Vineri, 11 Martie 2022 15:52

Elon Musk şi copiii săi cu nume ciudate

Mogulul de la Tesla şi partenera sa, Grimes, şi-au întâmpinat în secret, în decembrie 2021, al doilea copil împreună, o fetiţă pe nume Exa Dark Siderael, printr-o procedură surogat, în decembrie 2021.
Copilul cu un nume neobişnuit, Y, se alătură celorlalţi şase copii ai lui Musk: Griffin, Xavier, Kai, Saxon, Damian şi X.

Faceţi cunoştinţă cu copiii omului de afaceri miliar, dar şi cu mamele lor:
- Nevada Alexander Musk
După ce s-au căsătorit în ianuarie 2000, Musk şi autoarea canadiană Justine Wilson l-au avut pe fiul lor, Nevada Alexander Musk în 2002. Nevada a murit de sindromul morţii subite a sugarului, sau SIDS, la doar 10 săptămâni.
- Griffin şi Xavier Musk
După ce şi-au pierdut primul născut, Musk şi Wilson au apelat la fertilizare "in vitro" pentru a-şi creşte familia. Ea a născut gemeni, Griffin şi Xavier Musk, în aprilie 2004. Băieţii au acum 17 ani.
- Kai, Saxon şi Damian Musk
Fostul cuplu a mai folosit şi fertilizarea "in vitro" pentru a-i avea pe tripleţii Kai, Saxon şi Damian în ianuarie 2006. Trio-ul are acum 16 ani.
Musk şi Wilson au divorţat în 2008 şi împart custodia celor cinci fii ai lor.
- X AE A-XII Musk
După două căsătorii cu starul "Westworld" Talulah Riley şi o scurtă relaţie cu actriţa Amber Heard, Musk a început să se întâlnească cu cântăreaţa Grimes în mai 2018. Ea l-a născut pe fiul lor, botezat X AE A-XII, în mai 2020. X are acum 1 ani.
X a fost iniţial numit X AE A-12, dar "AE" şi "12" au încălcat legea din California pentru că nu corespund cu alfabetulul englez, forţând părinţii să-i schimbe numele.
- Exa Dark Siderael Musk
Grimes a dezvăluit în martie 2022 că ea şi celebrul fondator a lui  SpaceX şi-au întâmpinat prima fiică, Exa Dark Siderael Musk, obţinută prin mamă surogat în decembrie 2021. Ea a primit porecla Y după ce celălalt copil al lor, care a fost numit X.
Grimes s-a referit la Musk drept "iubitul" ei în interviul bombă din revista Vanity Fair, deşi ea a considerat relaţia lor ca "fluidă". La câteva ore după ce a fost publicată povestea de pe copertă, ea a scris pe Twitter că s-au despărţit din nou.

Publicat în Mozaic

La Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos a avut loc marţi, 08 martie 2022, o întâlnire de suflet cu semeni din Ucraina cazaţi în aceste zile în Campusul studenţesc "Al. Ioan Cuza" din municipiul Galaţi.
La evenimentul prilejuit de Ziua Internaţională a Femeii, au participat 50 de mame cu copiii lor, refugiaţi din zonele de conflict armat din ţara vecină şi primiţi cu multă prietenie şi dragoste în municipiul de la Dunăre. "În deschiderea evenimentului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian i-a primit părinteşte în Capela Muzeului eparhial pentru a sărbători această zi prin rugăciune, comuniune şi fapte bune. Toţi copilaşii prezenţi au avut un frumos dialog cu Părintele Arhiepiscop, au rostit rugăciuni şi au cântat împreună imne închinate Maicii Domnului şi cântece dedicate tuturor mamelor. Oaspeţii au primit din partea ierarhului locului iconiţe, flori şi dulciuri şi produse de igiena personală. În continuare, în Sala de expoziţii temporare «Sergiu Dumitrescu» copiii şi mamele au vizitat expoziţia de artă creştină «Lumină. Culoare. Rugăciune» şi au fost angrenaţi în câteva jocuri care le-au adus tuturor bucuria şi entuziasmul fireşti acestei zile. Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea sălilor de expoziţie şi a Atelierelor de restaurare din cadrul Muzeului. Cetăţenii ucrainenei au fost ajutaţi în această vizită de la muzeu de studenţi şi masteranzi din cadul Departamentului de Teologie al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi", transmite Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Publicat în Comunitate

Pe măsură ce conflictul din Ucraina escaladează, copiii văd imagini şi aud informaţii la ştiri care le induc sentimente de nesiguranţă, frică şi anxietate, pe care părinţii este important să le poată gestiona. Specialiştii în sănătate psiho-emoţională din cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii spun că la vârste mici, copiii nu înţeleg pe deplin ce se întâmplă în Ucraina şi au multe întrebări privind imaginile, poveştile sau discuţiile la care sunt martori.

