În timp ce produsele din carne au fost vizate de ani de zile ca factori agravanţi majori ai crizei de mediu şi a încălzirii globale, putem măsura impactul lor real?
Consumul de multă carne (în special carne de vită) are consecinţe asupra mediului, iar tot mai mulţi oameni caută alternative pentru a-şi reduce impactul asupra schimbărilor climatice. Cuantificarea beneficiilor reale ale schimbării dietei este complicată: un studiu din 2019 al cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins a constatat că reducerea consumului de produse de origine animală în general a avut un impact mai mare asupra climei decât a nu le consuma deloc.
Potrivit unor statistici ale Naţiunilor Unite, numai industria zootehnică reprezintă 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră. Un alt studiu recent realizat de „The Lancet” a constatat că consumul zilnic de carne în Marea Britanie a scăzut cu aproape o cincime în ultimii zece ani şi a mai arătat că britanicii consumă în plus 3,2 g de carne albă pe zi.
„Consumarea unei diete vegetariene poate provoca, de asemenea, probleme de mediu”, spune Georgina Wilson-Powell, fondatoare şi redactor-şef al revistei britanice Pebble. Refuzul consumului de pui crescut local şi ecologic în favoarea avocado-ului cultivat în Mexic, a cărui cultură alimentează defrişările şi a căror livrare emite cantităţi uriaşe de gaze cu efect de seră.
Cultivarea migdalelor are şi dezavantajele ei, adaugă jurnalista. Din ce în ce mai mulţi oameni doresc să renunţe la laptele de vacă pentru a apela la laptele vegetal, prezentat ca alternative reale de sănătate. Această tendinţă creează probleme reale în California, unde cultivarea migdalelor a intensificat secetă locală.
„Mâncărurile la modă sunt foarte adesea cauza multor probleme”, explică Wilson-Powell. Mâncărurile vegane au o amprentă uriaşă de carbon, care provoacă mari probleme în regiunea în care sunt produse.

Carnea de vită produce de 316 ori mai multe gaze cu efect de seră decât legumele

Evident, carnea şi produsele lactate prezintă mari probleme de mediu. Raportul „Atlasul cărnii” a arătat că 20 de mari firme de creştere a animalelor emit mai multe gaze cu efect de seră decât Germania, Regatul Unit sau Franţa.
Potrivit studiului cercetătorilor americani menţionat mai sus, o porţie de carne de vită generează de 316 de ori mai multe gaze cu efect de seră decât producţia de leguminoase, de 115 ori mai multe decât producţia de seminţe oleaginoase şi de 40 de ori mai mult decât producţia de soia.
Georgina Wilson-Powell precizează că „producţia de carne sau produse lactate mobilizează 77% din terenul agricol. O mare parte din acest teren este folosit pentru hrănirea animalelor”.
Trebuie să mergem mult mai departe în lanţul logistic pentru a studia cu ce hrănim animalele şi ce suprafaţă agricolă este mobilizată pentru aceasta, subliniază studiile. Există şi o mare dependenţă de soia şi o problemă uriaşă cu nivelul uleiului de palmier. O mare parte din această producţie este folosită pentru hrănirea animalelor, mai degrabă decât a fiinţelor umane. Creşterea vitelor are un efect dăunător asupra planetei.

Care sunt soluţiile?

Un studiu interguvernamental privind schimbările climatice comandat în 2019 de Naţiunile Unite, a recomandat occidentalilor să-şi reducă consumul de carne pentru a stopa defrişările şi efectele schimbărilor climatice. Până în 2050, va fi necesar să se producă cu 56% mai multă hrană decât în 2010 pentru a hrăni cele 9,8 miliarde de fiinţe umane care vor locui pe Pământ.
Dacă nivelul consumului de carne şi produse lactate va creşte conform prognozei, 6 milioane de metri pătraţi de pădure vor trebui transformaţi în teren agricol, ceea ce va fi împotriva protecţiei pădurilor necesară stabilizării climei. Mişcările precum vegetarianismul sau veganismul dau răspunsuri relevante?
Potrivit Georginei Wilson-Powell, care se autointitulează „flexitariană”, „unii oameni cred că veganismul merge prea departe, motiv pentru care sunt convinsă că reducerea consumului de carne şi peşte şi înlocuirea acestuia pe cât posibil prin alternative vegetariene este o idee bună pentru reducerea amprentei de carbon”.
Savanţii recomandă evaluarea dietei pentru a-i determina amprenta de carbon. Consumul local şi sezonier este de preferat pe cât posibil. Cumpărarea produselor de sezon este, de asemenea, mai puţin costisitoare. Dacă te gândeşti bine, să mănânci căpşuni de Crăciun chiar nu are sens!

