La Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi a avut loc, în parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi, prima ediţie a Şcolii de vară „Integritate şi transparenţă în administraţia publică. Stop corupţia!”.
Activitatea a fost destinată studenţilor universităţii din ciclul de licenţă şi master care au dorit să îşi aprofundeze cunoştinţele din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în administraţia publică.
Activităţile celei de-a doua zile a Şcolii de vară au avut loc la sediul Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi, ocazie cu care ofiţerii D.G.A. le-au prezentat studenţilor teme referitoare la atribuţiile şi competenţa Direcţiei Generale Anticorupţie, infracţiunile de corupţie, tehnicile speciale de supraveghere şi cercetare, investigatorul sub acoperire şi studii ale unor cazuri instrumentate la nivelul Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi.
Pe parcursul celor patru zile ale programului de pregătire, tinerii cursanţi au mai beneficiat de expertiza unor lectori şi specialişti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi, Tribunalului Galaţi, Agenţiei Naţionale de Integritate, Primăriei Municipiului Galaţi, Instituţiei Prefectului – Judeţul Galaţi şi ai Serviciului Protecţie Internă şi Anticorupţie al M.A.I. din Republica Moldova.
La finalul activităţilor, toţi studenţii şi masteranzii participanţi au primit diplome. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Eveniment

UPDATE: Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost dat în urmărire, după ce nu a fost găsit la domiciliul său pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, informează Biroul de presă al IGPR. (sursa Agerpres)

...............................................................................................................................................................................

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, relatează Agerpres.
Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată; 6 ani pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu şi 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor. Pedepse au fost contopite şi, prin adăugarea unui spor, a rezultat 10 ani şi 8 luni închisoare.
Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Oprescu a sumelor de 25.000 euro, 102.400 lei şi de 9.500 euro.
De asemenea, magistraţii au decis confiscarea extinsă a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Herăstrău, cumpărat de Sorin Oprescu, prin intermediul iubitei sale Adriana-Elena Nica.
În plus, a fost menţinut sechestrul asigurător asupra imobilului situat pe str. Covrigarului, sat Ciolpani, compus din casă, în suprafaţă de 526 mp şi teren în suprafaţă de 895 mp, aparţinând lui Sorin Oprescu.
Fostul primar trebuie să plătească şi 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Publicat în National

Activitatea Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi, din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în cursul anului 2021, s-a desfăşurat pe trei domenii principale: prevenire, cercetare penală şi investigaţii.

În anul 2021, la nivelul Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au fost înregistrate 30 lucrări penale din sesizare proprie. Unităţile de parchet au dispus efectuarea unor activităţi procedurale de către poliţiştii anticorupţie ai Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi prin emiterea unui număr de 141 de ordonanţe de delegare.

Din punct de vedere al repartiţiei pe fapte, din cele 30 de lucrări penale din sesizare proprie, 10 au vizat infracţiuni de luare de mită, 4 infracţiuni de dare de mită, 4 infracţiuni prevăzute şi pedepsite de Legea 78/2000, 2 infracţiuni de trafic de influenţă şi 10 alte infracţiuni prevăzute de Codul Penal, se arată într-o analiză a principalelor activităţi, din anul 2021, desfăşurate de Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi.

Anul trecut, lucrătorii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au participat la organizarea a două activităţi de prindere în flagrant. Au fost efectuate cercetări faţă de 45 de persoane suspecte, dintre care 41 au devenit şi inculpaţi. Dintre cei 45 de suspecţi, 5 sunt lucrători M.A.I., 2 fiind cercetaţi pentru fapte de corupţie (pentru săvârşirea infracţiunii de ”trafic de influenţă” şi ”abuz în serviciu” raportat la Legea nr.78/2000).

În urma finalizării cercetărilor în dosare penale în care poliţiştii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au efectuat acte procedurale, au fost emise 8 rechizitorii, iar la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au fost încheiate 3 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cu tot atâtea persoane, fără calitate specială.

În domeniul preventiv, au fost organizate şi desfăşurate la nivelul structurilor M.A.I. din judeţului Galaţi,  156 de activităţi de prevenire (84 de instruiri şi 72 de informări), la care au participat 1.580 cadre M.A.I., ocazie cu care au fost dezbătute interactiv aspecte ale problematicii profesionale. Din totalul acestora, 237 au fost cu funcţii de conducere, iar 1.343 cu funcţii de execuţie.

