prevederilor legale menţionate;
- Eliminarea neconformităţilor constatate prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate şi aplicarea de sancţiuni contravenţionale corespunzătoare.

! La nivelul judeţului Galaţi inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi – serviciul control relaţii de muncă şi compartimentul control muncă nedeclarată au efectuat 26 de controale.

Un număr de 7 angajatori au fost sancţionaţi pentru muncă nedeclarată şi muncă subdeclarată după cum urmează:
- 4 angajatori au fost sancţionaţi cu 4 amenzi în valoare totală de 180.000 lei pentru primirea la munca a unui număr de 9 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă (muncă nedeclarată);
- 3 angajatori au fost sancţionaţi cu 3 avertismente pentru acordarea unui număr de 8 persoane a unui salariu net mai mare decât cel evidenţiat în statele de plată a salariului şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale (muncă subdeclarată).

! Inspectorii de muncă au mai aplicat 13 sancţiuni contravenţionale (avertismente) pentru alte încălcări decât munca nedeclarată şi munca subdeclarată.

Cele mai frecvente neconformităţi constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost:
- angajatorul a primit la muncă persoane fără încheierea în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat a contractului individual de muncă;
- angajatorul nu păstrează la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc;
- angajatorul nu a înregistrat contractual individual de munca în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
- angajatorul nu ţine evidenţa orelor prestate de salariaţi pe foi colective de prezenţă cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru;
- neconcordanţe între salariul net declarat de salariaţi şi statele de plată.

ITM Galați reamintește că munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv, datorită consecinţelor sociale şi economice pe care le produce:
- persoana care prestează muncă nedeclarată este lipsită de protecţie socială;
• lipsa drepturilor conferite de un contract de muncă, cum ar fi cele la concediu remunerat şi la concediu medical;
• lipsa dreptului la pensie şi la indemnizaţie de şomaj;
- persoana care prestează munca nedeclarată, nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului;
- angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a responsabiliza pe lucrător pentru eventualele prejudicii produse de acesta;
- condiţii precare de muncă pentru lucrători şi riscurile pe care acestea le implică pentru sănătatea lucrătorilor;
- fondurile sociale şi bugetul de stat sunt prejudiciate prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.

! În aceeaşi perioadă inspectorii de muncă din serviciul securitate şi sănătate în muncă au controlat 21 de angajatori. La punctele de lucru verificate au fost constatate 53 de neconformităţi pentru care au fost dispuse 53 de măsuri de intrare în legalitate. De asemenea s-a interzis utilizarea a 6 echipamente de muncă neconforme. Au fost aplicate 53 de sancţiuni contravenţionale din care 9 amenzi în valoare totală de 36.500 lei şi 44 de avertismente, unui număr de 17 angajatori.

Cele mai frecvente neconformităţi constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost:
- utilizarea unor echipamente de muncă (ex. schele) care nu îndeplineau toate cerinţele de securitate;
- neasigurarea semnalizării de securitate şi/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta şantierului;
- zonele periculoase din incinta şantierelor nu sunt  delimitate, îngrădite şi semnalizate corespunzător, astfel încât să fie evitat pericolul de accidentare;
- neacordarea de către angajator a echipamentului individual (EIP) de protecţie;
- neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual (EIP) de protecţie, se arată într-un comunicat al ITM Galați.

Publicat în Eveniment

Două dintre cele mai importante şi cele mai afectate sectoare economice, industria alimentară şi construcţiile, pot beneficia de un sprijin financiar consistent. Este vorba de 290 de milioane de euro, granturi pentru investiţii în retehnologizare acordate IMM-urilor din cele două domenii sau din cele conexe.
În funcţie de apelant şi de proiectele depuse, ajutorul de stat poate fi între 50.000 de euro şi 500.000 de euro, în limita de maximum cinci ori cifra de afaceri netă realizată în exerciţiul financiar 2021.
În industria alimentară, domeniile vizate sunt panificaţie, patiserie şi alte activităţi asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuţie şi ambalare, iar la construcţii, materiale de construcţii, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcţii.
Ajutorul de stat regional se acordă pentru proiectele care vizează realizarea unei investiţii iniţiale a unei activităţi în derulare sau realizarea unei investiţii iniţiale pentru o nouă activitate economică.
Bugetul total alocat este de 290 de milioane de euro, fiecare domeniu urmând a beneficia de 145 de milioane de euro.
Data pentru lansarea apelului de proiecte şi depunerea cererilor de finanţare în aplicaţia informatică IMM Recover este 25 octombrie 2022, ora 10.00, şi se închide la data de 31 octombrie 2022, ora 23:59:59.
Numărul maxim estimat al beneficiarilor noii scheme de ajutor de stat este de 651 de companii, informează, prin intermediul unui comunicat de presă, Andreea Anamaria Naggar, Secretar de Stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Publicat în Economie