Publicat în Sanatate

Consumul naţional de energie electrică al ţării a fost mai mare cu 5,6% în primele nouă luni ale anului, faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 41,4 TWh, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.
Cel mai mult a crescut consumul populaţiei, cu 7,7%, urmat de consumul industrial, cu o creştere de 5%.
În acelaşi interval, producţia a fost de 44,5 TWh mai mare cu 7,8%. Cel mai mult a crescut producţia în hidrocentrale, 22,6%, precum şi în termocentralele clasice (9,6%).
În schimb, s-a diminuat cantitatea de energie generată de turbinele eoliene, cu 12,8%, şi în centralele fotovoltaice, cu 2,1%.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 25,3 milioane tone echivalent petrol, în creştere cu 2,172 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, 16 septembrie 2021, că PSD dezbate în interiorul partidului un proiect prin care consumul de marijuana să fie legalizat în România, în scopuri medicale. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat postului Radio Guerrilla.

„Doamna Cristina Dumitrache (n.r. - deputat PSD), de la Constanţa, are acest proiect. El este în dezbatere în interiorul grupului şi vom lua o decizie. Vorbim de o legalizare în zona medicală şi industrială“, a declarat Marcel Ciolacu, la Radio Guerrilla.

VEZI VIDEO AICI: https://youtu.be/xyubFljQ9Qs

Publicat în Politica

AM POIM a lansat, pe data de 31 august 2021, Ghidul Solicitantului privind monitorizarea consumului de energie la consumatorii industriali, aferent Obiectivului Specific 6.2/REACT-EU din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Solicitanții eligibili în cadrul OS 6.2/REACT-EU sunt societățile cu personalitate juridică din industrie cu consumuri de peste 1.000 tep/an care trebuie să implementeze sisteme de monitorizare în vederea identificării rapide a soluțiilor non-cost de reducere a consumurilor și care trebuie să dețină un instrument puternic de urmărire și cuantificare a efectelor pozitive ale aplicării măsurilor de creștere a eficienței energetice.
Activități eligibile ce pot fi prevăzute în proiect pot fi:
1. Achiziționarea și implementarea sistemului de monitorizare a consumului de energie la nivelul platformei industriale, respectiv:
- Instalații/echipamente necesare realizării de sisteme de monitorizare a consumului de energie la întreprinderi (societăți) din industrie cu consumuri de peste 1.000 tep/an, în scopul de reducere imediată și pe termen scurt (1 - 5 ani) a pierderilor de energie, localizarea punctelor de aplicare și cuantificarea potențialului de reducere a consumului de energie si pentru maximizarea eficienței măsurilor de creștere a eficienței energetice ce pot fi aplicate ulterior de catre solicitant, inclusiv:
- Sisteme de monitorizare (hardware și software): senzori pentru instrumente de măsură și/sau instrumente de măsură și dispozitive de control pentru date de proces industrial;
- RTU (Remote Terminal Units) - Unitate de prelevare date din proces industrial sau din câmp, sistem de comunicare date, stație;
- Sistem de comunicare date;
- Stație master (stația la care ajung toate comunicațiile și care este legată de toate echipamentele și subsistemele);
- Sistem computerizat de prelucrare a datelor, recomandare a unor soluții sau acțiuni și/sau optimizarea acestor acțiuni;
- Alte echipamente, numai dacă sunt necesare implementării proiectului (ex. autolaboratoare de măsurări energetice, analizoare de gaze etc.).
2. Pregătirea proiectului (elaborarea studiilor, obținerea avizelor, autorizațiilor etc.).
3. Managementul proiectului, auditul proiectului.
4. Informare și publicitate.
Bugetul total alocat apelului este de 9.707.000 de euro, iar termenul limită de depunere a proiectelor este stabilit pentru data de 28 februarie 2022, ora 17.00.

Publicat în Fonduri UE

Noul Cod fiscal va continua să stimuleze consumul, anul viitor, iar efectele se vor resimţi şi în 2017, însă o creştere economică bazată exclusiv pe consum nu este sustenabilă în România pe termen lung, a declarat marţi Lucian Anghel, directorul general al BCR Pensii şi preşedinte al Consiliul de Administraţie BVB, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate.

"Este clar că anul viitor consumul va fi stimulat ca urmare a noului Cod fiscal. El va fi stimulat faţă de un consum care deja a fost stimulat în acest an. Efectele se vor resimţi şi în 2017.

Este important de văzut cât de mult se vor inflama dezechilibrele, acest deficit comercial", a spus Anghel.

Potrivit acestuia, dacă în România consumul s-ar fi bazat pe produse fabricate în ţară, atunci creşterea economică ar fi fost şi mai mare iar economia ar fi crescut mai sănătos.

"Dacă ne uităm, există deficite comerciale, iar asta înseamnă că noi consumăm mai mult din ce produc alţii. Practic exportăm seva pe care noi o producem aici către alte ţări de unde importăm.

Creşterile economice ar fi fost mai mari dacă noi nu am fi exportat. Dacă acest consum se baza pe produse fabricate în România, atunci creşterea economică ar fi fost şi mai mare, atunci economia ar fi crescut mai sănătos. Este o idee foarte bună un guvern tehnocrat să se gândească la acest lucru până anul viitor la alegeri.

Din consum putem să trăim o perioadă mai bine, dar la un moment dat va veni nota de plată. Este foarte important să avem investiţii în această economie şi din acestea pe termen lung vom putea trăi mai bine", a explicat Anghel.

Guvernul a aprobat, în octombrie, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă la 9%, diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor şi scutirea de impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar.

Publicat în National