Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi a realizat controale privind modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi intreţinute şanţurile şi rigolele în localităţile din judeţul Galaţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari.
Acţiunea s-a derulat în perioada 15 aprilie – 31 mai 2022, timp în care au fost verificate sectoare a 47 cursuri de apă şi 7 torenţi – afluenţi ai râurilor Siret, Bârlad şi Prut, cât şi fluviul Dunărea, ce tranzitează 32 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Galaţi, astfel: 2 municipii: Galaţi şi Tecuci, 1 oraş: Târgu Bujor şi 29 comune (comuna Smârdan, comuna Schela, comuna Pechea, comuna Slobozia Conachi, comuna Valea Mărului, comuna Cudalbi, comuna Cuca, comuna Tuluceşti, comuna Barcea, comuna Buciumeni, comuna Nicoreşti, comuna Brăhăşeşti, comuna Ţepu, comuna Şendreni, comuna Piscu, comuna Bălăşeşti, comuna Matca, comuna Corod, comuna Cuza Voda, comuna Drăguşeni, comuna Vânători, comuna Frumuşiţa, comuna Măstăcani, comuna Fârţăneşti, comuna Bălăbăneşti, comuna Suceveni, comuna Ghidigeni, comuna Poiana, comuna Umbrăreşti).
Astfel, au fost identificate depozite de deşeuri amplasate ilegal în albiile minore ale cursurilor de apă, pe malurile şi pe zonele de protecţie ale acestora, în cantităţi mai mari, în comunele Vânători şi Frumuşiţa, iar în cantităţi mai mici la Cuca, Nicoreşti şi Buciumeni.
De asemenea, au fost identificate depozite mai însemnate cantitativ de material lemnos pe malurile cursului de apă Tecucel din comuna Buciumeni şi pe cursul de apă Valea Rea în comuna Nicoreşti.
Secţiunile de scurgere a apelor mari, în zona podurilor şi podeţelor din localităţi, sunt asigurate, pe raza judeţului Galaţi, în mai multe localităţi, fiind în derulare lucrări de refacere şi redimensionare a mai multor poduri şi podeţe, în majoritatea lor realizate pe drumurile judeţene aflate în administrarea Consiliului Judeţean Galaţi.
Capacitatea de transport şi viteza de scurgere a debitelor de viitură este diminuată datorită prezenţei de vegetaţie lemnoasă şi acvatică, în albiile minore ale cursurilor de apă in majoritatea comunelor verificate.
În privinţa modului în care au fost realizate sau întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale în localităţi, s-a constatat că în municipiul Galaţi (cartier Fileşti) şi comuna Cuca, rigolele şi şanţurile stradale prezintă un grad ridicat de colmatare, starea de salubrizare a acestora fiind necorespunzătoare.
Ca urmare, au fost aplicate sancţiuni pentru U.A.T. comuna Vânători care a încălcat prevederile Legii Apelor în sensul în care nu a fost asigurată curăţarea cursurilor de apă şi a malurilor acestora pe raza localităţilor, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă, pentru care a fost sancţionată cu Avertisment.
„Menţionăm ca la data controlului, pe raza comunei Vânători au fost constatate depozitări însemnate de ambalaje tip PET pe malurile cursurilor de apă Valea lui Manolache, Valea Negurii şi Calica”, se arată într-un raport al SGA Galaţi.
Avertisment a primit şi comuna Frumuşiţa care, la fel, nu a asigurat curăţarea cursurilor de apă şi a malurilor acestora pe raza localităţii, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă. În comunei Frumuşiţa au fost constatate depozitări însemnate de ambalaje tip PET şi gunoi de grajd pe malurile cursurilor de apă Frumuşiţa şi Ijdileni.