Ofiţerii anticorupţie au organizat şi desfăşurat un număr de 39 de activităţi de educaţie pentru promovarea integrităţii, în colaborare cu alte instituţii, la care au participat 1390 de persoane din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, candidaţi la proba de traseu pentru obţinerea permisului de conducere, instructori auto, manageri ai şcolilor de şoferi de pe raza judeţului Galaţi, poliţişti din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Galaţi şi din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galaţi.

În cadrul programului „sChOOL RURAL – Şcoala de vară”, organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi, cu finanţare asigurată de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Consiliul Judeţean Galaţi, ofiţerii de prevenire din cadrul D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi au desfăşurat o serie de activităţi de educaţie pentru promovarea atitudinii civice şi educaţie anticorupţie în rândul copiilor din mediul rural care provin din medii defavorizate.

Publicat în Știrea zilei

Ofițerii Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) - Serviciul Județean Anticorupție Galați continuă activitățile de prevenire a corupției desfășurate în cadrul Campaniei naționale de promovare a integrității „M.A.I. etic, M.A.I. integru!”, cu acțiuni adresate cetățenilor care participă la diferite evenimente ce se derulează pe raza județului Galați.
Astfel, la data de 03 septembrie 2021, ofițerii Serviciului Județean Anticorupție Galați au interacționat cu persoanele participante la Street FOOD Festival, desfășurat în Grădina Publică din municipiul Galați, cărora le-au oferit informații utile în vederea prevenirii faptelor de corupție săvârșite de lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne.
Acestui demers li s-au alăturat polițiști cu atribuții de menținere a ordinii publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Galați - Secția 5 Poliție Galați, cadre ale Inspectoratului de Jandarmi Județean Galați și polițiști locali, care le-au oferit cetățenilor materiale de promovare/informare cu mesaje anticorupție, le-au adus la cunoștință atribuțiile și competențele Direcției Generale Anticorupție și modalitățile de sesizare a faptelor de corupție, inclusiv prin apelarea liniei Call center anticorupție 0800.806.806.
Campania național㠄M.A.I. etic, M.A.I. integru!” se desfășoară în perioada mai - decembrie 2021, dorindu-se ca, prin implementarea ei, să contribuie la consolidarea integrității și, implicit, a încrederii cetățenilor în serviciile publice prestate de angajații Ministerului Afacerilor Interne, instituție esențială pentru buna funcționare a societății.

Publicat în Comunitate

În contextul Campaniei de promovare a integrității "M.A.I. etic, M.A.I. integru!", în perioada 19 - 23 iulie 2021, în întreaga țară, structurile Direcției Generale Anticorupție care au în raza teritorială de competență puncte de trecere a frontierei (terestre, aeriene, portuare și feroviare) vor desfășura activități preventive destinate atât cetățenilor care tranzitează aceste puncte, cât și polițiștilor de frontieră care le deservesc, sub denumirea "Săptămâna acțiunilor de prevenire a corupției în domeniul Poliție de frontieră".

Cu acestă ocazie, ofițerii de prevenire ai D.G.A. vor interacționa în egală măsură cu cetățenii, cât și cu lucrătorii poliției de frontieră, prin discuții directe, transmițându-le materiale de informare adaptate domeniului de activitate vizat, cu mesajul "Integritatea, un câștig al tuturor!". "Activitățile din această săptămână au la bază faptul că valorile de trafic în punctele de trecere a frontierei sunt în creștere, pe fondul sezonului estival și al perioadei concediilor de odihnă, și vizează atingerea scopului campaniei, respectiv creșterea numărului de persoane (personal M.A.I. și cetățeni) informate/conștientizate cu privire la consecințele implicării în fapte de corupție și încurajarea semnalării faptelor de corupție", potrivit unui comunicat al DGA.

Campania națională "M.A.I. etic, M.A.I. integru!" se desfășoară în perioada mai - decembrie 2021, dorindu-se ca prin implementarea ei să contribuie la consolidarea integrității și, implicit, a încrederii cetățenilor în serviciile publice prestate de angajații Ministerului Afacerilor Interne, instituție esențială pentru buna funcționare a societății.

