Tânără la volanul unui autoturism, pentru care a prezentat un document fals
Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Galaţi au depistat la controlul de frontieră o tânără care a prezentat un înscris fals care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, pentru autoturismul pe care îl conducea.
La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Galaţi - I.T.P.F. Iaşi au oprit în trafic, pentru control, pe DN 26, pe raza localităţii de frontieră Şiviţa, un autoturism marca Opel, înmatriculat în Italia, condus de o femeie, cetăţean român, în vârstă de 33 de ani.
La controlul specific, poliţiştii de frontieră au constatat faptul că documentul care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, nu îndeplinea condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, informează I.T.P.F. Iaşi.
Certificat de căsătorie fals, descoperit la controlul de frontieră
Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier efectuează cercetări cu privire la o femeie, cetăţean din Republica Moldova, care a prezentat la controlul de frontieră un certificat de căsătorie fals.
„În data de 01 aprilie a.c., în jurul orei 22.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier - I.T.P.F. Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, R.L., cetăţean din Republica Moldova, de sex feminin, în vârstă de 30 de ani, pasageră într-un autocar marca Scania, cu destinaţia Franţa. La controlul de frontieră, femeia a prezentat pe lângă documentele de identitate şi un certificat de căsătorie cu un cetăţean român, pentru a justifica scopul călătoriei în tranzit prin România. Având suspiciuni cu privire la autenticitatea certificatului de căsătorie în cauză, colegii noştri au efectuat verificări suplimentare şi au constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals. Cu privire la cele constatate femeia a declarat că intenţiona să ajungă în Franţa, la prietenul ei şi că tot acesta i-a procurat certificatul de căsătorie fals“, se arată într-un comunicat al I.T.P.F. Iaşi.
În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.
Cercetat după ce a fost prins la frontieră cu ITP-ul fals
Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Oancea au depistat la controlul de frontieră un bărbat care a prezentat un înscris fals care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, pentru autoturismul pe care îl conducea.
„În data de 24 martie a.c., în jurul orei 14.50, în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, A.A., cu dublă cetăţenie română şi R. Moldova, în vârstă de 38 de ani, care conducea un autoturism marca Audi, înmatriculat în Bulgaria. La controlul specific, poliţiştii de frontieră au constatat faptul că documentul care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, nu îndeplinea condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals. Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că a efectuat inspecţia tehnică periodică la o unitate de profil din Bulgaria şi nu avea cunoştinţă despre faptul că documentul în cauză nu este autentic“, se arată într-un comunicat al I.T.P.F. Iaşi.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals.
10 milioane euro, bani europeni, pentru creşterea capacităţii de control în trei puncte vamale de pe graniţa România-Moldova
La Chişinău a avut loc, marţi, 16 martie 2021, şedinţa premergătoare întâlnirii comitetului de coordonare al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti“, organizată în scopul de a asigura comunicarea efectivă între beneficiari, de a prezenta participanţilor informaţiile relevante despre stadiul proiectului, de a analiza riscurile identificate, măsurile de remediere a acestora şi de stabilire a calendarului activităţilor viitoare, informează Direcţia Generală a Vămilor.
„Proiectul îşi propune creşterea eficienţei structurilor de control care asigură siguranţa şi securitatea cetăţenilor, respectiv a structurilor vamale, poliţiei, poliţiei de frontieră şi serviciilor cu atribuţii de combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere. Birourile vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti reprezintă puncte strategice de trecere a frontierei România-Moldova, îndeplinind un rol important în ceea ce priveşte politica de securitate a UE. Proiectul are o perioadă de implementare de 36 de luni (începând cu luna iunie 2019), cu o valoare totală de 10.000.000 euro şi este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. În acest proiect sunt implicate structuri centrale şi locale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, beneficiarii finali fiind 347 de lucrători vamali ce vor fi instruiţi pentru utilizarea echipamentului de control nedistructiv care îşi desfăşoară activitatea în cele trei puncte vamale ce vor fi modernizate în urma implementării proiectului (Albiţa - Leuşeni, Sculeni - Sculeni, Giurgiuleşti – Giurgiuleşti), echipament absolut necesar, ţinând cont de faptul că peste 2 milioane de autovehicule trec anual frontiera prin cele trei puncte vamale“, precizează sursa citată.
La reuniune au participat reprezentanţi ai Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din România, precum şi ai Direcţiilor Generale Regionale ai Finanţelor Publice Iaşi şi Galaţi.
