Organizaţia Salvaţi Copiii România anunţă extinderea programului de educaţie remedială estivală pentru copiii vulnerabili şi deschiderea grădiniţelor estivale, ajunse la cea de-a 25-a ediţie.
Rezultatele evaluării activităţilor de educaţie remedială din vara 2021 arată că 57% dintre copii au ajuns la o autonomie deplină de învăţare:
- Matematică: procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 90% la intrarea în program la 56% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 10% la 44%.
- Limba română: procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 91% la intrarea în program la 48% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 10% la 53%.
- Ştiinţe: procentul copiilor care aveau iniţial un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 63% la 33% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 37% la 67%.
Organizaţia Salvaţi Copiii a atras atenţia în mod repetat asupra impactului pe care îl are, în România, situaţia socioeconomică a familiei asupra rezultatelor şcolare ale copiilor. Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA (PISA 2018) plasau România printre ţările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor şi performanţele înregistrate de aceştia. Astfel (eliminând toţi ceilalţi factori), statutul socioeconomic determină 18% din variaţiile de performanţă ale elevilor (12% media OCDE).
Salvaţi Copiii România recomandă Ministerului Educaţiei să colecteze şi să analizeze şi date care să reflecte impactul statutului socioeconomic al familiei asupra rezultatelor la testările naţionale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin şi compensare a dezavantajelor.

Grădiniţele estivale ajung la cea de-a 25-a ediţie

Programul Grădiniţa estivală se derulează din anul 1998, având la bază Curriculumul pentru educaţia timpurie şi respectând cele 5 domenii de dezvoltare a copiilor - dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală; dezvoltarea socio-emoţională; dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii; dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii; capacităţi şi atitudini în învăţare.
Programul se adresează copiilor de vârstă preşcolară care nu au mers la grădiniţă şi care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor grădiniţe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învăţământ de masă.
Impactul programului:
- dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii: la intrarea în program, 13% dintre copii aveau cunoştinţe adecvate vârstei, iar la finalizarea programului, procentul a crescut la 64% dintre copii;
- dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii: la intrarea în program, 10% dintre copii aveau cunoştinţe adecvate vârstei, iar la finalizarea programului, procentul a crescut la 53% dintre copii;
- capacităţi şi atitudini în învăţare: la intrarea în program, 11% dintre copii aveau cunoştinţe adecvate vârstei, iar la finalizarea programului, procentul a crescut la 53% dintre copii;
- 93% dintre copii au fost înscrişi în învăţământul de masă, restul de 7% sunt în monitorizare şi vor fi înscrişi în anul şcolar următor.
În cei 24 de ani de activităţi estivale au fost sprijiniţi pedagogic, precum şi socio-economic, 13.750 de copii - 10.293 de copii la Grădiniţa estivală şi 3.457 de elevi în programul de remediere estivală,  organizaţi în 531 de grupe.
În anul 2022, în cel de-al 25-lea, vor fi organizate activităţi estivale pentru 2.500 de copii, dintre care 385 de preşcolari şi 2.115 elevi, din Bucureşti şi judeţele Argeş, Braşov, Caraş-Severin, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Mureş, Neamţ, Olt, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. În Bucureşti şi judeţele Braşov, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Mureş, Suceava, Timiş şi Tulcea vor participa la activităţile educative şi de socializare şi copii din Ucraina.
De asemenea, Salvaţi Copiii organizează în această vară 20 de tabere pentru peste 700 de copii din România şi din Ucraina, se arată într-un comunicat al Organizaţiei.

Vineri, 08 iulie 2022, la Centrul social parohial, copiii înscrişi în cadrul proiectului "Alege Şcoala pentru viitor", desfăşurat în Parohia "Sfânta Treime" Costieni, au învăţat despre sursele alternative de producere a energiei electrice.

Activitatea, aferentă Şcolii de Duminică şi de vară - "Surse ecologice de producere a energiei electrice", le-a oferit acestora posibilitatea să afle astfel, că sursele regenerabile de energie (energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia oceanelor, energia geotermală, biomasa şi biocombustibilii) constituie alternative la combustibilii fosili care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie şi la reducerea dependenţei de pieţele volatile şi incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol şi gaze.