Publicat în Eveniment

ANAF şi-a fixat ca obiectiv major reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane. Având în vedere Strategia pentru perioada 2021 – 2024, inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi, au efectuat în luna mai 2022, controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, înregistrând următoarele rezultate:
- inspecţii fiscale (generale şi parţiale) – 30, din care 20 la contribuabili persoane juridice şi 10 la contribuabili persoane fizice;
- controale (controale inopinate şi controale încrucişate) – 39, din care 36 la contribuabili persoane juridice şi 3 la persoane fizice;
- obligaţii suplimentare stabilite – 2,46 milioane lei, din care 2,29 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 0,17 milioane lei la contribuabili persoane fizice.
Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, contribuţiile aferente veniturilor deţine cu 0,82 milioane lei stabiliţi suplimentar o pondere de 33,33 %, iar TVA deţine o pondere de 22,36 % din totalul obligaţiilor stabilite suplimentare (0,55 milioane lei).
Impozitul pe profit / venit deţine o pondere de 23,58 % cu o valoare stabilită suplimentar de 0,58 milioane lei.
Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna mai 2022, au constat în:
- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;
- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul.
În virtutea rolului preventiv, urmare acţiunilor de verificare documentară efectuate (în număr de 66) la contribuabili persoane juridice, în luna mai 2022  organele de inspecţie fiscală au emis un număr de 11 decizii de impunere, fiind înscrise obligaţii suplimentare în cuantum de 160.458 lei.
De asemenea, la contribuabili persoane fizice, în luna mai 2022 s-au efectuat un număr de 8 acţiuni de verificări documentare pentru care nu s-au emis decizii de impunere, nefiind stabilite obligaţii de plată suplimentare, se arată într-un comunica al AJFP Galaţi.

Publicat în Eveniment

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Ovidiu Heiuş (foto ↑), anunţă că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune, potrivit unui comunicat al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.
"Îmi asum misiunea de a demonstra că ANAF-ul este un partener al contribuabililor oneşti, că această instituţie merită încrederea şi respectul cetăţenilor, dar şi că vom lupta cu determinare împotriva evaziunii fiscale.
În acest sens, vreau să vă anunţ că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune.
Combaterea evaziunii este unul dintre principalele obiective ale ANAF, precum şi parte din misiunea mea personală la conducerea acestei instituţii. Acţiuni ferme şi decisive sunt necesare pentru eradicarea acestui flagel al economiei pentru a asigura resursele necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei.
Cred că plata taxelor şi impozitelor este şi un act de responsabilitate socială pentru fiecare dintre noi, de la marile corporaţii, la mici antreprenori, până la persoanele fizice. Trebuie să fim cu toţii conştienţi şi responsabili şi să înţelegem că un grad de colectare cât mai mare se traduce într-un buget naţional sănătos, care poate acoperi cu uşurinţă nevoile de funcţionare ale statului, mai ales în sectoare sensibile, ca educaţia, sănătatea sau infrastructura.
În acelaşi timp, vă promit că nu voi tolera niciun fel de abuz din partea organelor de control!
Nu voi accepta ca imaginea acestei instituţii să fie murdărită de o mână de oameni care şi-au pierdut reperele morale!
Începând de astăzi, pun la dispoziţia contribuabililor un număr de telefon - 0723 568 179 - conectat la cabinetul meu, unde aceştia pot suna şi reclama orice comportament abuziv al inspectorilor ANAF, iar eu mă voi ocupa personal de verificarea şi soluţionarea cu fermitate a celor semnalate.
Sunt încrezător că ANAF-ul se va ridica la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor prin profesionalism, onestitate şi seriozitate!", este mesajul preşedintelui ANAF.

Publicat în Economie

Peste 200 de inspectori ai Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), verifică modul de fiscalizare a veniturilor obţinute din vânzarea produselor alimentare. Este vizată în special comercializarea de carne, ouă, legume, fructe şi alte produse specifice perioadei.

Controalele se desfăşoară la nivel naţional şi au în vedere atât pieţele agroalimentare şi magazinele specializate, cât şi circuitele de aprovizionare aferente. Acţiunea de control se realizează în echipe comune cu comisari ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, informează ANAF.

Publicat în Economie

În perioada următoare, ANAF şi-a propus să colecteze mai mulţi bani la bugetul de stat şi urmează să aplice şi modalităţi de verificare a contribuabililor, precum şi mărirea gradului de conformare fiscală. Astfel, se pregătesc controale masive, numărul verificărilor urmând să crească cu 10% până la finalul anului 2025. În afară de entităţile juridice, controalele se vor extinde şi la persoanele juridice, pentru creşterea gradului de conformare voluntară.

”În ceea ce priveşte conformarea voluntară, ANAF are o serie de proiecte în derulare atât pentru persoane fizice cât şi pentru cele juridice”, a declarat Mihaela Drăgulin, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă pentru Contribuabili din cadrul ANAF, pentru Antena 3.