Publicat în National

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, fals intelectual şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada 2020-2021.
„În cursul zilei de 21 aprilie 2021, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 28 de locaţii, situate pe raza judeţelor Vaslui, Galaţi şi Bacău, dintre care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Direcţiei Generale Anticorupţie, I.G.P.R - Direcţia de Operaţiuni Speciale, Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene Vaslui şi Argeş şi Gruparea de Jandarmi Mobila Bacău. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare“, potrivit DNA.

Publicat în Regional

Tribunalul Galaţi se va pronunţa în luna ianuarie 2016 în procesul Vasilicăi Neruja, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti, instituţie subordonată Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, şi a lui Mihai Năstăsache, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti, ambii fiind puşi sub acuzare pentru infracţiuni asimilate faptelor de corupţie. Partea bună este că cercetarea judecătorească s-a finalizat în cele din urmă în acest dosar, la mai bine de un an de când acesta a ajuns pe masa judecătorilor. Cei doi specialişti agricoli sunt judecaţi pentru abuz în serviciu şi utilizare a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Anchetatorii au stabilit că,  la finele anului 2007, Vasilica Neruja, la rugămintea lui Mihai Năstăsache, şi-a încălcat cu bună  ştiinţă atribuţiile de serviciu constând în monitorizarea modului de acordare a ajutoarelor financiare către producătorii agricoli. “Concret, inculpata a atestat în fals, prin încheierea unui proces verbal final, că, în perioada 11.12.2007 - 27.12.2007, s-a administrat (şi se va administra) în sol, pe o suprafaţă de 270 ha, pe raza comunei Iveşti, a unei cantităţi de 964.000 kilograme amendamente fosfogips” susţin procurorii anticorupţie.

 

A folosit banii în scop personal 

 

În baza procesului verbal amintit, lui Mihai Năstăsache i s-a aprobat, la data de 21.12.2007, plata sumei de 103.752 lei, ce a fost virată de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi în contul firmei sale. “Subvenţia astfel primită a fost folosită ulterior în scopul său personal sau al societăţii, al cărei administrator era”, au concluzionat reprezentanţii DNA Galaţi. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - DADR Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 103.743,07 lei, reprezentând finanţarea de la buget a cheltuielilor de amendare a solurilor pentru anul 2007. Procurorii au instituit şi sechestru asigurător asupra bunurilor imobile (case de locuit şi terenuri) şi mobile (două autoturisme) aparţinând celor doi inculpaţi.

Publicat în Comunitate

Un fenomen anticorupţie pare că ia amploare la nivel global, pe fondul declinului economic, al competiţiilor politice interne sau sub influenţa unor puteri mai mari din exterior, care au propriile interese geopolitice, comentează agenţia de analiză Stratfor, care menţionează şi cazul României.

Tradiţia abuzului de puterea politică în scopuri personale datează din antichitate, ca şi dezbaterea dacă corupţia este un viciu cultural necesar în dezvoltarea unei ţări sau un cancer care ar trebui stârpit pentru ca o societate să progreseze. Un subiect mai puţin dezbătut, însă, este ce se află în spatele actualului curent anticorupţie.

În ultimul an, numeroase scandaluri au fost expuse, campanii anticorupţie au fost lansate, anchete aprofundate şi lideri înlăturaţi de la putere din cauza unor acuzaţii de corupţie. Gigantul petrolier Petrobras din Brazilia, acum cea mai îndatorată companie din lume, este în centrul celui mai mare scandal de corupţie din istoria ţării, zeci de afacerişti şi politicieni, inclusiv şefii celor două Cemere ale Parlamentului şi preşedintele Dilma Rousseff, fiind anchetaţi.

În Mexic, preşedintele Enrique Pena Nieto este în atenţia opiniei publice după ce a acordat contracte mari unor companii care i-au vândut case în condiţii favorabile şi după ce a anulat brusc un contract cu un consorţiu chinez din cauza acuzaţiilor de corupţie, precum şi după evadarea traficantului de droguri Joaquin "El Chapo" Guzman.