Proiectul "Alege Şcoala pentru viitor!" implementat în comunitatea noastră, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, se desfăşoară în parteneriat cu Patriarhia Română, Arhiepiscopia Iaşilor, Fundaţia World Vision România, Şcoala Gimnazială Nămoloasa, Primăria Nămoloasa şi este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Arhiepiscopia Dunării de Jos informează că, joi, 07 iulie 2022, cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, s-a desfăşurat la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului eparhial, o întrunire de lucru cu responsabilii din principalele centre catehetice parohiale din cele opt protopopiate ale eparhiei pentru proiectarea, planificarea şi organizarea programului de tabere pentru elevi din vara acestui an.

Astfel, pe parcursul acestei veri, cu evitarea perioadelor caniculare, peste 2.000 de copii, cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, vor participa în 30 de centre parohiale din Arhiepiscopia Dunării de Jos la taberele organizate special şi structurate în trei categorii, după cum urmează: zi de zi (şcoală de vară), pe perioadă determinată de 4-7 zile şi ocazionale sau de o singură zi.

"Întrunirea de astăzi, desfăşurată în Sala „Episcop Chesarie Păunescu” a Centrului eparhial, a fost coordonată de ierahul Dunării de Jos şi a avut ca scop evaluarea activităţilor desfăşurate în anii anteriori în cadrul acestui program eparhial de vară dedicat elevilor cu posibilităţi materiale reduse, precum şi organizarea şi desfăşurarea de noi tabere pentru elevi în vara anului 2022. În deschiderea evenimentului, Înaltpreasfinţia Sa a citit Evanghelia zilei, după care au fost prezentate şi recomandate câteva apariţii editoriale recente. În cuvântul adresat celor prezenţi, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre nevoia de îndreptare a vieţii nu după standardele noastre, ci după Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos. Totodată, ierarhul a apreciat efortul preoţilor în câmpul pastoral-misionar îndreptat către copii şi tineri şi a subliniat nevoia de dedicare şi consecvenţă a preoţilor în pastoraţia tinerilor. De asemenea, s-a arătat că în cadrul activităţilor ce se vor desfăşura şi care cuprind dialoguri pe teme şi problematici propuse de tineri, programe artistice, jocuri, manifestări creative şi recreative, un rol foarte important trebuie să-l aibă participarea la sfintele slujbe. În cadrul întâlnirii, au fost identificate tipuri de activităţi religioase, cultural-artistice, filantropice şi recreativ-sportive, iar preoţii participanţi au oferit exemple de bună practică pe care le-au experimentat cu copiii din cadrul grupurilor catehetice parohiale. Expunerile preoţilor referitoare la activităţile de vacanţă din anii anteriori au creat un real schimb de experienţă benefic autoevaluării, dar şi proiectării unor activităţi cu mai mare impact educaţional în rândul copiilor şi tinerilor. Tot astăzi, preotul Robert Tiber,coorodonator al Centrului de zi pentru copii „Sfântul Spiridon“ din Galaţi,a fost numit inspector eparhial pentru cateheza parohială şi activităţi cu tineretul", potrivit Arhiepiscopiei.

Încă din anul 2018, în Arhiepiscopia Dunării de Jos, în lunile iulie şi august, la iniţiativa Înaltpreasfinţitul Părinte Casian se desfăşoară programul eparhial de tabere pentru elevi intitulat „Vacanţa din pridvorul bisericii”.