”Vom derula în acest an proiecte pilot în diverse judeţe ale ţării care vizează veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din meditaţii precum şi cele din activităţi de înfrumuseţare. Pentru persoanele juridice sunt două proiecte de conformare fiscală, unul în domeniul preţurilor de transfer, iar cel de-al doilea vizează marii contribuabili. Acţiunile de conformare fiscală vizează inclusiv profesorii care dau meditaţii acasă, cei care îşi închiriază diverse bunuri, dar şi stilişti care se ocupă de machiaj sau coafură, de exemplu”, precizează Mihaela Drăgulin.

În momentul în care aceştia vor primi notificările de la ANAF, vor trebui să le dea curs şi să-şi îndeplinească obligaţiile declarative şi de plată. Toate categoriile de contribuabili care intră în analiza de risc vor face obiectul acţiunilor de control ale ANAF în perioada următoare.

Publicat în Economie

Este vorba de Campania naţională de verificare a modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi riscurilor de explozie şi incendiu în: SILOZURILE DE CEREALE, FABRICILE DE BĂUTURI ALCOOLICE, RAFINĂRII, INDUSTRIA MINIERĂ şi SPITALE, anunţă Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi.

Această campanie se va derula pe tot parcursul anului 2022, având următoarele obiective:
1. Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care rezultă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi de recepţionare, condiţionare, păstrare precum şi valorificare a produselor agricole, fabricare a băuturilor alcoolice, rafinare a ţiţeiului, exploatare minieră şi îngrijire spitalicească;
2. Creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă în societăţile comerciale din domeniile de activitate sus-menţionate;
3. Eliminarea neconformităţilor constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în activităţile specifice ale societăţilor comerciale din domeniile de activitate vizate de acţiune.

Este cunoscut faptul că riscurile de explozie şi incendiu pot să apară în toate activităţile în care sunt implicate substanţe inflamabile cum ar fi: materii prime, materiale, produse intermediare, produse finale, deşeuri etc., fiind afectate practic toate ramurile economiei. De asemenea este cunoscut faptul că exploziile şi incendiile pot provoca pe lângă pierderi umane şi/ sau daune materiale şi un impact deosebit de grav asupra mediului înconjurător. În acest sens evaluarea riscului de explozie şi incendiu precum şi stabilirea măsurilor adecvate de reducere a acestora la nivele acceptabile, capătă o importanţă deosebită pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

Diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi economice în care există riscuri de incendiu şi explozie reprezintă un obiectiv permanent al Inspecţiei Muncii şi trebuie să constituie o preocupare permanentă a lucrătorilor şi angajatorilor implicaţi în astfel de activităţi.

Prezenta acţiune urmăreşte continuarea demersurilor întreprinse de Inspecţia Muncii în anii anteriori, prin reluarea verificărilor unor domenii de activitate şi introducerea altor domenii, având în vedere evenimentele deosebit de grave produse pe parcursul anilor 2020 şi 2021, cum ar fi:
• Incendiul care a avut loc în data de 14.11.2020 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în urma căruia au decedat 10 pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 şi au fost accidentate 4 cadre medicale, doi medici si două asistente;
• Incendiul care a avut loc în data de 29.01.2021, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” în timpul căruia a avut loc şi explozia unui recipient butelie în care era posibil să se fi aflat oxigen. Incendiul a afectat 4 saloane în care erau internaţi bolnavi  cu COVID -19. Ca urmare a evenimentului, au decedat 5 pacienţi şi au fost identificaţi 8 lucrători care au suferit sindrom de intoxicare a căilor aeriene superioare;
• Explozia urmată de un incendiu, care a avut loc în data de 02.07.2021 la unitatea ROMPETROL RAFINARE S.A., Instalaţia HPM (Hidrofinare petrol motorină), care s-a soldat cu 5 victime, dintre care trei au decedat;
• Incendiul care a avut loc în data de 01.10.2021, la Secţia Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. Ca urmare a evenimentului, au decedat 8 pacienţi şi au fost accidentate trei cadre medicale;
• Incendiul care a avut loc în data de 11.11.2021, la Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti, într-un salon ATI al Secţiei Suport COVID a spitalului, având ca urmare decesul a doi pacienţi, bolnavi COVID, şi vătămarea corporală, prin arsuri pe 15-20% din suprafaţă corpului, a infirmierei care se afla în salon.