Cercetările la nivel global efectuate în trecut de Organizaţia Salvaţi Copiii în ceea ce priveşte conflictele din Iraq şi Siria au scos la iveală relatări sfâşietoare ale copiilor care se simţeau îngroziţi de bombardamente şi atacurile aeriene, care se simţeau nesiguri în privinţa zilei de mâine şi nefericiţi că nu puteau să meargă în continuare la şcoală. Majoritatea copiilor care au participat la aceste cercetări au arătat semne de suferinţă emoţională severă.

Ce se întâmplă în aceste zile este înfricoşător nu numai pentru copii, cât şi pentru adulţi. Dacă ignorăm sau evităm subiectul, copiii noştri se vor simţi şi mai singuri şi speriaţi, ceea ce le va afecta starea de sănătate fizică şi psiho-emoţională. Prin urmare, este important să avem cu ei discuţii deschise şi oneste, ca să-i ajutăm să înţeleagă mai bine ceea ce se întâmplă.

Vă prezentăm în continuare 5 idei de bază despre cum şi când să discutaţi cu copiii despre conflictul armat:

1. Opriţi-vă din ceea ce faceţi şi ascultaţi-vă copilul atunci când vrea să vă vorbească

Oferiţi-le copiilor ocazii să vă povestească despre ceea ce ştiu, despre cum se simt şi ce vor să vă întrebe. Este posibil ca imaginea lor de ansamblu să difere foarte mult de a dumneavoastră, aşa că aveţi răbdare să vă povestească ceea ce cred şi ce au văzut sau au auzit.

2. Adaptaţi-vă povestea în funcţie de vârsta copilului

Este important să aveţi mereu în minte care este vârsta copilului dumneavoastră, atunci când purtaţi astfel de conversaţii. Copiii mici s-ar putea să nu înţeleagă noţiunea de conflict armat şi vor avea nevoie de o explicaţie pe înţelesul lor. La fel de important este să nu cădeţi în capcana de a da prea multe detalii sau explicaţii, deoarece îi puteţi îngrijora suplimentar.

3. Validaţi emoţiile

Este important să se simtă înţeleşi într-o conversaţie. Prin urmare, nu-i judecaţi şi nici nu le luaţi în derâdere opiniile. Atunci când le oferim copiilor ocazia să-şi exprime îngrijorările în cadrul unei discuţii deschise şi oneste, le oferim un sentiment de siguranţă şi liniştire.

4. Asiguraţi-i că adulţii de pretutindeni lucrează din greu ca să rezolve situaţia

Este important să le reamintim copiilor că această problemă nu este responsabilitatea lor. Că nu trebuie să se simtă vinovaţi că ei pot să se joace cu prietenii lor, să se întâlnească cu ei şi să facă lucruri care le aduc bucurie. În plus, este important să vă menţineţi calmul atunci când veţi purta această conversaţie cu ei. De multe ori, copiii imită emoţiile părinţilor, aşa că atunci când dumneavoastră sunteţi stresat în legătură cu o situaţie, este probabil ca şi copiii să se simtă stresaţi. 

5. Daţi-le ocazia să ajute într-un mod practic

Dacă vor să ajute, susţineţi-i. Copiii care au ocazia să-i ajute pe cei afectaţi de un conflict armat se simt ca şi cum ar fi parte din rezolvarea situaţiei. Prin urmare, încurajaţi-i să strângă fonduri, să trimită scrisori către factorii locali de decizie sau să conceapă mici campanii prin care să ceară pacea în regiunea afectată. (sursa Organizaţiei Salvaţi Copiii)

Publicat în Comunitate

Părinţii îngrijoraţi de felul în care se dezvoltă copiii lor au acum la îndemână un instrument preţios. Fundaţia Inimă de Copil (Galaţi) a realizat şi va distribui în perioada următoare o broşură care vine în sprijinul părinţilor şi specialiştilor pentru identificarea semnelor timpurii ale unor eventuale probleme apărute în dezvoltarea copiilor. Broşura, intitulată „Etape normale şi semnale de alarmă în dezvoltarea copilului de la 0-7”, a fost realizată în parteneriat cu Asociaţia Bună Ziua, Copii din România (Bârlad, judeţul Vaslui), în cadrul proiectului Emoţii, culoare, senzaţii, echilibru şi „ubuntu” pentru copiii cu dizabilităţi finanţat prin programul „În stare de bine”, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Broşura îşi propune să fie un suport atât pentru părinţi cât şi pentru anumite categorii profesionale (medici, asistenţi medicali, profesionişti din domeniul sănătăţii mintale, terapeuţi). Informaţiile prezentate sunt un ajutor de nădejde în cunoaşterea semnelor unei dezvoltări normale a copilului dar şi în identificarea unor semnale de alarmă, aşa numitele „red flags”, ce ar putea să atragă atenţia asupra dezvoltării copilului, astfel încât familia să poată solicita şi primi la timp ajutorul de specialitate de care are nevoie.
           
