Ambasada Ucrainei la Bucureşti anunţă că, de duminică până marţi, 352 de persoane, inclusiv 14 copii, au fost ucise în conflictul Rusia-Ucraina.
Potrivit unui comunicat de presă al misiunii diplomatice, peste 1.680 de persoane au fost rănite, între acestea numărându-se 116 copii.
Doar în Kiev au fost ucişi, de la începerea conflictului până duminică, 9 civili (printre care un copil), 4 persoane a căror identitate este necunoscută şi 18 persoane care luptau pentru apărarea teritoriului.
În capitala Ucrainei au fost rănite 106 persoane, 47 civili, inclusiv 3 copii. Ambasada Ucrainei aminteşte că 16 copii au fost ucişi de la începutul invaziei.
Potrivit comunicatului misiunii diplomatice, în perioada 24-28 februarie, inamicul a pierdut 5.300 de militari, au fost distruse 29 de aeronave, 29 de elicoptere, 191 de tancuri, 816 blindate, au fost doborâte 5 drone şi au fost lovite 2 nave militare. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizaţia Salvaţi Copiii România a acordat asistenţă umanitară pentru 350 de copii ucraineni şi familiile lor, la punctele de frontieră cu Ucraina. Dintre aceştia, aproximativ 60 sunt solicitanţi de azil. Alte 400 de femei au primit sprijin, în punctele de frontieră de la Sighet, Siret, Giurgiuleşti şi Isaccea.

Antalya are şase copii şi a ajuns cu ei în siguranţă în România. Soţul a rămas în Ucraina, să lupte în războiul care îi alungă pe tot mai mulţi copii departe de casele lor.

"Când am auzit sirenele, m-am gândit că este o simulare şi nu un adevărat război, dar am realizat la scurt timp că toată truda noastră de până acum a fost în zadar. Împreună cu soţul, ne-am luat cei şase copii şi am fugit spre un loc sigur, fără să ştiu de următoarea lovitură cu care ne vom confrunta, aceea de a călători cu cei şase copii fără sprijinul soţului, el trebuind să se înroleze conform legii care s-a dat. Sunt recunoscătoare că nu aud sirene şi bubuituri, sunt impresionată de oamenii binevoitori de aici şi de ajutorul pe care ni l-aţi acordat. Dumnezeu să vă răsplatească!", spune Antalya.

Şi Natalia (35 de ani) a ajuns în România împreună cu cei doi copii ai săi, în vârstă de 5 şi 7 ani. Soţul a rămas în Ucraina şi speră să poată comunica cu el. Se află în prezent în punctul de intrare în România, la frontiera Isaccea, unde aşteaptă sa vadă ce se va întâmpla cu familia ei.

Echipele locale Salvaţi Copiii România au identificat următorele nevoi la frontieră: Persoanele care se refugiază din Ucraina au nevoie de informaţii clare despre procedura de azil şi despre regimul de tranzit; E nevoie de consiliere psihologică – atât la frontieră, cât şi în centre, sunt situaţii dramatice, cărora copiii le fac faţă cu greu; Este nevoie de materiale de primă necesitate: pături, căciuli, mănuşi, medicamente, hârtie igienică, saci menajeri.

Organizaţia Salvaţi Copiii România este prezentă în centrele pentru refugiaţi din Maramureş, Suceava şi Galaţi, fiind pregătită să acorde ajutor umanitar persoanelor strămutate din Ucraina - pachete alimentare, produse de  igienă personală, haine şi încălţăminte. De asemenea, sunt evaluate constant nevoile şi suntem în legătură cu autorităţile, precizează Organizaţia.

Publicat în Comunitate

Asociaţia pentru copii cu dizabilităţi "Mă Bucur de Viaţă" deschide astăzi, joi, 24 februarie 2022, la Galaţi, al doilea centru de recuperare pentru copii cu paralizie cerebrală infantilă şi afecţiuni neuromotorii conexe.

Centrul de Recuperare „Ştefan David” este al doilea centru de recuperare din Galaţi, alături de Centrul de Recuperare „Vasile Andrei” deschis în 2019, şi vor asigura resursele necesare recuperării a 100 copii cu dizabilităţi.

Situat pe strada Stadionului, nr. 4A, noul centru de recuperare pune la dispoziţia familiilor cu copii cu paralizie cerebrală o serie de programe de recuperare, precum: masaj; kinetoterapie; terapie Bobath; terapie Vojta; mecanoterapie; terapia Mira Rehab; terapia TheraSuit; Terapia Cuevas Medek Exercises; integrare senzorială; terapie ocupaţională; ergoterapie; masaj orofacial; logopedie; stimulare cognitivă; evaluare psihologică; grup suport; grup de socializare.