În activităţile de recepţionare, condiţionare, conservare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, riscul cel mai mare este reprezentat de producerea în anumite condiţii a autoaprinderilor şi mai ales, a incendiilor şi exploziilor deosebit de puternice. În procesele tehnologice care se desfăşoară în activităţile din silozuri, fabricile de pâine şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate se degajă praf mineral şi praf vegetal. De asemenea, exploziile se pot declanşa şi ca urmare a depozitării seminţelor de floarea-soarelui şi şroturilor de soia, în celulele silozurilor, în care se creează condiţii de emanare a gazelor pirofore. Valorile concentraţiilor limită depind de natura pulberilor, de mărimea şi forma particulelor de praf, de umiditate şi de temperatură; în general, pericolul este cu atât mai mare cu cât particulele de praf sunt mai fine. Limita inferioară de explozie în comparaţie cu cea a gazelor şi vaporilor este mai ridicată.

În ceea ce priveşte fabricarea băuturile alcoolice, elementul comun al acestora îl constituie prezenţa, în proporţii variabile, a alcoolului etilic, substanţă care formează amestecuri explozive cu aerul la temperatura ambientală în limite largi, de 3,5-15 vol.%.

Produsele obţinute din prelucrarea ţiţeiului în rafinării sunt de asemenea extrem de inflamabile şi formează cu aerul amestecuri explozive. În contact cu surse potenţiale de aprindere, aceste amestecuri explozive pot genera explozii cu consecinţe grave, atât pentru lucrători, cât şi pentru mediu.

În cazul exploatărilor miniere din subteran, la zăcămintele de cărbune şi minereuri complexe există pericolul acumulărilor de gaze de mină cu potenţial exploziv, faţă de care sunt necesare măsuri permanente de aeraj specific acestor condiţii. De asemenea, în cazul exploatărilor miniere de subteran şi de suprafaţă, pot avea loc incendii provocate de blocarea funcţionării benzilor transportoare şi a altor utilaje de transport al substanţelor minerale utile, precum şi de subdimensionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje.

În unităţile de îngrijire spitalicească este folosit pe scară largă oxigenul, care este comburant şi alimentează aşadar arderea. În prezenţa unor substanţe combustibile (ţesături, lemn, hârtie, materiale plastice etc.) oxigenul poate activa arderea, prin efectul declanşator al unei scântei, flăcări libere sau a unei surse de aprindere. Prin urmare, orice sistem sau recipient pentru distribuirea oxigenului trebuie să fie ţinut departe de surse de căldură datorită proprietăţilor comburante ale oxigenului, potrivit ITM Galaţi.

Publicat în Știrea zilei
Luni, 28 Martie 2022 12:31

ITM Galaţi "descinde" pe şantiere

În perioada februarie - martie 2022, ITM Galaţi a desfăşurat prima etapă a Campaniei naţionale de verificare a modului de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor constând în mediatizarea, informarea, conştientizarea angajatorilor privind modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor.
"Instituţia noastră a transmis în cursul lunii martie a.c. la un număr de 70 de angajatori care fac parte din grupul ţintă (angajatori şi lucrători care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor: cod CAEN 41, 42 şi 43), dar şi serviciilor externe de prevenire şi protecţie abilitate care desfăşoară activităţi de prevenire şi protecţie la angajatori din domeniul construcţiilor, informări cu privire la această campanie. Inspecţia Muncii consideră că se impune intensificarea acţiunilor de verificare şi monitorizare a modului în care se respectă prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi asupra modului în care angajatorii realizează măsurile de securitate şi sănătate dispuse de inspectorii de muncă, în şantierele temporare şi mobile, având în vedere numărul de accidente de muncă înregistrat în cursul anului 2021 în domeniul construcţiilor, precum şi gravitatea acestora", potrivit ITM Galaţi.
În a doua etapă care se va desfăşura în lunile aprilie - octombrie 2022, inspectorii de muncă vor efectua acţiuni de control la angajatori pentru a verifica modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor, respectiv implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătatea lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în şantierele temporare sau mobile.
În controale inspectorii de muncă vor verifica aspecte referitoare la: organizarea activităţilor de securitate şi sănătate în muncă pe şantierele temporare sau mobile; instruirea lucrătorilor; lucrul la înălţime şi acordarea echipamentului individual de protecţie corespunzător sarcinii de muncă; utilizarea instalaţiilor de ridicat şi protecţia împotriva electrocutării pe şantierele temporare sau mobile; cerinţelor minime de securitate şi sănătate la lucrările de săpături.