Materialul informativ este tipărit în 500 de exemplare, care vor fi distribuite în puncte cheie din judeţele Galaţi şi Vaslui. Este vorba despre cabinete medicale (medici de familie, medici pediatri), şcoli şi grădiniţe partenere, precum şi instituţii sau organizaţii frecventate constant de copii şi părinţii acestora. De asemenea, broşura este disponibilă şi în format electronic, pe site-ul Fundaţiei Inimă de Copil, de unde poate fi descărcată gratuit (https://inimadecopil.ro/v2.0/parteneriate/in-stare-de-bine/).

Anna Burtea, director general Fundaţia Inimă de Copil: „De-a lungul anilor am remarcat că una dintre problemele majore cu care ne confruntăm la Centrul de Recuperare este faptul că părinţii realizează foarte târziu că există o problemă în dezvoltarea copilului. Acest material informativ, pe care ne propunem să îl distribuim cât mai multor părinţi, este scris într-un limbaj foarte accesibil, este uşor de parcurs şi reprezintă un instrument pe care noi îl considerăm esenţial atât pentru familie, cât şi pentru specialişti”.

Realizarea broşurii face parte dintr-o serie mai largă de activităţi derulate în cadrul proiectului Emoţii, culoare, senzaţii, echilibru şi „ubuntu” pentru copiii cu dizabilităţi finanţat prin programul „În stare de bine”, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Este vorba despre un program care vine în sprijinul a peste 50 de copii cu dizabilităţi si 50 de părinţi/aparţinători ai copiilor din judeţele Galaţi şi Vaslui şi din judeţe învecinate, din mediul rural şi urban, pentru a acoperi nevoia de sprijin emoţional, suport, integrarea socială a acestor copii şi a familiilor acestora, informează Fundaţia Inimă de Copil.

Publicat în Comunitate

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea a asigurat preluarea unor cetăţeni ucraineni minori proveniţi din centre instituţionale. O navă sub pavilion ucrainean a acostat joi, 03 martie 2022, în jurul orei 21.00, în portul Tulcea, având la bord aproximativ 122 de minori si 13 însoţitori, cetăţeni ucraineni.

Operaţiunea a fost pregătită joi, în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea. Au fost luate măsuri legat de acostarea navei şi efectuarea formalităţilor legale în portul Tulcea, cu sprijinul NAVROM Delta. Au fost asigurate măsuri de ordine publică şi operative, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Birou judeţean de  Poliţie Transporturi Tulcea şi Inspectoratul Judetean de Jandarmi, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Tulcea şi Poliţia de Frontiera. La faţa locului au fost prezenţi şi reprezentanţi Direcţiei Generale de  Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

După efectuarea formalităţilor vamale de către Poliţia de Frontieră Tulcea, aceştia au părăsit municipiul Tulcea cu 3 autocare private şi 2 microbuze puse la dispoziţie de către ISU Delta Tulcea urmând să ajungă în centre instituţionale din alte judeţe. În cadrul transferului nu au fost înregistrate incidente, precizează autorităţile tulcene.

Publicat în Regional

Echipele Salvaţi Copiii România au acordat asistenţă umanitară pentru 1.175 de copii refugiaţi din Ucraina, în punctele de frontieră de la Sighet, Siret, Giurgiuleşti şi Isaccea şi în centrele de azilanţi. Lor li se adaugă aproximativ 1.095 de adulţi, în special mame. Organizaţia Salvaţi Copiii România este prezentă şi în centrele pentru refugiaţi din Maramureş, Suceava şi Galaţi, unde acordă ajutor umanitar persoanelor strămutate din Ucraina - pachete alimentare, produse de  igienă personală, jucării, haine şi încălţăminte - precum şi asistenţă juridică.
La Isaccea, pentru că ajung preponderent mame cu copii, a fost amenajat un spaţiu de tipul Mama şi copilul. La Sighet/Şomcuta Mare, Salvaţi Copiii a asigurat masă caldă la prânz pentru copii şi adulţi, majoritatea femei. La Siret, Salvaţi Copiii a acordat asistenţă umanitară copiilor refugiaţi şi a făcut demersuri pentru amenajarea unor spaţii speciale pentru copii.
Nevoile identificate la frontieră, de echipele Salvaţi Copiii România, sunt următoarele: Persoanele care se refugiază din Ucraina au nevoie de informaţii clare despre procedura de azil şi despre regimul de tranzit; E nevoie de consiliere psihologică - atât la frontieră, cât şi în centre, sunt situaţii dramatice, cărora copiii le fac faţă cu greu; Este nevoie de materiale de primă necesitate: pături, căciuli, mănuşi, medicamente, hârtie igienică, saci menajeri.