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 1%, pe serie brută, în primele patru luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, cea mai importantă majorare pe obiecte de construcţii fiind consemnată la clădirile nerezidenţiale şi rezidenţiale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent.
Pe elemente de structură, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au înregistrat o creştere de 8,3%, în timp ce lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 0,6%.
Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile nerezidenţiale (+11,2%) şi la clădirile rezidenţiale (+7,7%), în timp ce construcţiile inginereşti au scăzut cu 9,4%.
Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 0,4%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+5,7%). Scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-3,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-1,2%). Pe obiecte de construcţii, creşteri au avut loc la clădirile rezidenţiale (+11,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (+10,9%). Pe de altă parte, construcţiile inginereşti au scăzut cu 12,3%.
Datele INS relevă că, în aprilie faţă de martie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 1,5%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-5,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-0,3%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 0,3%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la clădirile nerezidenţiale (-7,6%) şi la lucrările de construcţii inginereşti (-5,3%). Clădirile rezidenţiale au crescut cu 12,7%.
Totodată, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 3,4%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-13,3%). Lucrările de construcţii noi şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 1,1%, respectiv cu 0,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale (-6,0%) şi la construcţiile inginereşti (-4,5%), în timp ce la clădirile rezidenţiale au crescut cu 7,9%.
Statistica oficială relevă faptul că, în aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 9,5%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-21,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-8,7%) şi la lucrările de construcţii noi (-8,4%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţii inginereşti (-14,1%), clădirile rezidenţiale (-10,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (- 2,3%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, pe total, cu 9,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat scăderi astfel: lucrările de reparaţii capitale (-19,8%), lucrările de construcţii noi (-8,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-7,7%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti (-13,1%), clădirile rezidenţiale (-10,6%) şi la clădirile nerezidenţiale  (-2,1%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Doi bărbaţi din Lieşti au postat anunţuri pe reţelele de socializare prin care se lăudau că se pricep la lucrări şi că se ocupă cu înfiinţarea şi amenajarea de spălătorii auto, când de fapt urmăreau doar să încaseze banii în avans, după care dispăreau. Un giugiuvean s-a lăsat păcălit şi a plătit în avans suma de 8.800 de euro, iar apoi cei doi "meseriaşi" nu au mai putut fi contactaţi. Omul a făcut plângere, iar poliţiştii i-au identificat pe cei doi şarlatani.
"La data de 12 mai a.c., poliţistii Serviciului de Investigarea Criminalităţii Economice Giurgiu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale, au efectuat trei percheziţii domiciliare, în comuna Lieşti, judeţul Galaţi, la locuinţele a două persoane bănuite de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. În fapt, sunt efectuate cercetări în legătură cu plângerea formulată de către un bărbat, de 23 de ani, din comuna Letca Nouă, judeţul Giurgiu, împotriva a doi bărbaţi, bănuiţi de comiterea infracţiunii de înşelăciune. Victima ar fi dorit să înfiinţeze o spălătorie auto, sens în care ar fi găsit pe o reţea de socializare un anunţ, prin care două persoane ar fi precizat că se ocupă cu înfiinţarea şi amenajarea de spălătorii auto", se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Giurgiu.
Din cercetările efectuate, a reieşit faptul că, în perioada 15 iunie-19 iunie 2021, doi bărbaţi, de 22 de ani, ambii din comuna Lieşti, judeţul Galaţi, ar fi indus în eroare partea vătămată, prin promisiunea că i-ar construi acestuia o spălătorie auto, cu 13.000 de euro.
După ce aceştia ar fi primit 8.800 de euro, nu au mai putut fi contactaţi.
În urma activităţilor desfăşurate de poliţişti, cei doi bărbaţi au fost conduşi la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu, în vederea continuării cercetărilor, fiind, totodată, indisponibilizat un autoturism, în valoare de aproximativ 6.000 de euro, în vederea recuperării prejudiciului.
La data de 12 mai a.c., cei doi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar astăzi, aceştia vor fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale, cu propuneri procedurale. Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi şi al jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