În Guatemala, o comisie de anchetă anticorupţie susţinută de SUA a forţat demisia preşedintelui Otto Perez Molina, iar în Honduras, o altă investigaţie anticorupţie condusă de SUA a doborât una dintre cele mai bogate şi mai influente familii din ţară.

La Zurich, o anchetă americano-elveţiană l-a înlăturat de la conducerea FIFA pe cel considerat cândva intangibil, Sepp Blatter, pentru acuzaţii de mită.

În România, premierul Victor Ponta abia îşi păstrează fotoliul, în timp ce este judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Iar Guvernul moldovean deja fragil a fost înlăturat de protestele faţă de dispariţia a peste un miliard de dolari din sistemul bancar.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, recurge la toate pârghiile instituţionale posibile pentru a neutraliza acuzaţiile de corupţie formulate împotriva sa, a fiului său şi a unui grup de foşti miniştri, înaintea alegerilor de duminică.

Lista ar putea continua, dar tendinţa se poate distinge: la nivel global, într-o gamă largă de circumstanţe, pare că ia amploare un fenomen menit să expună şi să distrugă corupţia, comentează Stratfor, adăugând că întrebarea care se pune acum este "De ce?". Se poate presupune că lumea se curăţă şi că organizaţiile internaţionale de promovare a bunei guvernări şi reporterii de investigaţii, ajutaţi de reţelele de socializare, au mai mult succes în mobilizarea opiniei publice pentru a le cere mai mult liderilor săi. Dar nimic nu este atât de simplu. Chiar şi în cazurile menţionate, există diferenţe majore în ceea ce priveşte etapa de dezvoltare economică a ficărei ţări, climatul politic intern şi circumstanţele geopolitice, continuă analiştii.

La o examinare mai atentă, se poate observa că aceste acţiuni au loc pe fondul declinului economic, al competiţiei politice interne sau la încurajările unor puteri mai mari din exterior, care au propriile interese geopolitice, menţionează Stratfor.

Astfel, în perioade de dezvoltare economică, corupţia devine posibilă la cel mai înalt nivel, dar în condiţii economice mai dificile, competiţia economică va creşte, iar societatea civilă va fi mai conştientă de abuzurile puterii politice. Aşa s-a întâmplat de exemplu în Turcia, Brazilia şi Mexic, unde odată cu izbucnirea crizei financiare în 2008-2009, au fost expuse scandaluri majore, iar percepţia publicului asupra corupţiei la nivel înalt a crescut.

În alte cazuri, interesele unor puteri mai mari din exterior în state mai mici de la periferia lor pot influenţa eforturile anticorupţie mai mult decât ciclurile economice. În Ucraina, de exemplu, protestatarii care au îndurat frigul în Piaţa Independenţei pentru a-l înlătura de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici au fost motivaţi de acţiunile flagrante ale acestuia, dar nu ar fi reuşit probabil fără sprijinul unor agenţii de informaţii occidentale interesate să scoată Rusia din unul dintre cele mai sensibile puncte aflate la periferia sa.

În Republica Moldova, o coaliţie fragilă a partidelor proeuropene se confruntă cu furia protestatarilor, mulţi dintre ei susţinuţi de Rusia, din cauza unui scandal major de corupţie care ar putea oferi Moscovei un avantaj într-o altă zone de confruntare cu Occidentul, prin răsturnarea Guvernului.

Sprijinirea organizaţiilor anticorupţie se transformă într-un instrument util de politică externă pentru Washington. În România, un important aliat al Occidentului de la periferia fostei URSS, cunoscut pentru corupţia înrădăcinată, SUA au cooperat îndeaproape cu serviciul român de informaţii pentru a consolida Direcţia Naţională Anticorupţie. Contrar tuturor aşteptărilor, DNA a reuşit să înlăture mai mulţi oficiali de rang înalt şi să lase politicieni fără imunitate, iar în prezent încearcă să-l înlăture pe premierul în exerciţiu, scrie Stratfor. Din punctul de vedere al Occidentului, dacă România este mai stabilă politic şi mai favorabilă investiţiilor străine, va deveni mai imună la influenţa Rusiei şi va sta mai confortabil în tabăra occidentală.

