Numărul tranzacţiilor online cu cardul a crescut cu aproximativ 27%, de "Black Friday 2022", comparativ cu ediţia precedentă, iar, în medie, românii au cheltuit online circa 322 lei, arată datele publicate, joi, de un procesator de plăţi.
Suma medie cheltuită de către consumatorii români, în ediţia din acest an a evenimentului reducerilor, a fost în scădere faţă de 2021, când s-a situat la aproape 370 lei, arată Netopia Payments.
Potrivit sursei citate, în medie, s-au procesat 80 de tranzacţii/minut, de "Black Friday", pe 11 noiembrie 2022, vârful de tranzacţii fiind înregistrat la ora 14:15. Cea mai mare sumă raportată în perioada de referinţă a depăşit 35.000 lei, pentru un echipament de supraveghere.
În ceea ce priveşte categoriile de produse preferate de către români, cu ocazia "Black Friday 2022", în topul achiziţiilor online s-au aflat: încălţămintea, retailul generalist, suplimentele alimentare şi cosmeticele, urmate de aparatura foto şi cărţi.
De asemenea, peste două treimi (68,5%) din totalul comenzilor procesate au fost realizate de pe dispozitive mobile, cei mai mulţi dintre utilizatori preferând această variantă în detrimentul desktop-ului (31%). Într-o pondere mai redusă au fost consemnate achiziţii realizate de pe dispozitive de tip Smart TV.
Datele demografice de anul acesta ale procesatorului de plăţi relevă faptul că majoritatea achiziţiilor online au fost efectuate de către femei, în proporţie de 54,1%, în timp ce ponderea bărbaţilor a fost de 45,9%.
Grupa de vârstă cu cele mai multe achiziţii a fost de 35-44 ani (25,72%), urmată îndeaproape de 25-34 ani (23,69%), 45-54 ani (21,24%), 18-24 ani (12,77%), 55-64 ani (9,74%) şi peste 65 de ani (6,83%).
Grupul Netopia, lider pe piaţa locală a procesărilor de plăţi digitale şi marketing digital prin SMS, a fost înfiinţat în anul 2003. În prezent, circa 20.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile companiei. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Iniţiată în septembrie anul trecut, campania PSD „Jos facturile!” a fost preluată de către Grupul Social-Democrat din Parlamentul European, astfel că în această sesiune plenară de la Strasbourg, Parlamentul European dezbate soluţii pentru stoparea creşterii facturilor, în contextul consecinţelor sociale şi economice ale războiului din Ucraina. De asemenea, se discută şi introducerea unui impozit excepţional pentru companiile din sectorul energetic, a declarat Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD.
Dan Nica subliniază că a „solicitat, încă de anul trecut, Comisiei Europene şi statelor membre plafonarea preţurilor la energie. De asemenea, cerem urgent măsuri sociale concrete, pentru a amortiza efectul acestei crize asupra cetăţenilor. E nevoie de transparenţă cu privire la preţul energiei şi în acest sens trebuie rezolvată problema speculaţiilor pe piaţa gazelor naturale şi decuplat preţul la energie de hub-ul TTF din Amsterdam. De asemenea, avem nevoie de un mecanism european de achiziţii comune pentru energie şi gaze, pentru a consolida puterea de negociere a UE şi a reduce preţul importurilor”.
Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a precizat: „Am solicitat declararea ca urgenţă la nivel european a inflaţiei cauzate de scumpirea energiei, iar companiile care fac profituri excepţionale de pe urma crizei trebuie taxate corespunzător. Cetăţenii nu trebuie să aleagă între a avea alimente, medicamente sau căldură în casă”, a transmis eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, marţi, după discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, că România nu se va lovi de o criză alimentară, însă „vom avea o creştere a preţurilor unor alimente”, notează digi24.ro. „Nu cred că în România vom avea o criză alimentară, nici în Europa. Vom avea însă o creştere a preţurilor unor alimente. Trebuie să fim foarte conştienţi că această criză alimentară va lovi mai întâi statele mai sărace. Faptul că ne implicăm să prevenim o criză globală e un semn de solidaritate”, a declarat preşedintele Iohannis, marţi, la New York.
Potrivit preşedintelui, românii nu trebuie să aibă semne de întrebare în legătură cu disponibilitatea unor alimente. „Pentru români nu trebuie să apară semne de întrebare, nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raţionaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ţine preţurile la un nivel pe care românii şi-l pot permite”, a mai transmis preşedintele.