În judeţul Galaţi, în luna ianuarie 2022, s-au eliberat 61 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 39,6% faţă de luna precedentă, informează Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi. Cel mai mare număr de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în zona rurală a judeţului Galaţi. Ponderea autorizaţiilor pentru construirea de clădiri rezidenţiale din zona rurală a fost de 73,8% în luna ianuarie 2022, faţă de 78,3% în luna ianuarie 2021. Comparativ cu luna precedentă, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în luna ianuarie 2022 a scăzut cu 43,8% în zona rurală şi doar cu 23,8% în zona urbană. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna ianuarie 2022 a crescut însă cu 1,7% faţă de luna ianuarie 2021.

Publicat în Comunitate
Luni, 28 Martie 2022 12:31

ITM Galaţi "descinde" pe şantiere

În perioada februarie - martie 2022, ITM Galaţi a desfăşurat prima etapă a Campaniei naţionale de verificare a modului de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor constând în mediatizarea, informarea, conştientizarea angajatorilor privind modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor.
"Instituţia noastră a transmis în cursul lunii martie a.c. la un număr de 70 de angajatori care fac parte din grupul ţintă (angajatori şi lucrători care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor: cod CAEN 41, 42 şi 43), dar şi serviciilor externe de prevenire şi protecţie abilitate care desfăşoară activităţi de prevenire şi protecţie la angajatori din domeniul construcţiilor, informări cu privire la această campanie. Inspecţia Muncii consideră că se impune intensificarea acţiunilor de verificare şi monitorizare a modului în care se respectă prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi asupra modului în care angajatorii realizează măsurile de securitate şi sănătate dispuse de inspectorii de muncă, în şantierele temporare şi mobile, având în vedere numărul de accidente de muncă înregistrat în cursul anului 2021 în domeniul construcţiilor, precum şi gravitatea acestora", potrivit ITM Galaţi.
În a doua etapă care se va desfăşura în lunile aprilie - octombrie 2022, inspectorii de muncă vor efectua acţiuni de control la angajatori pentru a verifica modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor, respectiv implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătatea lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în şantierele temporare sau mobile.
În controale inspectorii de muncă vor verifica aspecte referitoare la: organizarea activităţilor de securitate şi sănătate în muncă pe şantierele temporare sau mobile; instruirea lucrătorilor; lucrul la înălţime şi acordarea echipamentului individual de protecţie corespunzător sarcinii de muncă; utilizarea instalaţiilor de ridicat şi protecţia împotriva electrocutării pe şantierele temporare sau mobile; cerinţelor minime de securitate şi sănătate la lucrările de săpături.

Publicat în Eveniment

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni din 2021, faţă de perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2020, ca serie brută cu 1,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Astfel, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut,pe total cu 1,2%. Pe elemente de structură scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-23,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-11,5%). Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 11,5%, respectiv cu 8,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 29,6%.

Scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (-20,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,5%). Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,4%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 10,5%, respectiv cu 5,5%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 23,6%.
Conform INS, în noiembrie 2021 comparativ cu octombrie 2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 16,1%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi (+16,7%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,9%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+14,5%). Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+20,7%), lucrările de construcţii inginereşti (+19,9%) şi clădirile rezidenţiale (+5,9%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+16,1%), lucrările de construcţii noi (+6,3%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+4,3%).
Pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale cu 10,2%, construcţiile inginereşti cu 9,0% şi la clădirile rezidenţiale cu 5,0%.

Creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi

În noiembrie 2021, comparativ cu noiembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a crescut pe total cu 3,9%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi (+8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+3,5%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 20,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile rezidenţiale au crescut cu 42,9%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,7%, respectiv cu 4,4%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 2,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,7%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,8%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 21,8%. Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au crescut cu 43,0%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 8,2%, respectiv cu 5,4%. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Pagina 1 din 2