Tribunalul Galaţi se va pronunţa în luna ianuarie 2016 în procesul Vasilicăi Neruja, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti, instituţie subordonată Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, şi a lui Mihai Năstăsache, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti, ambii fiind puşi sub acuzare pentru infracţiuni asimilate faptelor de corupţie. Partea bună este că cercetarea judecătorească s-a finalizat în cele din urmă în acest dosar, la mai bine de un an de când acesta a ajuns pe masa judecătorilor. Cei doi specialişti agricoli sunt judecaţi pentru abuz în serviciu şi utilizare a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Anchetatorii au stabilit că,  la finele anului 2007, Vasilica Neruja, la rugămintea lui Mihai Năstăsache, şi-a încălcat cu bună  ştiinţă atribuţiile de serviciu constând în monitorizarea modului de acordare a ajutoarelor financiare către producătorii agricoli. “Concret, inculpata a atestat în fals, prin încheierea unui proces verbal final, că, în perioada 11.12.2007 - 27.12.2007, s-a administrat (şi se va administra) în sol, pe o suprafaţă de 270 ha, pe raza comunei Iveşti, a unei cantităţi de 964.000 kilograme amendamente fosfogips” susţin procurorii anticorupţie.

 

A folosit banii în scop personal 

 

În baza procesului verbal amintit, lui Mihai Năstăsache i s-a aprobat, la data de 21.12.2007, plata sumei de 103.752 lei, ce a fost virată de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi în contul firmei sale. “Subvenţia astfel primită a fost folosită ulterior în scopul său personal sau al societăţii, al cărei administrator era”, au concluzionat reprezentanţii DNA Galaţi. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - DADR Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 103.743,07 lei, reprezentând finanţarea de la buget a cheltuielilor de amendare a solurilor pentru anul 2007. Procurorii au instituit şi sechestru asigurător asupra bunurilor imobile (case de locuit şi terenuri) şi mobile (două autoturisme) aparţinând celor doi inculpaţi.

Publicat în Comunitate

Un fenomen anticorupţie pare că ia amploare la nivel global, pe fondul declinului economic, al competiţiilor politice interne sau sub influenţa unor puteri mai mari din exterior, care au propriile interese geopolitice, comentează agenţia de analiză Stratfor, care menţionează şi cazul României.

Tradiţia abuzului de puterea politică în scopuri personale datează din antichitate, ca şi dezbaterea dacă corupţia este un viciu cultural necesar în dezvoltarea unei ţări sau un cancer care ar trebui stârpit pentru ca o societate să progreseze. Un subiect mai puţin dezbătut, însă, este ce se află în spatele actualului curent anticorupţie.

În ultimul an, numeroase scandaluri au fost expuse, campanii anticorupţie au fost lansate, anchete aprofundate şi lideri înlăturaţi de la putere din cauza unor acuzaţii de corupţie. Gigantul petrolier Petrobras din Brazilia, acum cea mai îndatorată companie din lume, este în centrul celui mai mare scandal de corupţie din istoria ţării, zeci de afacerişti şi politicieni, inclusiv şefii celor două Cemere ale Parlamentului şi preşedintele Dilma Rousseff, fiind anchetaţi.

În Mexic, preşedintele Enrique Pena Nieto este în atenţia opiniei publice după ce a acordat contracte mari unor companii care i-au vândut case în condiţii favorabile şi după ce a anulat brusc un contract cu un consorţiu chinez din cauza acuzaţiilor de corupţie, precum şi după evadarea traficantului de droguri Joaquin "El Chapo" Guzman.

În Guatemala, o comisie de anchetă anticorupţie susţinută de SUA a forţat demisia preşedintelui Otto Perez Molina, iar în Honduras, o altă investigaţie anticorupţie condusă de SUA a doborât una dintre cele mai bogate şi mai influente familii din ţară.

La Zurich, o anchetă americano-elveţiană l-a înlăturat de la conducerea FIFA pe cel considerat cândva intangibil, Sepp Blatter, pentru acuzaţii de mită.