Citește și Klaus Iohannis: Putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece

Publicat în Economie
Joi, 28 Iulie 2022 11:20

Chiriile au crescut cu 17% în UE

Prețurile locuințelor și chiriile în cele 27 de state membre ale UE și-au continuat creșterea în primul trimestru din 2022, urcând cu 10,5% și, respectiv, 1,4%, comparativ cu perioada similară din 2021, potrivit datelor publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Între 2010 și trimestrul doi din 2011, prețurile locuințelor și chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2021, prețurile locuințelor au fluctuat considerabil.
După un declin sever între trimestrul doi din 2011 și primul trimestru din 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creștere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci prețurile locuințelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.
Din 2010 până în primul trimestru din 2022, chiriile au crescut cu 17%, iar prețurile locuințelor cu 45%.
Din 2010, prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania și Austria.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010, prețurile locuințelor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.
Prețurile locuințelor au crescut în 24 de state membre UE și au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (174%), Ungaria (152%) și Luxemburg (131%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 10%) și Cipru (minus 8%). În România, creșterea a fost de peste 10%.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010 în privința chiriilor, prețurile au crescut în 25 state membre UE și au scăzut în două: Grecia (minus 25%) și Cipru (minus 1%). Cea mai mare expansiune a fost în Estonia (177%), Lituania (127%) și Irlanda (77%). În România, creșterea a fost de peste 20%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Numărul de persoane care au solicitat azil în Uniunea Europeană a cunoscut un salt semnificativ anul trecut, pe fondul războaielor și conflictelor din lume, relatează DPA.
Statele membre au primit aproximativ 648.000 de cereri în 2021, echivalent cu o treime mai mult decât în anul precedent, a anunțat Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA).
Cele mai mari grupuri de solicitanți au fost din Siria, cu 117.000 de cereri, și Afganistan, 102.000, aceștia din urmă fugind din țară după ce talibanii au preluat din nou pe puterea în august anul trecut.
Minorii neînsoțiți au reprezentat aproximativ 23.600 de solicitanți, potrivit agenției, cu două treimi mai mult decât în 2020.
Din total, aproximativ 70% dintre solicitanți erau bărbați și jumătate din toți solicitanții aveau vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.
Autoritățile din statele membre au luat aproximativ 535.000 de decizii în primă instanță și au acceptat aproximativ una din trei dintre aceste cereri.
Ele au acordat statutul de refugiat pentru 118.000 de persoane și 64.000 de solicitanți au primit statut de protecție subsidiară.
Germania a primit cele mai multe cereri de azil în 2021, 191.000, urmată de Franța, Spania și Italia.
În acest an, situația din Europa este în mare măsură marcată de fluxul de refugiați în urma războiului Rusiei în Ucraina, intrat acum în a cincea lună.
Autoritățile UE au acordat până acum protecție temporară pentru mai mult de 3,4 milioane de refugiați ucraineni, conform cifrelor recente EUAA.
Statutul de protecție temporară oferă persoanelor un permis de ședere pentru un an și acces la piața muncii și la educație în țările UE fără o birocrație extinsă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Gheţarii din Munţii Alpi devin tot mai instabili şi mai periculoşi pe măsură ce temperaturile în creştere, asociate schimbărilor climatice, trezesc din somn aceste pături de gheaţă considerate mult timp inactive şi aproape fosilizate, informează Reuters.
Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.
Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs recent, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puţin şapte persoane, potrivit celui mai recent bilanţ publicat de autorităţile italiene, citat de DPA.
"Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu şi profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menţionând totodată absenţa zăpezii din timpul iernii şi începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
"Nimeni nu ar fi putut să se aştepte ca un gheţar precum cel de pe Marmolada să reacţioneze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar gheţarii precum cel de pe Marmolada sunt consideraţi 'placizi', ne aşteptam ca ei doar să se retragă", a adăugat cercetătorul italian.
Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheţ pe timpul verii, au ajuns recent la valoarea de 10 grade Celsius, a anunţat Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriaşă masă de gheaţă s-a prăbuşit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionaţii de drumeţii montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontişti din Munţii Alpi.
"Gheţarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupţi şi se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
"Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheţii, care eliberează o căldură ce încălzeşte gheaţa (formată dacă apa îngheaţă din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică gheţarul de pe roca aflată la baza lui şi provoacă o prăbuşire bruscă şi de neoprit", a adăugat el.
Profesorul Baccolo spune că pasionaţii de drumeţii care se îndreaptă spre regiunile montane pentru a scăpa de căldura verii ar trebui să fie atenţi în legătură cu zonele spre care se aventurează.
"Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauţie. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să 'citeşti' semnele unui gheţar aşa cum puteau fi ele interpretate până acum", a adăugat cercetătorul italian. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 24% în iunie, la 140.958 unităţi, a anunţat Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Automobile din Regatul Unit (SMMT), transmite Reuters.
Este cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în luna iunie din 1996, deficitul de componente continuând să afecteze noile achiziţii şi realizarea comenzilor existente, a apreciat SMMT.
