Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 1%, pe serie brută, în primele patru luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, cea mai importantă majorare pe obiecte de construcţii fiind consemnată la clădirile nerezidenţiale şi rezidenţiale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent.
Pe elemente de structură, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au înregistrat o creştere de 8,3%, în timp ce lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 0,6%.
Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile nerezidenţiale (+11,2%) şi la clădirile rezidenţiale (+7,7%), în timp ce construcţiile inginereşti au scăzut cu 9,4%.
Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 0,4%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+5,7%). Scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-3,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-1,2%). Pe obiecte de construcţii, creşteri au avut loc la clădirile rezidenţiale (+11,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (+10,9%). Pe de altă parte, construcţiile inginereşti au scăzut cu 12,3%.
Datele INS relevă că, în aprilie faţă de martie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 1,5%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-5,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-0,3%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 0,3%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la clădirile nerezidenţiale (-7,6%) şi la lucrările de construcţii inginereşti (-5,3%). Clădirile rezidenţiale au crescut cu 12,7%.
Totodată, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 3,4%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-13,3%). Lucrările de construcţii noi şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 1,1%, respectiv cu 0,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale (-6,0%) şi la construcţiile inginereşti (-4,5%), în timp ce la clădirile rezidenţiale au crescut cu 7,9%.
Statistica oficială relevă faptul că, în aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 9,5%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-21,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-8,7%) şi la lucrările de construcţii noi (-8,4%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţii inginereşti (-14,1%), clădirile rezidenţiale (-10,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (- 2,3%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, pe total, cu 9,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat scăderi astfel: lucrările de reparaţii capitale (-19,8%), lucrările de construcţii noi (-8,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-7,7%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti (-13,1%), clădirile rezidenţiale (-10,6%) şi la clădirile nerezidenţiale  (-2,1%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

Industria, contribuţie negativă la creşterea PIB

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o scădere peste aşteptări în luna aprilie, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite Reuters.
Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,3% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,3% a vânzărilor cu amănuntul în zona euro de la o lună la alta, după ce au crescut în fiecare din primele trei luni ale anului.
Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea cu 2,3% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări precum şi de scăderea cu 0,9% a vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de de combustibili au crescut cu 1,4% de la o lună la alta.
În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Spania (5,3%), Luxemburg (3,7%) şi Irlanda (1,9%). În România vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% de la o lună la alta, după un avans de 0,4% în luna martie.
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 5% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat o creştere sub media din UE, 4,5%, după ce în martie au crescut cu 5,4%. În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (29,6%), Polonia (21,1%) şi Malta (17,5%).
În Uniunea Europeană, creşterea în ritm anual a vânzărilor cu amănuntul se datorează în principal unui avans de 14,6% al vânzărilor de combustibili, precum şi cu 9,6% al vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi şi ţigări au scăzut cu 2,8% comparativ cu luna aprilie a anului trecut.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 3,4%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri a crescut, pe ansamblu, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%
Faţă de luna aprilie a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,7%. O creştere similară s-a înregistrat în cazul datelor ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Importurile de gaze ale României au crescut în prima lună a acestui an cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi au fost la un preţ de patru ori mai mare, arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), analizate de Agerpres.
Astfel, dacă în ianuarie 2021 importurile erau de 2,7 milioane de MWh, în ianuarie 2022 acestea se ridicau la 4 milioane de MWh.
Preţul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare faţă de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021.
În acelaşi timp, producţia internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.
Importurile au reprezentat, astfel, 30% din consumul total al ţării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) şi WIEE România (20,6%).
Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.

Publicat în Economie

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2022, faţă de perioada similară din 2021, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 31,2%, respectiv cu 29,3%, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică.
Astfel, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2022, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021, a înregistrat o creştere, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 31,2%, datorită creşterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+68%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+56,4%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+52,1%), comerţului cu ridicata nespecializat (+23,5%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+20,8%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+15%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+11,5%) şi comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+6,4%).
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2022, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 29,3%.

Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii, +45,6%

Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna martie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu cu 25,4%, datorită creşterii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+45,6%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+33,6%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+29,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+29,7%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+27,5%), comerţul cu ridicata nespecializat (+22,3%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+22%) şi din comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+9,1%).
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 10,3%.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna martie 2022, comparativ cu luna martie 2021, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 34%, datorită creşterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+84,6%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+61,3%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+51,1%), comerţul cu ridicata nespecializat (+25,9%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+17,2%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+16,7%), comerţul cu ridicata 3/4 al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+13,9%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,5%).
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2022, comparativ cu luna martie 2021, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 36,2%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 48% în martie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce înnoptările au fost mai multe cu 55%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În luna martie 2022, comparativ cu luna martie 2021, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au crescut cu 265,6%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 96,5%.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2022 au însumat 639.000 persoane, în creştere cu 48,2% faţă de cele din luna martie 2021. Din numărul total de sosiri, în luna martie 2022, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,7%, iar sosirile turiştilor străini 17,3%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2022 au însumat 1,216 milioane, în creştere cu 55,6% faţă de cele din luna martie 2021. Din numărul total de înnoptări, în luna martie 2022, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 79,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 20,8%.
Durata medie a şederii în luna martie 2022 a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna martie 2022 a fost de 21,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 6,5 puncte procentuale faţă de luna martie 2021.
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna martie 2022 au însumat 1,161 milioane persoane, în creştere cu 265,6% faţă de luna martie 2021.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna martie 2022 au însumat 1,086 milioane persoane, în creştere cu 96,5% comparativ cu luna martie 2021. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Uniunea Europeană a confirmat miercuri că intenţionează să pună capăt tuturor importurilor de ţiţei şi produse petroliere rafinate din Rusia, până la finele acestui an, cea mai extremă măsură anunţată până acum de blocul comunitar în ideea de a pune presiune economică pe Rusia ca să înceteze războiul din Ucraina, informează Reuters.
Cotaţia ţiţeiului a crescut imediat după acest anunţ, pe fondul estimărilor că va avea loc o creştere a competiţiei pentru livrările de petrol din altă parte. În jurul orei 7:45 GMT, cotaţia futures la barilul de ţiţei WTI (West Texas Intermediate n.r.) era în creştere cu 2,8%, până la 105,31 dolari per baril, în timp ce cotaţiile futures la ţiţeiul Brent erau în creştere cu 2,7% până la 107,84 dolari per baril.
În cadrul celui de al şaselea pachet de sancţiuni, blocul comunitar a anunţat miercuri că va exclude de asemenea Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, alături de alte două bănci ruseşti, din sistemul de mesagerie financiară SWIFT, ceea ce va creşte şi mai mult izolarea Rusiei faţă de sistemul financiar internaţional.
Embargoul anunţat miercuri de executivul comunitar era în mare parte aşteptat de analişti, după ce săptămâna trecută Germania, prima economie europeană, a renunţat la opoziţia sa anterioară faţă de ideea interzicerii importurilor de petrol rusesc.
Conform măsurilor dezvăluite miercuri, UE va pune capăt importurilor de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate vor înceta până la finele lui 2022. Răgazul mai mare decis în cazul produselor rafinate are legătură cu dependenţa mai mare a UE faţă de motorina importată din Rusia.
Într-un discurs ţinut în Parlamentul European, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a oferit indicii cu privire la o posibilă exceptarea de la noua reglementare, în pofida apariţiei în presă a unor zvonuri privind posibilitatea de a importa în continuare petrol rusesc de către Ungaria şi Slovacia, ţări ale căror sisteme energetice au fost construite în perioada comunistă şi sunt complet dependente de conductele sovietice de petrol. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în primul trimestru a crescut cu 2,7%, în comparaţie cu perioada similară din 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
În perioada menţionată s-au eliberat 10.482 autorizaţii.
Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+127 autorizaţii), Nord-Vest (+111), Bucureşti-Ilfov (+101), Sud-Vest Oltenia (+47) şi Sud-Est (+19). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-82 autorizaţii), Vest (-30) şi Nord-Est (-20).
Potrivit sursei citate, în luna martie 2022 s-au eliberat 4.390 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 23,9% faţă de luna februarie 2022, şi în scădere cu 1,5% faţă de luna martie 2021.
În martie 2022 comparativ cu februarie 2022 s-au eliberat 4.390 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+23,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 1.104.906 mp (+37,6%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,7% sunt pentru zona rurală.
Conform INS, în luna martie 2022 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+848 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (+193 autorizaţii), Vest (+177), Bucureşti-Ilfov (+111), Nord-Est (+101), Nord-Vest (+87), Centru (+66), Sud-Vest Oltenia (+59) şi Sud-Est (+54).
În luna martie 2022 s-au eliberat 653 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+20,9%), în suprafaţă utilă totală de 401.297 mp (-6,6%).
Comparativ cu luna precedentă, în luna martie 2022 s-a înregistrat o scădere (-28.499 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-103.415 mp), Bucureşti-Ilfov (-13.031) şi Nord-Est (-8.499). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (+61.730 mp), Sud-Vest Oltenia (+14.427), Sud-Muntenia (+11.042), Vest (+5.339) şi Sud-Est (+3.908).
În martie 2022 comparativ cu martie 2021 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-1,5%) cât şi a suprafeţei utile totale (-2,9%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.
În profil teritorial, această scădere (-66 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-84 autorizaţii), Nord-Vest (-39), Sud-Muntenia (-33), Sud-Vest Oltenia (-23) şi Sud-Est (-17). Creşteri sau înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+59 autorizaţii), Vest (+51) şi Centru (+20).
Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna martie 2022 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-2,0%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+46,1%).
În profil teritorial, această creştere (+126.643 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+111.235 mp), Bucureşti-Ilfov (+33243), Sud-Vest Oltenia (+14.639), Sud-Muntenia (+12.918) şi Nord-Est (+3.451). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-28.995 mp), Centru (-10.461) şi Sud-Est (-9.387). (sursa Agerpres)