Şase copii cu forme uşoare de COVID-19, dintre care trei sugari, au fost internaţi vineri, 08 iulie 2022, la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş din Timişoara, după ce au fost consultaţi de medicii de la Spitalul de Copii „Loius Ţurcanu” din oraş, a anunţat medicul pneumolog Cristian Oancea, managerul unităţii medicale, citat de Agerpres. Copiii au vârste cuprinse între 3 luni şi 10 ani, iar la internare au prezentat sindrom febril acut.
„Vorbim despre un început de val 6. Din fericire, în România, cel puţin deocamdată, acest nou val care se bazează pe două subtulpini Omicron, BA4 şi BA5, este mult mai redus decât în restul Europei. Cele două subtulpini sunt însă mult mai contagioase, iar aceasta se vede şi în rapiditatea cu care se extinde infecţia. Sunt ţări care se confruntă acum cu zeci de mii de cazuri pe zi. Deocamdată, nu avem pacienţi internaţi în Terapie Intensivă, dar trebuie să fim pregătiţi pentru ce e mai rău. Cuvântul de ordine ar trebui să fie, în această perioadă, prudenţa. Aceasta nu înseamnă că trebuie să stăm în casă, să nu mergem în vacanţe, ci recomandarea noastră este să purtăm, în locurile aglomerate masca de protecţie. În mijloacele de transport, în magazine şi, evident, în continuare să ne spălăm pe mâini, să ne dezinfectăm după ce am intrat în contact cu suprafeţe care pot transmite virusuri. Dacă avem un simptom dintre cele specifice acestei boli, să ne izolăm, să cerem ajutorul medicilor şi chiar să mergem la evaluările COVID-19 care se fac in unităţile sanitare”, a explicat dr. Cristian Oancea.
La rândul său, medicul infecţionist Ana Enoiu Văduva, responsabil al Centrului de Evaluare COVID-19 al spitalului, a declarat că, după evaluarea imagistică a doi dintre micuţii internaţi, medicii au constatat că unul dintre ei prezintă o uşoară insuficienţă respiratorie, fără a avea alţi factori de risc. Copiii sunt internaţi împreună cu unul dintre părinţi în zona roşie a secţiei de Boli Infecţioase.
Totodată, medicul infecţionist a subliniat că în ultima săptămână a crescut şi numărul pacienţilor care se prezintă la evaluare post-COVID-19: „Creşterea numărului de cazuri a început în urmă cu aproape o săptămână. De la unul - doi pacienţi pe zi care se prezentau pentru evaluare în Ambulatoriu, joi după-amiază am avut nouă pacienţi cu COVID-19. Din fericire, majoritatea au forme uşoare de boală. Principalul simptom este febra, dar au fost persoane care au dezvoltat şi o tuse uşoară şi chiar dureri musculare. Cele mai multe cazuri sunt din clustere familiale, luând virusul în familie. Evaluarea se face ca şi până acum, vorbim de analizele biologice obişnuite, se măsoară saturaţia de oxigen din sânge, tensiunea, se realizează un EKG şi, dacă este nevoie, facem şi un low-dose CT. Evaluarea se face în urma unei programări.”
În Spitalul Victor Babeş din Timişoara sunt internaţi 16 pacienţi cu forme uşoare de COVID-19, care au dezvoltat pneumonii ce necesită monitorizare, în condiţiile în care unii dintre ei au diverse comorbidităţi.

Statele Unite au demarat marţi campania de vaccinare împotriva COVID-19 a copiilor cu vârsta de sub cinci ani, o măsură salutată de unii părinţi dornici să îşi protejeze micuţii de cele mai grave efecte ale virusului, informează AFP.
Un pas crucial fusese făcut cu o săptămână în urmă în Statele Unite către vaccinarea sugarilor şi a copiilor mici împotriva COVID-19, odată cu recomandarea favorabilă a experţilor americani, care au decis să autorizeze vaccinurile Moderna şi Pfizer începând de la vârsta de şase luni.
Mai multe ţări şi teritorii, printre care Argentina, Bahrein, Chile, China, Cuba, Hong Kong şi Venezuela, oferiseră anterior posibilitatea vaccinării împotriva COVID-19 pentru copiii de vârstă mică, dar nu cu vaccinuri pe bază de ARN mesager (Pfizer, Moderna), considerată cea mai avansată tehnologie în domeniu.
Agenţia Europeană pentru Medicamente analizează în prezent vaccinul Moderna pentru utilizarea la copiii de sub şase ani şi ar putea urma decizia SUA.
Copiii cu vârste cuprinse între şase luni şi patru ani nu prezintă nici pe departe un risc la fel de mare ca adulţii în cazul în care sunt infectaţi.
Cu toate acestea, amploarea contaminărilor a dus la peste 45.000 de internări în spitale şi la aproape 500 de decese - dintr-un total de peste un milion - în grupa de vârstă 0-4 ani în SUA de la începutul pandemiei.
Potrivit unei anchete a Kaiser Family Foundation din luna mai, doar unul din cinci părinţi cu copii în vârstă de sub cinci ani dorea să îşi vaccineze copiii imediat.
"Cred că vreau să văd mai multe rezultate ale cercetărilor", a declarat Rita Saeed, în vârstă de 29 de ani, în timp ce îşi plimba copilul în cărucior în Central Park din New York, adăugând vrea să aştepte câţiva ani înainte de a-şi vaccina fiul în vârstă de doi ani.
Într-un semn că politizarea persistă în SUA în jurul vaccinurilor, guvernatorul Floridei şi posibilul rival al lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 2024, Ron DeSantis, a refuzat să facă o comandă la guvernul federal pentru vaccinuri pentru copii cu vârsta de sub cinci ani, "care nu au niciun risc de a lua ceva", a declarat acesta.
"Nu este momentul pentru politică", a replicat preşedintele SUA Joe Biden, "este vorba despre a le permite părinţilor să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru siguranţa copiilor lor". (sursa Agerpres)