În iunie, Dacia a vândut 2.372 de vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 120,86% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 1.074 de unităţi.
În topul celor mai bine vândute modele în iunie se află Vauxhall Corsa, Tesla Model Y, MINI, Nissan Qashqai şi Volkswagen Golf.
Cota de piaţă a vehiculelor electrice s-a situat la 16,1% în iunie (de la 10,7% în perioada similară din 2021), în timp ce pentru vehiculele pe benzină a scăzut la 44%, iar la cele diesel la 5,7%. Din 2030, vânzările de maşini noi pe benzină şi motorină vor fi interzise în Marea Britanie.
"Deficitul de semiconductori afectează înmatriculările de maşini noi mai mult decât restricţiile din 2021", a apreciat directorul general al SMMT, Mike Hawes.
Luna trecută, SMMI a înrăutăţit estimările privind vânzările de maşini noi în Marea Britanie în acest an la 1,72 milioane, faţă de prognoza precedentă, de 1,89 milioane.
În primele şase luni din acest an, vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 12%, la aproximativ 802.000 unităţi. Este al doilea cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în primul semestru din 1992.
În perioada ianuarie-iunie 2022, Dacia a vândut 12.111 vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 75,52% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 6.900 unităţi.
În topul celor mai bine vândute modele în primele şase luni din acest an se află Vauxhall Corsa, Ford Puma, Nissan Qashqai, MINI şi Kia Sportage.
Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă auto din Europa, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 1%, pe serie brută, în primele patru luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, cea mai importantă majorare pe obiecte de construcţii fiind consemnată la clădirile nerezidenţiale şi rezidenţiale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent.
Pe elemente de structură, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au înregistrat o creştere de 8,3%, în timp ce lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 0,6%.
Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile nerezidenţiale (+11,2%) şi la clădirile rezidenţiale (+7,7%), în timp ce construcţiile inginereşti au scăzut cu 9,4%.
Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 0,4%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+5,7%). Scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-3,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-1,2%). Pe obiecte de construcţii, creşteri au avut loc la clădirile rezidenţiale (+11,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (+10,9%). Pe de altă parte, construcţiile inginereşti au scăzut cu 12,3%.
Datele INS relevă că, în aprilie faţă de martie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 1,5%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-5,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-0,3%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 0,3%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la clădirile nerezidenţiale (-7,6%) şi la lucrările de construcţii inginereşti (-5,3%). Clădirile rezidenţiale au crescut cu 12,7%.
Totodată, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 3,4%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-13,3%). Lucrările de construcţii noi şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 1,1%, respectiv cu 0,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale (-6,0%) şi la construcţiile inginereşti (-4,5%), în timp ce la clădirile rezidenţiale au crescut cu 7,9%.
Statistica oficială relevă faptul că, în aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 9,5%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-21,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-8,7%) şi la lucrările de construcţii noi (-8,4%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţii inginereşti (-14,1%), clădirile rezidenţiale (-10,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (- 2,3%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, pe total, cu 9,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat scăderi astfel: lucrările de reparaţii capitale (-19,8%), lucrările de construcţii noi (-8,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-7,7%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti (-13,1%), clădirile rezidenţiale (-10,6%) şi la clădirile nerezidenţiale  (-2,1%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

Industria, contribuţie negativă la creşterea PIB

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o scădere peste aşteptări în luna aprilie, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite Reuters.
Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,3% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,3% a vânzărilor cu amănuntul în zona euro de la o lună la alta, după ce au crescut în fiecare din primele trei luni ale anului.
Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea cu 2,3% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări precum şi de scăderea cu 0,9% a vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de de combustibili au crescut cu 1,4% de la o lună la alta.
În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Spania (5,3%), Luxemburg (3,7%) şi Irlanda (1,9%). În România vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% de la o lună la alta, după un avans de 0,4% în luna martie.
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 5% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat o creştere sub media din UE, 4,5%, după ce în martie au crescut cu 5,4%. În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (29,6%), Polonia (21,1%) şi Malta (17,5%).
În Uniunea Europeană, creşterea în ritm anual a vânzărilor cu amănuntul se datorează în principal unui avans de 14,6% al vânzărilor de combustibili, precum şi cu 9,6% al vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi şi ţigări au scăzut cu 2,8% comparativ cu luna aprilie a anului trecut.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 3,4%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri a crescut, pe ansamblu, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%
Faţă de luna aprilie a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,7%. O creştere similară s-a înregistrat în cazul datelor ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 7