În România, premierul Victor Ponta abia îşi păstrează fotoliul, în timp ce este judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Iar Guvernul moldovean deja fragil a fost înlăturat de protestele faţă de dispariţia a peste un miliard de dolari din sistemul bancar.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, recurge la toate pârghiile instituţionale posibile pentru a neutraliza acuzaţiile de corupţie formulate împotriva sa, a fiului său şi a unui grup de foşti miniştri, înaintea alegerilor de duminică.

Lista ar putea continua, dar tendinţa se poate distinge: la nivel global, într-o gamă largă de circumstanţe, pare că ia amploare un fenomen menit să expună şi să distrugă corupţia, comentează Stratfor, adăugând că întrebarea care se pune acum este "De ce?". Se poate presupune că lumea se curăţă şi că organizaţiile internaţionale de promovare a bunei guvernări şi reporterii de investigaţii, ajutaţi de reţelele de socializare, au mai mult succes în mobilizarea opiniei publice pentru a le cere mai mult liderilor săi. Dar nimic nu este atât de simplu. Chiar şi în cazurile menţionate, există diferenţe majore în ceea ce priveşte etapa de dezvoltare economică a ficărei ţări, climatul politic intern şi circumstanţele geopolitice, continuă analiştii.

La o examinare mai atentă, se poate observa că aceste acţiuni au loc pe fondul declinului economic, al competiţiei politice interne sau la încurajările unor puteri mai mari din exterior, care au propriile interese geopolitice, menţionează Stratfor.

Astfel, în perioade de dezvoltare economică, corupţia devine posibilă la cel mai înalt nivel, dar în condiţii economice mai dificile, competiţia economică va creşte, iar societatea civilă va fi mai conştientă de abuzurile puterii politice. Aşa s-a întâmplat de exemplu în Turcia, Brazilia şi Mexic, unde odată cu izbucnirea crizei financiare în 2008-2009, au fost expuse scandaluri majore, iar percepţia publicului asupra corupţiei la nivel înalt a crescut.

În alte cazuri, interesele unor puteri mai mari din exterior în state mai mici de la periferia lor pot influenţa eforturile anticorupţie mai mult decât ciclurile economice. În Ucraina, de exemplu, protestatarii care au îndurat frigul în Piaţa Independenţei pentru a-l înlătura de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici au fost motivaţi de acţiunile flagrante ale acestuia, dar nu ar fi reuşit probabil fără sprijinul unor agenţii de informaţii occidentale interesate să scoată Rusia din unul dintre cele mai sensibile puncte aflate la periferia sa.

În Republica Moldova, o coaliţie fragilă a partidelor proeuropene se confruntă cu furia protestatarilor, mulţi dintre ei susţinuţi de Rusia, din cauza unui scandal major de corupţie care ar putea oferi Moscovei un avantaj într-o altă zone de confruntare cu Occidentul, prin răsturnarea Guvernului.

Sprijinirea organizaţiilor anticorupţie se transformă într-un instrument util de politică externă pentru Washington. În România, un important aliat al Occidentului de la periferia fostei URSS, cunoscut pentru corupţia înrădăcinată, SUA au cooperat îndeaproape cu serviciul român de informaţii pentru a consolida Direcţia Naţională Anticorupţie. Contrar tuturor aşteptărilor, DNA a reuşit să înlăture mai mulţi oficiali de rang înalt şi să lase politicieni fără imunitate, iar în prezent încearcă să-l înlăture pe premierul în exerciţiu, scrie Stratfor. Din punctul de vedere al Occidentului, dacă România este mai stabilă politic şi mai favorabilă investiţiilor străine, va deveni mai imună la influenţa Rusiei şi va sta mai confortabil în tabăra occidentală.