Publicat în National

Numărul cazurilor de rujeolă a crescut cu 79% în primele două luni ale acestui an în raport cu perioada echivalentă din 2021, întrucât pandemia de COVID-19 a afectat campaniile de vaccinare a copiilor din lumea întreagă, potrivit datelor publicate de UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează Reuters.
În ianuarie şi februarie din acest an, 17.338 de cazuri de rujeolă au fost raportate la nivel mondial, marcând o creştere consistentă faţă de cele 9.665 de cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Rujeola este o boală extrem de contagioasă, care poate fi deosebit de periculoasă pentru bebeluşi şi copii preşcolari. Rujeola se răspândeşte mai repede decât Ebola, gripa şi COVID-19.
Catherine Russell, director executiv al UNICEF, consideră că sincopele din programele de vaccinare, însoţite de reluarea activităţilor sociale după scăderea în intensitate a pandemiei de coronavirus, au reprezentat "furtuna perfectă" din acest punct de vedere, favorizând creşterea numărului de cazuri de rujeolă.
"Rujeola este mai mult decât o boală periculoasă şi potenţial mortală. Este şi un indicator timpuriu care ne arată că există lacune în campania globală de imunizare, lacune pe care copiii vulnerabili nu şi le permit", a adăugat ea.
Cele cinci ţări cu cele mai mari focare de rujeolă raportate în ultimele 12 luni sunt Somalia, Liberia, Yemen, Afgaistan şi Coasta de Fildeş. Au fost raportate 21 de focare majore de rujeolă în această perioadă.
Campaniile de imunizare a copiilor au fost afectate în lumea întreagă în timpul pandemiei de coronavirus, iar multe dintre aceste programe de vaccinare nu au fost reluate deocamdată.
La începutul lunii aprilie, 58 de campanii din 43 de ţări erau în continuare amânate, afectând 212 milioane de persoane - majoritatea copii. Nouăsprezece dintre aceste campanii vizează rujeola, punând în situaţii de risc circa 73 de milioane de copii, au anunţat UNICEF şi OMS.
Campaniile de imunizare împotriva unor boli precum febra tifoidă şi poliomielita au fost la rândul lor întrerupte. Luna trecută, Malawi a raportat primul său caz de poliomielită după o pauză de mai multe decenii, în timp ce Pakistanul, una dintre cele două ţări din lume unde poliomielita rămâne endemică, a înregistrat în această lună primul său caz după o pauză de peste un an.
OMS şi UNICEF consideră că este imperativ ca aceste campanii de imunizare să fie reluate cât mai repede. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Piaţa imobiliară din România are o evoluţie neaşteptată în 2022. Oficialii Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi-au exprimat uimirea de fenomenul care ia amploare în aceste vremurile grele. Contrar perioadei de criză economică, tot mai mulţi români s-au decis să investească în acest domeniu.

Noile date statistice demonstrează că românilor nu le este teamă să investească pentru confortul propriu. Aceştia vor case şi apartamente mai mult ca oricând. Potrivit unui comunicat al ANCPI, „în luna martie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 72.123 de imobile, cu 13.460 mai multe faţă de luna februarie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna martie este cu 9.232 mai mare faţă de perioada similară a anului 2021”.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în martie 2022, în Bucureşti - 14.423, urmat de Ilfov - 4.626 şi de Cluj (4.035). La polul opus se află Călăraşi - 456, Covasna - 459 şi Sălaj - 485, fiind judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă.

Galaţiul se situează pe locul 14 în topul judeţelor în funcţie de vânzări, cu 1.489 de imobile vândute numai în luna martie 2022.

Astfel, în judeţul Galaţi, din totalul de 1.489 de imobile vândute în luna martie 2022, 651 au fost terenuri agricole extravilane, 20 - terenuri extravilane neagricole, 335 - intravilan cu construcţii, 178 - intravilan fără construcţii şi 305 - unităţi individuale. Ceea ce înseamnă că gălăţenii au preferat terenurile agricole extravilane, iar în privinţa locuinţelor, au preferat casele (intravilan cu construcţii) mai mult decât apartamentele (unităţi individuale).

Pe primele trei luni ale acestui an, judeţul Galaţi, vânzările de imobiliare au înregistrat o dinamică de 3707 unităţi.

Aceste cifre demonstrează că pandemia şi războiul din Ucraina, creşterile masive de preţuri nu au afectat piaţa imobiliară din ţara noastră, ba chiar au impulsionat-o.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 7