Managerul Spitalului Sf. Stelian, Teodora Ciolompea, a declarat, marţi, că vârsta de debut în consumul de droguri "a scăzut dramatic", la numai 10-12 ani.
"Am avut înştiinţări, informări, tineri care au început să utilizeze droguri de la 10-12 ani. (...) Există o lipsă în partea aceasta de acces la tratament pentru vârsta 14-18 ani. În spital noi putem interna numai adulţi. Deci aici ar fi o primă cerinţă, şi, de asemenea, cred ca ar fi foarte important să se reia discuţiile pe legea sănătăţii mintale, care ar trebui modernizată, să ajungem la cerinţele cerute de strategia europeană de sănătate mintală, care tocmai este în lucru acum", a spus Ciolompea, la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Ea a precizat că în Bucureşti sunt în tratament, în Spitalul Sf. Stelian şi Spitalul Obregia, în jur de 3.000 de pacienţi care vin la tratament de substituţie după ce au utilizat droguri injectabile.
"Altfel este cazuistica acută, unde se tratează în principiu cam 2.000 de pacienţi pe an, dar numărul creşte din an în an şi, de asemenea, partea de tratament în ambulator, care este foarte importantă, spitalizarea este scurtă, durează maxim 10 zile, după care, după dezintoxicare urmează acest tratament în ambulator. Aici s-ar putea extinde mai mult, pentru că este nevoie, pentru că ei au nevoie şi de consiliere psihologică, şi de asistenţă socială", a mai spus managerul de la Sf. Stelian.

Problemă în tratarea minorilor dependenţi

În cadrul discuţiilor în vederea analizării politicilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, Eugen Hriscu, terapeut la Clinica ALIAT, a arătat că ţara noastră are o mare problemă în ceea ce priveşte tratarea minorilor dependenţi de droguri.
"Pe lângă faptul că avem un număr din ce în ce mai mare de pacienţi pe acelaşi număr de locuri, care nu a mai crescut de cel puţin 10 ani, nu avem niciun centru de tratament rezidenţial pentru dependenţii minori - deci în momentul de faţă, dacă avem un copil cu dependenţă de substanţe, nu avem cum să-l internăm decât, eventual, într-un spital de psihiatrie. Dar nu avem un centru de tratament specializat pentru persoanele minore, tot ce poţi să-i spui unui părinte care are un copil care este dependent este să aştepte ca acel copil să facă 18 ani sau să-l interneze la psihiatrie, unde va sta 7 zile, după care va fi externat fără vreo îmbunătăţire semnificativă", a declarat Hriscu.
El a propus, de asemenea, ca partea de prevenire şi tratament a Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) să fie returnată Ministerului Sănătăţii sau altei agenţii civile - o agenţie care să funcţioneze şi care să implementeze programe eficiente.
"România are o problemă instituţională în primul rând - care se numeşte Agenţia Naţională Antidrog, care este un organism aflat în oblăduirea Ministerului de Interne şi care trebuie să realizeze două lucruri complet diferite - pe de o parte trebuie să aresteze şi să închidă consumatorul, pentru că în România legislaţia incriminează posesia în vederea consumului, în al doilea rând ar trebui să facă prevenire şi tratament. Aceste două lucruri sunt diametral opuse şi din această cauză numărul de condamnări creşte, de la an la an, numărul de capturi la fel, în schimb realizează foarte prost partea de tratament şi prevenire", a mai spus Eugen Hriscu.
La dezbatere au fost invitaţi reprezentanţi de la DIICOT, Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Spitalul Sf. Stelian, Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", Centrul de Sănătate Mintală - INSMC, Institutul "Marius Nasta", UMF Toxicologie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă, Asociaţia De Luptă Antidrog, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT) ş.a. (sursa Agerpres)