În cadrul centrului, micii beneficari lucrează alături de personalul specializat în recuperarea copiiilor cu nevoi special şi afecţiuni neuromotrii, precum şi voluntari implicaţi, studenţi din cadrul Facultăţii de Kinetoterapie şi Motricitate Specială de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Acreditat şi licenţiat ca Furnizor de Servicii Sociale de către Ministerul Muncii, Asociaţia pentru copii cu dizabilităţi "Mă Bucur de Viaţă" oferă servicicii de recuperare neuromotorie acoperind un segment rămas descoperit pe zona oraşului Galaţi.

Publicat în Comunitate

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul - 99%, urmat de laptop - 62%, TV Smart - 42% şi tabletă - 24%.

84% dintre copii şi adolescenţi utilizează internetul pentru a urmări conţinut postat de alţi utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi reţelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situaţii şi fenomene de actualitate. 78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puţin 4 ore, în afara orelor de şcoală, procentul celor care petrec între 1 şi 2 ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puţin de o oră pe zi este de 3%.

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. Trebuie subliniat că nu este vorba de conţinut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puţin lunar. 73% dintre ei nu au ştiut cum să reacţioneze, nefăcând nimic în acest sens, şi doar 11% au discutat cu cineva despre această situaţie. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15 - 17 ani şi fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Îngrijorarea legată de fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfăţişează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conţinut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani şi s-a accentuat pe parcursul pandemiei COVID-19. Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conţinutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.

În 78% din situaţii, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenti, într-o proporţie covârşitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfăţişează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 şi 18 ani. Specific pentru anul 2021 şi pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conţineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă).

„După doi ani de pandemie şi restricţii sociale, perioadă în care copiii au fost de multe ori bulversaţi de schimbările pe care au fost nevoiţi să le parcurgă şi să înveţe să facă faţă unui val important de ştiri contrafăcute şi dezinformări, efectele asupra lor sunt de necontestat. Numărul fără precendent de rapoarte primit de Salvaţi Copiii pe parcursul anului trecut este doar un indiciu al situaţiei extrem de grave în care se află copiii, de multe ori fără ca noi, adulţii, să aflăm despre dificultăţile prin care ei trec atunci când navighează pe internet. Din păcate, de cele mai multe ori, atât părinţii cât şi autorităţile află când deja este prea târziu”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Studiul sociologic privind „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” a fost prezentat în cadrul dezbaterii intitulate „Cum s-a schimbat comportamentul copiilor şi adolescenţilor pe internet după 2 ani de pandemie?”, organizată în parteneriat cu Senatul României şi moderată de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, la care au luat parte reprezentanţi ai Senatului şi Guvernului României, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţional. Reprezentanţii autorităţilor au oferit detalii procedurale şi statistici privind modul de lucru şi de intervenţie în cazuri de abuz sexual asupra copiilor, propunând, totodată, soluţii pentru îmbunătăţirea politicilor publice cu privire la siguranţa copiilor în mediul online.

Cu acelaşi prilej, Organizaţia Salvati Copiii a lansat şi raportul privind cazuistica liniei de raportare a abuzurilor asupra copiilor esc_ABUZ. În cadrul dezbaterii au fost prezentate şi rezultatele programului Ora de Net din anul 2021. Deşi afectat de pandemie şi restricţii,  pe parcursul anului trecut, centrul de siguranţă online din România a continuat atât activităţile educaţionale, cât şi pe cele de sprijniire a copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, astfel încât utilizarea internetului să se desfăşoare într-un mod cât mai sigur, util şi eficient. Activităţile au constat în sesiuni de informare şi concursuri şcolare care au implicat peste 40.015 de copii şi 6000 de adulţi la nivel naţional, precum şi campanii, conferinţe şi evenimente online care au adunat sute de mii de vizualizări, potrivit unui comunicat al Organizației.

Publicat în Mozaic

În septembrie 2016, societatea civilă, medicală şi academică a României a adus în atenţia factorilor de decizie, în prezenţa şi cu susţinerea Preşedintelui României, prima strategie naţională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 - Prima generaţie fără tutun din România.

Iniţiativa este susţinută în prezent de peste 350 de organizaţii neguvernamentale care au semnalat, în repetate rânduri, prevalenţa consumului de tutun în rândul copiilor români (de exemplu, faptul că 14,6% dintre copiii cu vârste între 13 şi 15 ani au declarat că au fumat, iar 8,2% că au folosit ţigarete electronice în ultimele 30 de zile).

Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populaţia cu vârste cuprinse între 13-15 ani.

"COVID-19 a însemnat peste 40.000 de decese in România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese", semnalează Organizaţia Salvaţi Copiii.

Publicat în Sanatate

Peste 300 de pacienţi internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava au fost evacuaţi, în noaptea de miercuri spre joi, în urma unui incendiu, a anunţat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, Alin Găleată, citat de Agerpres. Incendiul s-a produs la etajul al patrulea al spitalului, acolo unde funcţionează Secţia de obstretică şi ginecologie, fără a fi înregistrate victime.

"La sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta, cu flacără şi degajări de fum, la elemente combustibile ale instalaţiei electrice - izolaţie cabluri şi ale instalaţiei de ventilare, dispuse în planşeul holului de la etajul IV, Secţia Obstetrică-Ginecologie, în dreptul salonului nr. 7. Din fericire, nu s-au înregistrat victime", a afirmat reprezentantul ISU Suceava.

Iniţial, la faţa locului mai multe echipaje de pompieri de la Detaşamentul de Pompieri Suceava, cu cinci autospeciale cu apă şi spumă, o descarcerare uşoară, o autoscară de intervenţie la înălţime, o ambulanţă SMURD B2 şi o autospecială de transport personal şi victime multiple, ulterior fiind activat şi Planul Roşu de Intervenţie.

"Pe lângă subunităţile pompierilor militari suceveni, au mai fost solicitate resurse şi de la Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă Botoşani şi Iaşi, în total, fiind alocate intervenţiei, etapizat, şapte autospeciale cu apă şi spumă, opt ambulanţe SMURD, trei autoscări de intervenţie la înălţime, cinci Autospeciale de Transport Personal şi Victime Multiple, două autospeciale de intervenţii complexe şi un echipaj pentru descarcerare. De asemenea, în sprijin, au intervenit şi nouă echipaje ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Suceava. Deoarece incendiul a fost localizat în timp scurt, din totalul forţelor şi mijloacelor alocate, o parte au fost întoarse la bază", a precizat Găleată.

Oficialii ISU menţionează că, în paralel cu acţiunea de stingere, s-au derulat misiunile de căutare-salvare-evacuare a tuturor persoanelor, pacienţi, personal medical şi auxiliar, de la nivelul etajului IV şi de la etajele superioare. Pe parcursul intervenţiei au fost evacuaţi, de către pompierii militari şi personalul de la locul de muncă, 329 de pacienţi, dintre care, 102 copii (57 nou-născuţi). Pacienţii au fost evacuaţi pe secţiile de la etajele inferioare şi în Unitatea de Primiri Urgenţe. Aceştia nu au suferit probleme medicale cauzate de arsuri sau intoxicaţii cu fum şi gaze toxice.

Incendiul a fost localizat la ora 0,42, iar lichidarea acestuia a fost declarată zece minute mai târziu. Cauza probabilă de izbucnire a flăcărilor a fost efectul termic al curentului electric, generat de un aparat electric, care făcea parte din agregatul de ventilare, cu defecţiuni.

Publicat în Regional

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean Galaţi ce se va desfăşura pe data de 31 ianuarie 2022 se află un proiect de hotărâre prin care se propune aprobarea modalităţii de acordare a unui stimulent financiar care să susţină decizia unei familii de a adopta.

Potrivit acestui proiect, se propune acordarea, la cerere, a unei sume de de 200 de lei/zi/persoană, pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare realizate de adoptator sau familia adoptatoare în vederea participării la procedura potrivirii practice cu un copil având domiciliul în alt judeţ decât cel al adoptatorului/familiei adoptatoare. Perioada pentru care se va acorda suma respectivă este de maximum 10 zile din durata totală a procedurii de potrivire practică.

Sumele efective se plătesc pe baza programului de vizite întocmit de către direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, în termen de maximum 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei copilului cu care s-a realizat potrivirea practică.

Pentru a beneficia de stimulentul financiar, adoptatorul/familia adoptatoare cu domiciliul în judeţul Galaţi depune la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi o cerere însoţită de documente justificative ale cheltuielilor de transport şi cazare realizate în cadrul procedurii de potrivire practică cu un copil cu domiciliul în alt judeţ.

Stimulentul financiar se acordă în cazul adopţiilor încuviinţate conform procedurii adopţiei interne şi nu se aplică în cazul persoanelor care adoptă copilul soţului.