Examinarea factorilor care stimulează corupţia şi a forţelor care contracarează abuzul de putere politică în scopuri personale nu va oferi o explicaţie simplă sau unică. În unele cazuri, iniţiativele anticorupţie sunt ceva mai mult decât o campanie politică, evaporându-se în câţiva ani, în alte cazuri, corupţia este atât de răspândită încât schimbările economice şi politice au un impact redus. Dar o tendinţă mai puţin cunoscută, aflată în creştere, arată cum ţările care stau în umbra unor puteri mai mari pot fi manevrate prin anchete şi proteste anticorupţie către interese geopolitice mai ample, conchide Stratfor.

Publicat în Mapamond

Curtea de Apel Galaţi a încheiat la sfârşitul săptămânii trecute cercetarea judecătorească în procesul de corupţie în care este implicat şi un inspector de la Direcţia Generală a Finanţelor Galaţi, la cinci ani de când dosarul a ajuns pe masa judecătorilor, dar verdictul nu a fost o decizie de condamnare sau achitare, ci rejudecarea dosarului de prima instanţă, respectiv Judecătoria Galaţi. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi SC şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal a fost acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu a răspuns pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian au fost judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. 

Cea  mai mare pedeapsă a primit-o iniţial Alexandru Pohrib, condamnat de judecători la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar care ar urma să execute în final şase ani de închisoare, în condiţiile în care se afla în termenul de încercare după condamnarea pentru o altă faptă penală, iar magistraţii au decis să îi contopească pedepsele. Octavian Miclescu a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală, în timp ce inspectorul Eduard Claudiu Miloiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Cei trei au fost obligaţi să achite 2.582.824 de lei către ANAF, banii reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin operaţiunile frauduloase.

Publicat în Comunitate

Judecătorii Curţii de Apel Galaţi vor pronunţa luna viitoare verdictul definitiv în procesul vicepreşedintelui Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, Florin Mija, după ce aceasta a fost condamnat într-o primă fază la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declaraţii de către Judecătoria Brăila. Florin Mija este judecat de către instanţa gălăţeană şi pentru trei infracţiuni de conflict de interese. Curtea de Apel Galaţi l-a găsit deja vinovat pe Florin Mija pentru conflict de interese, după ce inspectorii ANI au constatat că vicepreşedintele CJ Brăila a încheiat trei contracte între CJ Brăila si firme cu care acesta s-a aflat în raporturi comerciale şi de muncă în ultimii 5 ani, valoarea acestora apropiindu-se de două milioane de euro. „Prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, începând cu data de 06 august 2010, Florin Mija a fost desemnat membru titular în consiliul de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. În anul 2013, CJ Brăila a încheiat prin procedura de licitaţie publică deschisă două contracte cu SC Rafi International General Commerce SRL şi un contract cu SC Sterisystems (societăţi în cadrul cărora Florin Mija a deţinut calitatea de angajat sau asociat), precum şi un act adiţional la acest contract, având ca obiect furnizarea de aparatură medicală de specialitate şi de laborator pentru modernizarea Spitalului Judeţean Brăila, precum şi montarea, instalarea şi punerea acesteia în funcţiune”, se arată în raportul întocmit de ANI. 

 

Judecat şi pentru corupţie

 

Florin Mija le-a declarat procurorilor că nu a acţionat cu intenţie şi că nu a produs niciun prejudiciu instituţiei, urmărind să îşi îndeplinească doar obligaţiile de serviciu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a apreciat că aceste lucruri nu au relevanţă asupra incompatibilităţii în care vicepreşedintele CJ Brăila se găsea. La rândul lor, inspectorii de integritate au constatat că atât pe parcursul derulării procedurilor de licitaţie publică aferente încheierii contractelor, cât şi pe parcursul derulării contractelor de furnizare, Florin Mija a semnat, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, documentele emise de autoritatea contractantă CJ Brăila şi raportul procedurii, iar, în calitate de presedinte al comisiei de recepţie, a semnat procesele-verbale de recepţie şi acceptare definitivă şi procesele-verbale de recepţie cantitativă. Florin Mija este judecat în prezent şi pentru infracţiuni de corupţie alături de Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila, şi Nicolae Moisiu, fiind suspectat că şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila. 