Rata malnutriţiei a crescut recent în estul şi sudul Etiopiei din cauza secetei şi peste 185.000 de copii suferă de cea mai gravă formă de subnutriţie, a anunţat Salvaţi Copiii, relatează AFP.
''Peste un milion de persoane au nevoie de ajutor nutriţional urgent în regiunile Somali, Oromia, SNNP (Naţiunile, Naţionalităţile şi Popoarele Sudului, n.red.) şi Sud-Vest'', explică ONG-ul într-un comunicat.
Aceste regiuni acoperă întregul sfert de sud-est şi o mare parte din sfertul de sud-vest al ţării, al doilea cel mai populat din Africa cu 120 de milioane de locuitori.
În regiunea Somali, una dintre cele mai afectate de seceta care devastează Cornul Africii şi unde nu au mai fost înregistrate precipitaţii de mai bine de 18 luni, rata malnutriţiei a crescut cu 64% într-un an şi cu 43% doar între ianuarie şi aprilie 2022, potrivit Salvaţi Copiii.
În această perioadă, au fost înregistrate peste 50.000 de cazuri de malnutriţie acută severă, cea mai gravă şi mortală formă la copii, care necesită tratament de urgenţă pentru a evita decesul, continuă ONG-ul.
În această regiune, cea mai mare parte a comunităţii pastorale nomade din zona administrativă Dawa este ''în pragul foametei'', avertizează Salvaţi Copiii care menţionează că ''familiile raportează că mulţi copii primesc o singură masă pe zi''.
Salvaţi Copiii se aşteaptă ca ''malnutriţia extremă să se înrăutăţească în lunile următoare'', deoarece efectivele populaţiei, preponderent pastorală, din zonele afectate au fost decimate.
De aproape doi ani, seceta ''cea mai îndelungată din istoria recentă'' devastează Cornul Africii şi ameninţă o parte a populaţiei cu foamete, potrivit Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).
Părţi mari din Etiopia, din Kenya şi Somalia tocmai au avut un al patrulea sezon ploios - sunt două pe an - aproape fără precipitaţii. Acest ultim sezon ploios - între martie şi mai - ar fi ''cel mai uscat înregistrat vreodată'', potrivit OCHA.
Această secetă afectează aproximativ 8,1 milioane de oameni în Etiopia, unde condiţiile climatice sunt agravate de conflicte, în special în nord. În total, ''în toată ţara, 30 de milioane de oameni - un sfert din populaţie - dintre care 12 milioane de copii au nevoie de ajutor umanitar'', estimează Salvaţi Copiii.
''Copiii - în special copiii mici - sunt cei mai afectaţi de o criză gravă cu mai multe faţete în Etiopia'', explică Xavier Joubert, directorul Salvaţi Copiii în Etiopia. (sursa Agerpres)

Deputaţii au adoptat, miercuri, cu 238 de voturi ''pentru'' şi un vot ''împotrivă'', proiectul de lege pentru modificarea Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care prevede instituirea posibilităţii ca plata taberelor pentru copii să poată fi făcută şi cu voucherele de vacanţă acordate părinţilor.
Astfel, voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele şcolare, naţionale sau tematice, organizate pe teritoriul României, la care participă copilul titularului. Procedura privind plata taberelor potrivit prezentului alineat se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului finanţelor, prevede proiectul.
Totodată, s-a stabilit că valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei. Prin excepţie, organizaţiile sindicale legal constituite pot acorda din fonduri proprii, ocazional, tichete cadou membrilor proprii care nu au calitatea de angajaţi ai organizaţiei sindicale, prevede proiectul. Frecvenţa acordării tichetelor cadou şi valoarea lor se stabilesc de către conducerea organizaţiei sindicale. Prevederile referitoare la achiziţionarea şi emiterea tichetelor cadou se aplică în mod corespunzător.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz. (sursa Agerpres)