Publicat în Eveniment

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi anunţă că ANAF şi-a fixat ca obiectiv major reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane. Având în vedere Strategia pentru perioada 2021 – 2024, inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi, au efectuat în luna februarie 2022, controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, înregistrând următoarele rezultate:
- inspecţii fiscale (generale şi parţiale) – 28, din care 17 la contribuabili persoane juridice şi 11 la contribuabili persoane fizice;
- controale (controale inopinate şi controale încrucişate) – 32, din care 31 la contribuabili persoane juridice şi 1 la persoane fizice;
- obligaţii suplimentare stabilite – 2,39 milioane lei, din care 2,27 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 0,12 milioane lei la contribuabili persoane fizice.
Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, TVA deţine o pondere de 36,82 % din totalul obligaţiilor stabilite suplimentare (0,88 milioane lei).
Impozitul pe profit şi impozitul pe venit deţin împreună o pondere de 27,62 % cu o valoare stabilită suplimentar de 0,66 milioane lei.
Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna februarie 2022, au constat în:
- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;
- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul.
În virtutea rolului preventiv, urmare acţiunilor de verificare documentară efectuate la contribuabili persoane juridice în luna februarie 2022, organele de inspecţie fiscală au efectuat 3 verificări şi au emis 2 decizii de impunere, fiind înscrise obligaţii suplimentare în cuantum de 75.633 lei.
De asemenea, la contribuabili persoane fizice, în luna februarie 2022 s-a emis o decizie de impunere, fiind stabilite obligaţii de plată în sumă de 883 lei, potrivit unui comunicat al AJFP Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a precizat, la Galați, că nu există în aceste momente motive ca populația să intre în panică în ceea ce privește posibilitatea asigurării combustibilului, a uleiului sau a altor categorii de produse și materii prime, pentru că există stocuri.

Pentru a curma aceste crize artificiale, de luni se va intra și se va controla și distribuitorii sau comercianții care au mărit nejustificat prețurile la ulei în ultimele zile. Sunt vizate supermarket-urile, dar și magazinele online, unele care au afișat creșteri de prețuri și de 3 ori mai mari.

Așa s-a procedat și în criza carburanților. Ministrul a explicat că în cazul așa zisei crize de carburant, lucrurile s-au normalizat cât de cât și au dispărut cozile după ce s-au dat amenzi de 950 de milioane de lei celor care au mărit nejustificat prețul.

Nu a fost necesară raționalizarea combustibilului. Ministerul și Guvernul nu vor să raționalizeze nimic. În ceea ce privește posibila crizei de materii prime, începând cu cerealele, dacă va fi cazul, se va lua măsura limitării exporturilor, în niciun caz nu se dorește adoptarea raționalizărilor. "S-a creat grupul de lucru la Ministerul Economie pe mai multe direcții, probabil că va trebui să venim cu măsuri de limitare a exportului de cereale, dar nu vorbim numai de cereale, vorbim și de alte materii care în acest moment sunt necesare în România. Respectând prevederile UE, să venim, dacă va fi nevoie, să limităm exportul tocmai pentru a asigura hrana necesară pentru populația României", a explicat Florin Spătaru.

Grupul de lucru va lua și alte hotărâri pentru a asigura stabilitatea economică a țării și aici se referă inclusiv la asigurarea independenței energetice.

Publicat în Știrea zilei

În anul 2021, Registrul Auto Român (RAR) a fost în controale la service-uri, în trafic, a verificat practicile din staţiile ITP şi a sporit gradul de vigilenţă în cazul autovehiculelor second hand care solicită obţinerea CIV în România.

În trafic

Inspectorii RAR au controlat din punct de vedere tehnic în trafic 75.600 de vehicule (comparativ cu 64.096 în anul 2020), la nivelul întregii ţări. În urma controalelor, s-a constatat că 46,39% dintre acestea aveau deficienţe tehnice majore şi/sau periculoase şi au fost declarate neconforme.
Cele mai multe neconformităţi au fost constatate la:
- instalaţia electrică, de iluminare-semnalizare şi auxiliară (28,64%);
- emisii poluante (25,65%);
- punţi, jante, anvelope şi suspensie (13,81%);
- parbriz, geamuri laterale, lunetă, oglinzi (12,97%).
Neconformităţi la sistemul de frânare au fost depistate la 5,35% dintre vehiculele controlate şi în 1,71% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcţie. În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat depăşirea nivelului maxim admis de emisii poluante la 2.193 de autovehicule. Inspectorii RAR au depistat în trafic şi vehicule cu defecţiuni periculoase la sistemele de frânare, direcţie sau la punţi şi fuzete. În cazul a 4.941 de vehicule s-a considerat că acestea prezintă pericol iminent de accident.
Aproximativ 2,9% dintre vehiculele verificate prezentau probleme legate de dovada de inspecţie tehnică periodică - ITP fals, expirat sau anulat.
În urma controalelor mixte desfăşurate de RAR şi Poliţia Rutieră pe parcursul anului 2021 au fost aplicate 26.639 de sancţiuni, au fost retrase 21.760 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 279 vehicule şi 386 ITP-uri au fost anulate.
"ATENŢIE! Vă rugăm să ţineţi cont de faptul că rezultatele controalelor desfăşurate în trafic NU reflectă starea tehnică generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliţie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta neconformităţi", precizează RAR.
 