Publicat în Regional

Tribunalul Galaţi a respins ieri o solicitare venită din partea profesorului universitar Mircea Iliev, ce ar fi dorit ca obligaţia de a nu se apropia de studenţii care l-au denunţat pentru corupţie să fie revocată. Instanţa a respins cererea pe motiv că este nefondată, prelungind totodată şi controlul judiciar în cazul acestuia. Profesorul universitar Mircea Iliev este judecat în prezent pentru luare de mită, el formulând şi o plângere împotriva soluţiei de neurmărire penală dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Galaţi în  cazul celor 27 de studenţi, care l-au reclamat pentru corupţie. Dascălul, care predă la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din Galaţi, a fost denunţat de doi studenţi vizavi de obiceiul de a le cere bani pentru a le da notă de trecere la examene. În final, anchetatorii au reţinut în sarcina conferenţiarului universitar 27 de infracţiuni de luare de mită, în locuinţa acestuia fiind descoperită suma de 2.700 de lei, dar şi o listă cu studenţii care plătiseră pentru a promova la disciplina la care preda Mircea Iliev. Profesorul cerea 100 de lei de la fiecare student pentru a obţine nota 5, iar banii îi erau înmânaţi fie la biroul său de la Universitate, fie direct la locuinţa dascălului. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a respins la sfârşitul săptămânii trecute cererea de revizuire a sentinţei prin care o poliţistă a fost condamnată pentru că ceruse bani ca să intervină la un procuror DIICOT. Irina Lucia Bologa, în perioada respectivă agent de poliţie în cadrul Inspectorului de Poliţie al Judeţului Galaţi, urmează să execute acum pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare, ce a rămas definitivă în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorii anticorupţie au trimis-o în judecată sub acuzaţia de trafic de influenţă, aceasta fiind acuzată că alături  de un complice, Vasile Lazăr, în intervalul septembrie – decembrie 2008, a pretins pentru sine şi terţe persoane de la un denunţător suma de 20.000 de euro pentru a interveni pe lângă un procuror din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Bacău. Intenţia acestora era să-l determine pe procurorul DIICOT să dispună o soluţie de netrimitere în judecată faţă de denunţător, într-un dosar penal în care acesta din urmă avea calitatea de învinuit fiind cercetat pentru infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri, proxenetism şi aderare la un grup infracţional organizat. Ulterior, din banii pretinşi, Irina Lucia Bologa a primit de la denunţător suma de 16.000 de euro. Cu toate acestea, denunţătorul a fost trimis în judecată.

În vederea confiscării banilor, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui apartament aparţinând poliţistei. Curtea de Apel Galaţi i-a redus sancţiunea penală agentului de Poliţie de la patru la trei ani de închisoare, hotărârea fiind menţinută ulterior de instanţa supremă. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Irina Lucia Bologa trebuie să returneze denunţătorului cei 16.000 de euro, pe care i-a primit în mod necuvenit, judecătorii menţinând sechestrul asupra apartamentului acesteia până când va primi banii. Irina Lucia Bologa activa ca agent de Poliţie la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Brăila, dar şi-a pierdut postul după ce instanţa supremă a decis condamnarea ei la executarea efectivă a unei pedepse cu închisoarea.

Publicat în Comunitate
Marți, 08 Septembrie 2015 00:00

Roata morii se-nvârteşte...