Copiii din Pechea vor avea acces la o bibliotecă modernă şi la resurse digitale ca urmare a proiectului „Bibliotecă şi educaţie digitală pentru copiii din Pechea” derulat în parteneriat de Fundaţia Inimă de Copil şi Fundaţia Orange. Cele două organizaţii au semnat un contract de finanţare în valoare de 35.000 de lei pentru refacerea spaţiului dedicat Centrului de Consiliere şi Sprijin din comuna Pechea, Galaţi şi dotarea centrului cu echipament care să faciliteze accesul la resurse educaţionale tradiţionale şi digitale. Scopul este înlesnirea de sesiuni interactive de învăţare pentru copiii din centru şi nu numai.
"Accesul la educaţie, prin resurse tradiţionale sau digitale, fără bariere de spaţiu şi context social, este în continuare o provocare, mai ales în mediul rural. Transformarea şi dotarea centrului social şi de tip after school al Fundaţiei Inimă de Copil din comuna Pechea, Galaţi, cu facilităţi, tehnologie şi conţinut digital actualizat securizează mediul de învăţare şi accelerează achiziţiile de învăţare pentru copiii aflaţi în situaţii sociale vulnerabile. Acesta este un prim pas de care întreaga comunitate va beneficia. Alte peste 500 de persoane vor beneficia indirect de acest proiect: membri ai familiilor extinse şi comunitatea locală în general. Concret, în cadrul proiectului, va fi refăcut sistemul de încălzire al Centrului, va fi amenajat un spaţiu dedicat lecturii, vor fi achiziţionate cărţi, dicţionare, manuale, precum şi o tablă interactivă şi seturi de ochelari & conţinut VR", se arată într-un comunicat al Fundaţiei Inimă de Copil. Proiectul „Bibliotecă şi educaţie digitală pentru copiii din Pechea” se va derula pe o perioadă de 8 luni, din mai până în decembrie 2022.

Ţările bogate creează condiţii de viaţă periculoase pentru copiii din întreaga lume, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare Innocenti al Fondului Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) publicat marţi şi care îndeamnă aceste ţări să reducă producţia de deşeuri şi poluarea atmosferică şi acvatică, informează AFP.
Centrul a analizat 39 de ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi din Uniunea Europeană (UE) după diferite criterii: pesticide, umiditatea din locuinţă, nivelul de plumb, accesul la lumină sau volumul de deşeuri.
Chiar dacă Spania, Irlanda şi Portugalia sunt elevii buni, niciuna dintre ţările analizate nu furnizează medii sănătoase pentru copii, potrivit raportului. Australia, Belgia, Canada sau SUA nu garantează un mediu sănătos copiilor care trăiesc pe teritoriul lor, în timp ce ţările mai puţin bogate, din America Latină şi Europa, au un impact mult mai redus asupra stării generale a planetei, se spune în raport.
"Nu doar că cea mai mare parte a ţărilor bogate nu reuşesc să le furnizeze propriilor copii un cadru de viaţă sănătos, ci, mai rău, ele contribuie la distrugerea celui al altor copii, în altă parte a lumii", denunţă într-un comunicat Gunilla Olsson, directoarea Centrului Innocenti.
În cele 39 de ţări studiate, peste 20 de milioane de copii au niveluri crescute de plumb în sânge, precizează raportul.
Finlanda, Islanda şi Norvegia se află în frunte în ceea ce priveşte furnizarea unui mediu sănătos propriilor copii, dar, în acelaşi timp, se situează pe ultimele locuri în ceea ce priveşte impactul lor asupra planetei în materie de niveluri de emisii, volum de deşeuri electronice şi nivel de consum.
În Islanda, Letonia, Portugalia şi Regatul Unit, un copil din cinci este expus la umiditate şi mucegai la el acasă, în timp ce în Cipru, Ungaria şi în Turcia această situaţie vizează mai mult de un copil din patru.
Numeroşi copii respiră un aer toxic atât în exterior, cât şi în interior, în special în Mexic, la polul opus fiind Finlanda şi Japonia, potrivit raportului.
În Belgia, Israel, Ţările de Jos, Polonia, Republica Cehă şi Elveţia, mai mult de un copil din 12 este expus unor niveluri crescute de poluare legată de pesticide, se mai spune în acest raport. (sursa Agerpres)