Publicat în Regional

Ambasada Ucrainei la Bucureşti anunţă că, de duminică până marţi, 352 de persoane, inclusiv 14 copii, au fost ucise în conflictul Rusia-Ucraina.
Potrivit unui comunicat de presă al misiunii diplomatice, peste 1.680 de persoane au fost rănite, între acestea numărându-se 116 copii.
Doar în Kiev au fost ucişi, de la începerea conflictului până duminică, 9 civili (printre care un copil), 4 persoane a căror identitate este necunoscută şi 18 persoane care luptau pentru apărarea teritoriului.
În capitala Ucrainei au fost rănite 106 persoane, 47 civili, inclusiv 3 copii. Ambasada Ucrainei aminteşte că 16 copii au fost ucişi de la începutul invaziei.
Potrivit comunicatului misiunii diplomatice, în perioada 24-28 februarie, inamicul a pierdut 5.300 de militari, au fost distruse 29 de aeronave, 29 de elicoptere, 191 de tancuri, 816 blindate, au fost doborâte 5 drone şi au fost lovite 2 nave militare. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizaţia Salvaţi Copiii România a acordat asistenţă umanitară pentru 350 de copii ucraineni şi familiile lor, la punctele de frontieră cu Ucraina. Dintre aceştia, aproximativ 60 sunt solicitanţi de azil. Alte 400 de femei au primit sprijin, în punctele de frontieră de la Sighet, Siret, Giurgiuleşti şi Isaccea.

Antalya are şase copii şi a ajuns cu ei în siguranţă în România. Soţul a rămas în Ucraina, să lupte în războiul care îi alungă pe tot mai mulţi copii departe de casele lor.

"Când am auzit sirenele, m-am gândit că este o simulare şi nu un adevărat război, dar am realizat la scurt timp că toată truda noastră de până acum a fost în zadar. Împreună cu soţul, ne-am luat cei şase copii şi am fugit spre un loc sigur, fără să ştiu de următoarea lovitură cu care ne vom confrunta, aceea de a călători cu cei şase copii fără sprijinul soţului, el trebuind să se înroleze conform legii care s-a dat. Sunt recunoscătoare că nu aud sirene şi bubuituri, sunt impresionată de oamenii binevoitori de aici şi de ajutorul pe care ni l-aţi acordat. Dumnezeu să vă răsplatească!", spune Antalya.

Şi Natalia (35 de ani) a ajuns în România împreună cu cei doi copii ai săi, în vârstă de 5 şi 7 ani. Soţul a rămas în Ucraina şi speră să poată comunica cu el. Se află în prezent în punctul de intrare în România, la frontiera Isaccea, unde aşteaptă sa vadă ce se va întâmpla cu familia ei.

Echipele locale Salvaţi Copiii România au identificat următorele nevoi la frontieră: Persoanele care se refugiază din Ucraina au nevoie de informaţii clare despre procedura de azil şi despre regimul de tranzit; E nevoie de consiliere psihologică – atât la frontieră, cât şi în centre, sunt situaţii dramatice, cărora copiii le fac faţă cu greu; Este nevoie de materiale de primă necesitate: pături, căciuli, mănuşi, medicamente, hârtie igienică, saci menajeri.

Organizaţia Salvaţi Copiii România este prezentă în centrele pentru refugiaţi din Maramureş, Suceava şi Galaţi, fiind pregătită să acorde ajutor umanitar persoanelor strămutate din Ucraina - pachete alimentare, produse de  igienă personală, haine şi încălţăminte. De asemenea, sunt evaluate constant nevoile şi suntem în legătură cu autorităţile, precizează Organizaţia.

Publicat în Comunitate

Asociaţia pentru copii cu dizabilităţi "Mă Bucur de Viaţă" deschide astăzi, joi, 24 februarie 2022, la Galaţi, al doilea centru de recuperare pentru copii cu paralizie cerebrală infantilă şi afecţiuni neuromotorii conexe.