„Nu suntem, doamnă, toţi neam de hoţi şi de derbedei!”, spunea într-un interviu Sorin Oprescu cu câteva ore înainte de a fi arestat pentru luare de mită. Deoarece duminică seara mandatul de arestare i-a fost prelungit cu încă 30 de zile, înseamnă că DNA se bazează pe un dosar solid cu fapte care nu fac decât să demonstreze tocmai asta, că domnul Sorin Oprescu nu este altceva decât un hoţ şi un derbedeu cu diplomă de medic chirurg şi fotoliu de primar general al capitalei României. Ce reţea, ce de măsuri de siguranţă, cu aparate de bruiaj al telefoanelor şi tot felul de scenarii şi toate degeaba, a fost suficient ca un cocalar să se sature de câtă şpagă a dat şi să-l denunţe pe nesătulul primar al capitalei. Dacă o fi adevărat ceea ce spune omul, cum că într-un an de zile i-a dat şpagă peste un milion de euro, stau şi mă întreb dacă ăsta o fi fost oare singurul contribuabil la averea lui Sorin Oprescu şi a colaboratorilor lui. Probabil că asta s-or fi întrebat şi cei de la DNA, pentru că după ce l-au ascuns pe primar au pornit roata morii şi au început să-i ia la refec pe toţi cei care se învârteau în jurul primarului. Ba, s-au apucat să strice până şi liniştea cimitirelor, pentru că s-ar părea că şi pe acolo ceva nu miroase bine. Problema acum nu este faptul că a fost prins un primar luând mită, înaintea lui au fost zeci şi zeci de alţi primari, ca să nu-i amintim decât pe cei mai cunoscuţi - Vanghelie, Kiliman, Mazăre, Gheorghe Ştefan. Dar câţi primari de comune sau de oraşe mai mici nu au fost găsiţi cu bani nemeritaţi şi ascunşi pentru ani buni? Problema e că s-ar putea să asistăm la un fapt fără precedent, s-ar putea ca Sorin Oprescu să fie singurul primar general al capitalei unei ţări din toată lumea asta care este prins luând mită. Şi asta, deşi preşedintele Iohannis spune că este totuşi un lucru bun care demonstrează că lupta anticorupţie se desfăşoară cu toată forţa, este pe naiba un lucru bun, asta nu poate însemna decât că suntem totuşi conduşi de nişte hoţi şi de nişte derbedei. Şi asta se poate vedea de departe, dacă stai să analizezi averea oricărui demnitar înainte şi după câţiva ani de la numirea în funcţie. La toţi le apar peste noapte mătuşi de prin America sau cine ştie ce alte moşteniri care le permit să aibă deodată bijuterii de zeci sau sute de mii de euro, câte două-trei case, niscaiva conturi în lei, dolari sau euro şi uite chiar şi în cazul lui Sorin Oprescu, vreo două-trei iahturi prin Grecia. Să vedem acum câte capete vor cădea în scandalul ăsta, oricum, domnule preşedinte al României, până la eradicarea corupţiei este un drum mai lung decât vă închipuiţi dumneavoastră. Nu m-ar mira ca în curând să apară cazuri de corupţie chiar în cadrul instituţiilor abilitate să lupte împotriva acesteia.

 

Publicat în Editorial

Procesul fostului director al spitalului din Tecuci, Dragoş Teodoru, a intrat în linie dreaptă,  la mai bine de un an de când judecătorul de cameră preliminară a stabilit că a instanţa a fost legal sesizată prin rechizitoriu, după ce ieri a fost depus la dosar raportul de expertiză dispus de judecători, ce vizează prejudiciul creat unităţii medicale. Fostul director al Spitalului municipal „Anton Cincu” din Tecuci este judecat pentru corupţie, fiind acuzat că în 2007 a încheiat un contract de furnizare şi montare a două generatoare de curent cu SC Majestic SRL Tecuci, înregistrând, între părţi, un act adiţional. Mai multe sesizări au fost depuse în ceea ce priveşte suma exagerat de mare înregistrată pentru cele două generatoare (220.000 lei), iar Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat o serie de verificări în acest caz. 