Examinarea factorilor care stimulează corupţia şi a forţelor care contracarează abuzul de putere politică în scopuri personale nu va oferi o explicaţie simplă sau unică. În unele cazuri, iniţiativele anticorupţie sunt ceva mai mult decât o campanie politică, evaporându-se în câţiva ani, în alte cazuri, corupţia este atât de răspândită încât schimbările economice şi politice au un impact redus. Dar o tendinţă mai puţin cunoscută, aflată în creştere, arată cum ţările care stau în umbra unor puteri mai mari pot fi manevrate prin anchete şi proteste anticorupţie către interese geopolitice mai ample, conchide Stratfor.

Publicat în Mapamond

Curtea de Apel Galaţi a încheiat la sfârşitul săptămânii trecute cercetarea judecătorească în procesul de corupţie în care este implicat şi un inspector de la Direcţia Generală a Finanţelor Galaţi, la cinci ani de când dosarul a ajuns pe masa judecătorilor, dar verdictul nu a fost o decizie de condamnare sau achitare, ci rejudecarea dosarului de prima instanţă, respectiv Judecătoria Galaţi. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi SC şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal a fost acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu a răspuns pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian au fost judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. 

Cea  mai mare pedeapsă a primit-o iniţial Alexandru Pohrib, condamnat de judecători la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar care ar urma să execute în final şase ani de închisoare, în condiţiile în care se afla în termenul de încercare după condamnarea pentru o altă faptă penală, iar magistraţii au decis să îi contopească pedepsele. Octavian Miclescu a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală, în timp ce inspectorul Eduard Claudiu Miloiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Cei trei au fost obligaţi să achite 2.582.824 de lei către ANAF, banii reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin operaţiunile frauduloase.

Publicat în Comunitate

Judecătorii Curţii de Apel Galaţi vor pronunţa luna viitoare verdictul definitiv în procesul vicepreşedintelui Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, Florin Mija, după ce aceasta a fost condamnat într-o primă fază la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declaraţii de către Judecătoria Brăila. Florin Mija este judecat de către instanţa gălăţeană şi pentru trei infracţiuni de conflict de interese. Curtea de Apel Galaţi l-a găsit deja vinovat pe Florin Mija pentru conflict de interese, după ce inspectorii ANI au constatat că vicepreşedintele CJ Brăila a încheiat trei contracte între CJ Brăila si firme cu care acesta s-a aflat în raporturi comerciale şi de muncă în ultimii 5 ani, valoarea acestora apropiindu-se de două milioane de euro. „Prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, începând cu data de 06 august 2010, Florin Mija a fost desemnat membru titular în consiliul de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. În anul 2013, CJ Brăila a încheiat prin procedura de licitaţie publică deschisă două contracte cu SC Rafi International General Commerce SRL şi un contract cu SC Sterisystems (societăţi în cadrul cărora Florin Mija a deţinut calitatea de angajat sau asociat), precum şi un act adiţional la acest contract, având ca obiect furnizarea de aparatură medicală de specialitate şi de laborator pentru modernizarea Spitalului Judeţean Brăila, precum şi montarea, instalarea şi punerea acesteia în funcţiune”, se arată în raportul întocmit de ANI. 

 

Judecat şi pentru corupţie

 

Florin Mija le-a declarat procurorilor că nu a acţionat cu intenţie şi că nu a produs niciun prejudiciu instituţiei, urmărind să îşi îndeplinească doar obligaţiile de serviciu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a apreciat că aceste lucruri nu au relevanţă asupra incompatibilităţii în care vicepreşedintele CJ Brăila se găsea. La rândul lor, inspectorii de integritate au constatat că atât pe parcursul derulării procedurilor de licitaţie publică aferente încheierii contractelor, cât şi pe parcursul derulării contractelor de furnizare, Florin Mija a semnat, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, documentele emise de autoritatea contractantă CJ Brăila şi raportul procedurii, iar, în calitate de presedinte al comisiei de recepţie, a semnat procesele-verbale de recepţie şi acceptare definitivă şi procesele-verbale de recepţie cantitativă. Florin Mija este judecat în prezent şi pentru infracţiuni de corupţie alături de Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila, şi Nicolae Moisiu, fiind suspectat că şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila. 

Publicat în Regional
Pagina 1 din 3