La agenţii economici (staţii ITP şi ateliere de reparaţii)

Departamentul Supraveghere de Piaţă a desfăşurat 4.666 de acţiuni de control finalizate prin întocmirea a 4.036 de procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi a 630 de invitaţii însoţite de note de constatare. S-au dispus măsuri contravenţionale în valoare de 4.224.100 de lei şi măsuri complementare. În cazul staţiilor ITP controlate, cele mai frecvente abateri constatate au fost folosirea de echipamente neconforme şi nerespectarea procedurilor de efectuare a inspecţiilor tehnice. În urma verificărilor la atelierele de reparaţii, abaterile cele mai frecvente au vizat efectuarea de operaţiuni neautorizate sau neîndeplinirea obligaţiei de a realiza verificările necesare înainte de punerea în circulaţie a autovehiculului.

La staţiile ITP

Pe parcursul anului 2021 au desfăşurat activitate de ITP în România 2.440 de staţii ITP autorizate. În cursul anului 2021 au fost autorizate 370 de staţii ITP noi, în timp ce 67 şi-au încetat activitatea la cerere.
Inspectorii RAR au reinspectat în aceste staţii ITP un număr de 98.208 vehicule şi au efectuat 16.982 de activităţi de monitorizare de fond a activităţii acestor staţii ITP, inclusiv cu verificarea înregistrărilor video realizate.
În urma abaterilor constatate, în cursul anului trecut au fost sancţionaţi 979 de inspectori tehnici prin menţionarea pe verso-ul certificatului de atestare a abaterilor constatate. Dintre aceştia, pentru 171 de inspectori tehnici a fost anulat certificatul de atestare din cauza comiterii de abateri repetate (2 în decurs de 1 an) sau pentru comiterea unor abateri grave.

În reprezentanţele RAR

Reprezentanţele RAR au eliberat în anul 2021 un număr de 687.105 cărţi de identitate pentru vehiculele noi sau utilizate. Dintre acestea, 497.731 au fost pentru autovehicule SH.
O maşină din cinci a fost respinsă la verificarea iniţială efectuată în reprezentanţele Registrului Auto Român în anul 2021. Dintre cele 497.731 de autovehicule utilizate care au solicitat obţinerea CIV, 106.245 (21,35%) au fost respinse la prima prezentare.
Cele mai frecvente motive de respingere au fost:
- neconformităţi ale echipamentelor electrice (24,48% din totalul respingerilor);
- neconformităţi ale sistemului de frânare (12,54% din totalul respingerilor);
- neconformităţi la şasiu/cabină (11,80% din totalul respingerilor).

„În anul 2021, Registrul Auto Român a prioritizat siguranţa în trafic, intensificând acţiunile de control în toate domeniile în care instituţia are atribuţii. Scopul nostru este să ne asigurăm că eliminăm riscurile la care vă supuneţi atunci când aveţi nevoie de o reparaţie a autovehiculului sau atunci când circulaţi pe drumurile publice cu maşini a căror stare tehnică precară poate pune în pericol viaţa dumneavoastră, dar şi pe a celorlalţi participanţi la trafic”, menţionează Alina Niţă, directorul general al Registrului Auto Român.

Aproximativ jumătate (49%) dintre programările efectuate pentru serviciile prestate de RAR s-au făcut online, prin intermediul site-ului oficial www.rarom.ro. În anul 2021 au fost validate 706.703 programări la nivel naţional (în creştere faţă de valoarea de 704.595 din 2020), dintre care 346.123 au fost obţinute online (creştere cu 13,6% faţă de cele 304.663 din 2020), respectiv am ajuns la un procent de 49% de utilizare a sistemului WEB de programări, la nivelul anului 2020 valoarea fiind de 43,2%, se arată într-un comunicat al RAR.

Publicat în National
Pagina 1 din 3