Prinși cu adeverințe de la angajator false ca să circule în timpul nopții
Poliţiştii gălăţeni au depistat doi bărbaţi care foloseau adeverinţe de la angajator false pentru a se putea deplasa în intervalul orar în care sunt restricţii de circulaţie. Astfel, în data de 13 martie a.c., în jurul orei 23.20, în baza unui plan de acţiune pe linia prevenirii şi combaterii răspândirii virusului SARS-CoV-2, poliţiştii Serviciului Ordine Publică au oprit în trafic, pe strada Calea Prutului, din municipiul Galaţi, un autoturism la volanul căruia au identificat o femeie, de 43 de ani.
În autoturism au fost identificaţi, de asemenea, doi bărbaţi, de 45 şi 23 de ani, aceştia prezentând adeverinţe, întocmite în data de 01.03.2021, care atestau calitatea de angajat la o societate comercială din muncipiul Galaţi. Efectuând verificări în baza de date S.I.I. - Ministerul Muncii, poliţiştii au constatat că cei doi bărbaţi, pasageri în autoturism, nu figurează ca angajaţi ai societăţii în cauză. În conscinţă, au întocmit un dosar penal şi efectuează cercetări pentru comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
Control la jucării, înainte de Sărbătorile de Iarnă
Aproape 70% dintre persoanele selectate pentru control trebuie să justifice sume de peste 1 milion lei
Aproape 70% dintre persoanele selectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru control trebuie să justifice provenienţa unor sume mai mari de un milion lei, iar dintre acestea 18 persoane trebuie să explice sume de peste 20 de milioane de lei, se arată într-un comunicat al ANAF remis AGERPRES.
Conform situaţiei pe intervale de risc fiscal — diferenţa între alocările de fonduri (cheltuieli, constituiri de depozite, investiţii etc) dintr-o perioadă, din care au fost scăzute eventualele surse neimpozabile, şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă — pentru primele 313 persoane selectate pentru verificări fiscale prealabile documentare (VFPD) urmare analizelor de risc efectuate de ANAF în luna mai 2015, 219 din cele 313 persoane au diferenţe de justificat de peste un milion de lei.
Dintre acestea, 118 persoane au diferenţe de justificat sume cuprinse între 1.000.000 şi 5.000.000 lei.
ANAF precizează că persoanele care prezintă risc de nedeclarare mai mic de 1 milion de lei au fost selectate, în cea mai mare parte, datorită faptului că sunt rude sau afini cu persoane încadrate în tranşele superioare de risc, selectarea făcându-se concomitent, potrivit prevederilor legale.
Agenţia a anunţat la începutul acestei luni că verifică, într-o primă etapă, 313 persoane fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal, cele mai multe dintre acestea provenind din municipiul Bucureşti (31 persoane) şi judeţele Ilfov (34) şi Suceava (14).
Durata efectuării verificării fiscale este de maximum 6 luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate.
Pentru control, ANAF a identificat, într-o primă etapă, persoanele care au efectuat cheltuieli semnificative, respectiv asociaţi/acţionari care au împrumutat firma cu sume mai mari de 200.000 de lei, persoane fizice care cumpără bunuri sau case în valoare de peste 70.000 de euro, persoane fizice cu depozite anuale mai mari de 500.000 lei şi persoane fizice care au cumpărat maşini mai scumpe de 25.000 de euro.
În urma aplicării acestui prim filtru, dintre cei peste 14,36 milioane de contribuabili, 29.253 sunt persoanele care intră în eşantionul supus analizei de risc. Analiza de risc este efectuată pornind de la veniturile personale declarate în perioada 2011—2013, dar se va ţine cont şi de veniturile declarate în perioada anterioară, până în 2006. Ulterior sunt verificate achiziţiile de locuinţe şi terenuri, constituirea de depozite bancare, împrumuturile către firme şi achiziţia de maşini, nave şi aeronave.
În eşantionul de risc PFRF intră persoanele fizice cu avere afişată semnificativă (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanţe din creditări acordate companiilor şi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate), nejustificată de veniturile declarate.
Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cotă de 16%, iar prin decizia de impunere se calculează şi obligaţiile fiscale accesorii (penalităţi, dobânzi).
În cazul constatării de indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni se sesizează organele de urmărire penală competente.