 

Suspendat şi apoi repus în drepturi

 

Procurorii anticorupţie susţin că actul adiţional a fost încălcat, mărindu-se nejustificat valoarea contractului, iar prejudiciul cauzat se ridică la 26.503 lei.  Între timp, Tribunalul Galaţi şi apoi Curtea  de Apel au anulat decizia prin care fostului director al spitalului din Tecuci, dr. Dragoş Teodoru, îi fusese suspendat contractul de muncă, judecătorii dispunând ca acestuia să i se plătească drepturile salariale de la data suspendării contractului individual de muncă, respectiv 26.02.2014, până la data reluării efective a activităţii, dar şi cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei. Măsura de suspendare a contractului de muncă pe perioadă nedeterminată fusese luată după ce medicul a fost pus sub inculpare de procurorii anticorupţie. Spitalul din Tecuci se judecă şi în prezent cu proprii angajaţi şi pentru a recupera de la aceştia mai multe drepturi salariale, a căror plată a fost considerată ilegală de la Camera de Conturi Galaţi. Tribunalul Galaţi a pus în vedere unităţii medicale să precizeze suma pe care vrea să o recupereze de la fiecare medic şi asistentă medicală.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a hotărât ieri să menţină controlul judiciar în cazul primarului din Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, în ciuda faptului că acesta nu s-a prezentat  la proces la ultimul termen de judecată. Instanţa a stabilit ca Vasile Băiculescu să nu exercite funcţia de care s-a folosit pentru a comite infracţiunile de care este acuzat, respectiv cea de primar, până la finalizarea procesului penal. Vasile Băiculescu a fost condamnat pentru a doua oară într-un proces de corupţie de către Tribunalul Galaţi, magistraţii hotărând să contopească pedepsele aplicate edilului pentru luare de mită şi instigare la luare de mită, urmând ca Băiculescu să execute patru ani şi patru luni de închisoare. Procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, primarul din Brăhăşeşti le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al comunei Brăhăşeşti. 

Marcel Peneoaşu a fost condamnat, la rândul său, la trei ani şi două luni de închisoare pentru luare şi dare de mită, iar Marius Răianu Iamandi a primit şase luni de închisoare cu suspendarea executării pentru dare de mită. Judecătorii au hotărât anterior ca un alt inculpat din dosar, Iuliana Pleşcan, să fie achitat pentru luare de mită. SC Tralma SRL Corod şi SC Mobilzone SRL Bârlad ar avea de plătit către stat amenzi penale în sumă de 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei, iar suma de 29.500 de lei ridicată de la primarul din Brăhăşeşti urma să fie confiscată în folosul statului, dacă hotărârea va rămâne aceeaşi la finalul procesului. Vasile Băiculescu a fost obligat iniţial să restituie şi aproape 73.000 de lei către unul dintre martorii denunţători, iar judecătorii au menţinut sechestrul şi măsurile asigurătorii luate asupra unor bunuri mobile şi imobile, dar şi pe banii aparţinând primarului din Brăhăşeşti, ai lui Marcel Peneoaşu şi Marius Răianu Iamandi.

Publicat în Comunitate

Omul de afaceri Adrian Negru va sta cinci ani şi zece luni la închisoare, după ce ieri şi-a retras contestaţia în anulare depusă împotriva unei decizii a Curţii de Apel Galaţi, care îl trimisese după gratii. Asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, Adrian Negru a fost judecat pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Bărbatul fusese condamnat iniţial la patru ani şi jumătate de închisoare de Tribunalul Galaţi. Procurorii anticorupţie au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, Fishagro Tour SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centru de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, proiect finanţat prin programul PHARE – RICOP. Cu prilejul derulării proiectului, Adrian Negru, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate). 

 

Sechestru pe un imobil pentru recuperarea prejudiciului

 

În baza documentelor falsificate, Adrian Negru a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă în proces cu suma amintită, iar judecătorii gălăţeni l-au obligat pe omul de afaceri să restituie banii. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri. Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în cursul anului 2006, fiind condamnat de Judecătoria Sectorului 1din Bucureşti la 7 ani de închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută recent de Tribunalul Bucureşti. Omul de afaceri mai are în derulare un alt proces de corupţie pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, faptele fiind practic similare cu cele descrise anterior. 

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2