Centrul de Recuperare „Ştefan David” este al doilea centru de recuperare din Galaţi, alături de Centrul de Recuperare „Vasile Andrei” deschis în 2019, şi vor asigura resursele necesare recuperării a 100 copii cu dizabilităţi.

Situat pe strada Stadionului, nr. 4A, noul centru de recuperare pune la dispoziţia familiilor cu copii cu paralizie cerebrală o serie de programe de recuperare, precum: masaj; kinetoterapie; terapie Bobath; terapie Vojta; mecanoterapie; terapia Mira Rehab; terapia TheraSuit; Terapia Cuevas Medek Exercises; integrare senzorială; terapie ocupaţională; ergoterapie; masaj orofacial; logopedie; stimulare cognitivă; evaluare psihologică; grup suport; grup de socializare.

În cadrul centrului, micii beneficari lucrează alături de personalul specializat în recuperarea copiiilor cu nevoi special şi afecţiuni neuromotrii, precum şi voluntari implicaţi, studenţi din cadrul Facultăţii de Kinetoterapie şi Motricitate Specială de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Acreditat şi licenţiat ca Furnizor de Servicii Sociale de către Ministerul Muncii, Asociaţia pentru copii cu dizabilităţi "Mă Bucur de Viaţă" oferă servicicii de recuperare neuromotorie acoperind un segment rămas descoperit pe zona oraşului Galaţi.

Publicat în Comunitate

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul - 99%, urmat de laptop - 62%, TV Smart - 42% şi tabletă - 24%.

84% dintre copii şi adolescenţi utilizează internetul pentru a urmări conţinut postat de alţi utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi reţelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situaţii şi fenomene de actualitate. 78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puţin 4 ore, în afara orelor de şcoală, procentul celor care petrec între 1 şi 2 ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puţin de o oră pe zi este de 3%.

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. Trebuie subliniat că nu este vorba de conţinut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puţin lunar. 73% dintre ei nu au ştiut cum să reacţioneze, nefăcând nimic în acest sens, şi doar 11% au discutat cu cineva despre această situaţie. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15 - 17 ani şi fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Îngrijorarea legată de fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfăţişează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conţinut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani şi s-a accentuat pe parcursul pandemiei COVID-19. Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conţinutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.

În 78% din situaţii, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenti, într-o proporţie covârşitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfăţişează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 şi 18 ani. Specific pentru anul 2021 şi pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conţineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă).

„După doi ani de pandemie şi restricţii sociale, perioadă în care copiii au fost de multe ori bulversaţi de schimbările pe care au fost nevoiţi să le parcurgă şi să înveţe să facă faţă unui val important de ştiri contrafăcute şi dezinformări, efectele asupra lor sunt de necontestat. Numărul fără precendent de rapoarte primit de Salvaţi Copiii pe parcursul anului trecut este doar un indiciu al situaţiei extrem de grave în care se află copiii, de multe ori fără ca noi, adulţii, să aflăm despre dificultăţile prin care ei trec atunci când navighează pe internet. Din păcate, de cele mai multe ori, atât părinţii cât şi autorităţile află când deja este prea târziu”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Studiul sociologic privind „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” a fost prezentat în cadrul dezbaterii intitulate „Cum s-a schimbat comportamentul copiilor şi adolescenţilor pe internet după 2 ani de pandemie?”, organizată în parteneriat cu Senatul României şi moderată de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, la care au luat parte reprezentanţi ai Senatului şi Guvernului României, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţional. Reprezentanţii autorităţilor au oferit detalii procedurale şi statistici privind modul de lucru şi de intervenţie în cazuri de abuz sexual asupra copiilor, propunând, totodată, soluţii pentru îmbunătăţirea politicilor publice cu privire la siguranţa copiilor în mediul online.

Cu acelaşi prilej, Organizaţia Salvati Copiii a lansat şi raportul privind cazuistica liniei de raportare a abuzurilor asupra copiilor esc_ABUZ. În cadrul dezbaterii au fost prezentate şi rezultatele programului Ora de Net din anul 2021. Deşi afectat de pandemie şi restricţii,  pe parcursul anului trecut, centrul de siguranţă online din România a continuat atât activităţile educaţionale, cât şi pe cele de sprijniire a copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, astfel încât utilizarea internetului să se desfăşoare într-un mod cât mai sigur, util şi eficient. Activităţile au constat în sesiuni de informare şi concursuri şcolare care au implicat peste 40.015 de copii şi 6000 de adulţi la nivel naţional, precum şi campanii, conferinţe şi evenimente online care au adunat sute de mii de vizualizări, potrivit unui comunicat al Organizației.

Publicat în Mozaic
Pagina 3 din 12