Publicat în Știrea zilei

În ultima săptămână, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi a confirmat primele cinci cazuri de gripă din acest an. Toți sunt copii.

Potrivit datelor DSP Galaţi, este vorba despre patru cazuri cu virus gripal de tip A, înregistrate la un adolescent de 16 ani, un copil de 8 ani, un altul de 5 ani şi la un bebeluş de 11 luni. Al cincilea caz înregistrat este cu virus gripal de tip B, la un copil de 4 ani.

Doar copilul în vârstă de 5 ani, cu virus gripal de tip A, este internat, dar starea lui de sănătate este bună.

Publicat în Știrea zilei

Copiii cu vârste între 5 şi 11 ani vor putea fi imunizaţi anti-COVID începând de miercuri, 26 ianuarie 2022. "Platforma de programare permite programarea copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani, pentru data de 26 ianuarie. Programarea se va efectua doar în centrele de vaccinare regăsite în platformă cu denumirea P_Ped, prin intermediul conturilor părinţilor sau ale reprezentanţilor legali. Vaccinarea se poate realiza şi fără programare, prin prezentare directă în cabinetele centrelor de vaccinare dedicate copiilor sau în cabinetele medicilor de familie care au solicitat doze pediatrice, pe tot parcursul programului de lucru. De asemenea, Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor este optimizat şi permite procesarea datelor pentru această categorie eligibilă la vaccinare", a precizat Comitetul Naţional pentru Coordonarea Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV).

Unde şi în ce condiţii se face vaccinarea

CNCAV a făcut mai multe precizări cu privire la modul în care se va realiza vaccinarea pentru această categorie de vârstă, astfel:
- sunt obligatorii acordarea consimţământului informat de către părinţi sau de către reprezentantul legal al minorului şi efectuarea triajului medical prin completarea chestionarului de triaj dedicat copiilor; modelele sunt disponibile şi pe platforma naţională de vaccinare;
- schema de vaccinare a copiilor cu vaccinul Comirnaty este de 10 micrograme/doză, la interval de 21 de zile; administrarea fiecărei doze se efectuează intramuscular, similar celorlalte grupe de vârstă eligibile;
- dacă se iniţiază vaccinarea la copiii care împlinesc 12 ani între administrarea celor două doze, aceştia continuă schema de vaccinare cu doza pediatrică de 10 micrograme.

Potrivit platformei de programare la vaccinare (https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/), în judeţul Galaţi sunt 6 centre pentru această categorie de vârstă, respectiv 2 în muncipiu (Sala Sporturilor şi Patinoar) şi 4 în judeţ (Tecuci, Târgu Bujor, Corod, Cosmeşti).

Publicat în Știrea zilei

Nu există în prezent nicio dovadă că adolescenţii şi copiii sănătoşi au nevoie de doze booster de vaccin împotriva COVID-19, a declarat marţi coordonatoarea ştiinţifică a OMS, Soumya Swaminathan, potrivit Reuters.
Vorbind într-un briefing de presă, coordonatoarea ştiinţifică a afirmat că, deşi pare să existe, în timp, o reducere a imunităţii conferite de vaccin în cazul variantei Omicron înalt transmisibile, sunt necesare mai multe cercetări pentru a se stabili ce persoane au nevoie de doze booster.
'Nu există în acest moment nicio dovadă că adolescenţii sănătoşi sau copiii sănătoşi au nevoie de boostere. Absolut nicio dovadă', a afirmat ea.
Israelul a început să le ofere doze booster copiilor începând de la vârsta de 12 ani, iar Administraţia pentru alimente şi medicamente a Statelor Unite (FDA) a autorizat în această lună administrarea unei a treia doze de vaccin Pfizer/BioNTech copiilor între 12 şi 15 ani.
Şi Germania a recomandat săptămâna trecută ca toţi copiii între 12 şi 17 ani să primească o doză booster. Ungaria a luat acceaşi decizie.
Soumya Swaminathan a anunţat marţi că grupul tehnic consultativ al OMS se va întâlni în cursul săptămânii pentru a lua în discuţie tocmai cum statele ar trebui să ia în considerare oferirea de doze booster populaţiilor lor.
'Scopul este de a-i proteja pe cei mai vulnerabili, pe cei cu cel mai mare risc de boală severă şi de deces. Aceştia sunt populaţiile noastre vârstnice, persoanele imunocompromise şi cu boli subiacente, dar şi personalul medical', a explicat ea. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 6 din 14