Pensia medie lunară a înregistrat o creştere cu 0,5% în trimestrul IV al anului trecut, raportat la trimestrul anterior, ajungând la 1.866 lei, numărul mediu de pensionari fiind de 4,992 milioane de persoane, în scădere cu 4.000 de persoane, informează joi Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit INS, în trimestrul IV 2022, numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,604 milioane de persoane, în creştere cu 1.000 de persoane faţă de trimestrul precedent.
Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii ) a fost de 1866 lei, în creştere cu 0,5% faţă de trimestrul precedent.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.778 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 49% (comparativ cu 51,6% în trimestrul precedent).
Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 97,1%.
În trimestrul IV 2022 comparativ cu trimestrul IV 2021, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 66.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 39.000 de persoane.
Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 11,1%, şi, respectiv, cu 10,6%.
În trimestrul IV 2022, comparativ cu trimestrul III 2022, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 4.000 de persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în creştere cu 1.000 de persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faţă de trimestrul precedent, cu 0,5% şi, respectiv, cu 0,1%.
În trimestrul IV 2022, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,2% în totalul celor de asigurări sociale.
Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,8%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii - anticipată şi anticipată parţial au reprezentat 2,2%.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10 în ultimul trimestru din 2022, acest raport prezentând variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, respectiv la 14 la 10 în judeţul Vaslui.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 956 de lei (1.409 lei în judeţul Botoşani, 1.421 lei în judeţul Giurgiu, 1.425 lei în judeţul Vrancea faţă de 2.365 lei în judeţul Hunedoara, 2.254 lei în Bucureşti şi 2.085 lei în judeţul Braşov).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent - indemnizaţie socială), în trimestrul IV 2022, a fost de 1,151 milioane de persoane, din care: 1,027 milioane de persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,3% din totalul pensionarilor din această categorie; 118.200 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 64,6% din totalul acestora şi 5.700 de persoane din sistemul militar, reprezentând 2,9% din totalul acestei categorii. (sursa Agerpres)

Preţul la raft al băuturilor spirtoase va creşte în acest an ca urmare a majorării cu 6% a nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2023, susţin reprezentanţii Spirits România, asociaţie ce reuneşte principalii producători şi distribuitori de alcool şi băuturi spirtoase din România.
Conform sursei citate, majorarea preţurilor la raft va creşte consumul de băuturi nefiscalizate, cu efecte negative atât economic cât şi social.
Potrivit modificărilor aduse de Legea 370/2022 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr 16/2022, publicată în Monitorul Oficial la 20 decembrie 2022, a fost majorată cu 6% acciza la alcool şi băuturile alcoolice.
Astfel, acciza aplicabilă alcoolului etilic de la 1 ianuarie 2023 este 4,208.86 lei/hl de alcool pur, majorată de la 3,968.38 lei/hl de alcool pur (nivelul aplicat de la 1 august 2022).
Această majorare va avea un impact mai acut asupra producătorilor care au capacităţi de producţie locală, ale căror costuri au crescut deja în 2022, pe fondul efectelor pandemiei şi ale războiului din Ucraina.
"Costul materiilor prime şi al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% şi 80%, iar nivelul accizei a fost deja majorat de două ori doar în anul 2022 (1 ianuarie 2022 cu 3,6% şi 1 august 2022 cu 5%), ceea ce a pus o presiune uriaşă pe costurile de producţie. De la 1 ianuarie 2023 ni se aplică o nouă creştere de 6% a nivelului accizei, ceea ce va determina şi creşterea preţului la raft al băuturilor spirtoase cu concentraţie alcoolică de 40% grade cu minimum 2 lei/litru", a declarat Tudor Furir, preşedintele Asociaţiei Spirits Romania.

«Majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari!»

Spirits Romania atenţionează că, pe termen mediu şi lung, majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari, deoarece un preţ mai mare va genera o scădere a vânzărilor şi implicit a sumelor de plată la bugetul de stat. În paralel, se estimează că va creşte consumul de alcool nefiscalizat, iar efectele negative se vor resimţi şi la nivel social, în condiţiile în care băuturile alcoolice contrafăcute afectează grav sănătatea celor care le consumă.
Potrivit sursei citate, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat, în intervalul 2013-2014, o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%. În schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piaţa băuturilor spirtoase.
Totodată, în anul 2021, contribuţia industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creştere de 48% faţă de 2020.
Spirits Romania este o asociaţie patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România, înfiinţată în 2013. Companiile membre asigură peste 1.500 de locuri de muncă directe şi 185.000 indirecte. Spirits Romania este afiliată la SpiritsEurope, organizaţia reprezentativă la nivel european a industriei alcoolului, ce reuneşte peste 31 de asociaţii naţionale din 24 de ţări. (sursa Agerpres)

Numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului a fost, în luna noiembrie 2022, de 169.659, în creştere cu 435 de persoane faţă de octombrie, când 169.224 de persoane au primit acest tip de beneficiu, conform datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).
Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în luna noiembrie 2022 au însumat 459,755 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 7,03 milioane de lei faţă de luna anterioară, când au fost plătite indemnizaţii în valoare de peste 452,721 milioane de lei.
Suma medie plătită a fost de 2.709,88 lei, în creştere faţă de octombrie (2.675,28 lei).
În luna noiembrie, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în Bucureşti, respectiv 22.681, precum şi în judeţele Cluj - 8.857, Timiş - 7.806 şi Iaşi - 7.354.
Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se acordă în conformitate cu prevederile OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare. (sursa Agerpres)

Numărul tranzacţiilor online cu cardul a crescut cu aproximativ 27%, de "Black Friday 2022", comparativ cu ediţia precedentă, iar, în medie, românii au cheltuit online circa 322 lei, arată datele publicate, joi, de un procesator de plăţi.
Suma medie cheltuită de către consumatorii români, în ediţia din acest an a evenimentului reducerilor, a fost în scădere faţă de 2021, când s-a situat la aproape 370 lei, arată Netopia Payments.
Potrivit sursei citate, în medie, s-au procesat 80 de tranzacţii/minut, de "Black Friday", pe 11 noiembrie 2022, vârful de tranzacţii fiind înregistrat la ora 14:15. Cea mai mare sumă raportată în perioada de referinţă a depăşit 35.000 lei, pentru un echipament de supraveghere.
În ceea ce priveşte categoriile de produse preferate de către români, cu ocazia "Black Friday 2022", în topul achiziţiilor online s-au aflat: încălţămintea, retailul generalist, suplimentele alimentare şi cosmeticele, urmate de aparatura foto şi cărţi.
De asemenea, peste două treimi (68,5%) din totalul comenzilor procesate au fost realizate de pe dispozitive mobile, cei mai mulţi dintre utilizatori preferând această variantă în detrimentul desktop-ului (31%). Într-o pondere mai redusă au fost consemnate achiziţii realizate de pe dispozitive de tip Smart TV.
Datele demografice de anul acesta ale procesatorului de plăţi relevă faptul că majoritatea achiziţiilor online au fost efectuate de către femei, în proporţie de 54,1%, în timp ce ponderea bărbaţilor a fost de 45,9%.
Grupa de vârstă cu cele mai multe achiziţii a fost de 35-44 ani (25,72%), urmată îndeaproape de 25-34 ani (23,69%), 45-54 ani (21,24%), 18-24 ani (12,77%), 55-64 ani (9,74%) şi peste 65 de ani (6,83%).
Grupul Netopia, lider pe piaţa locală a procesărilor de plăţi digitale şi marketing digital prin SMS, a fost înfiinţat în anul 2003. În prezent, circa 20.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile companiei. (sursa Agerpres)

Iniţiată în septembrie anul trecut, campania PSD „Jos facturile!” a fost preluată de către Grupul Social-Democrat din Parlamentul European, astfel că în această sesiune plenară de la Strasbourg, Parlamentul European dezbate soluţii pentru stoparea creşterii facturilor, în contextul consecinţelor sociale şi economice ale războiului din Ucraina. De asemenea, se discută şi introducerea unui impozit excepţional pentru companiile din sectorul energetic, a declarat Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD.
Dan Nica subliniază că a „solicitat, încă de anul trecut, Comisiei Europene şi statelor membre plafonarea preţurilor la energie. De asemenea, cerem urgent măsuri sociale concrete, pentru a amortiza efectul acestei crize asupra cetăţenilor. E nevoie de transparenţă cu privire la preţul energiei şi în acest sens trebuie rezolvată problema speculaţiilor pe piaţa gazelor naturale şi decuplat preţul la energie de hub-ul TTF din Amsterdam. De asemenea, avem nevoie de un mecanism european de achiziţii comune pentru energie şi gaze, pentru a consolida puterea de negociere a UE şi a reduce preţul importurilor”.
Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a precizat: „Am solicitat declararea ca urgenţă la nivel european a inflaţiei cauzate de scumpirea energiei, iar companiile care fac profituri excepţionale de pe urma crizei trebuie taxate corespunzător. Cetăţenii nu trebuie să aleagă între a avea alimente, medicamente sau căldură în casă”, a transmis eurodeputatul PSD.

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, marţi, după discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, că România nu se va lovi de o criză alimentară, însă „vom avea o creştere a preţurilor unor alimente”, notează digi24.ro. „Nu cred că în România vom avea o criză alimentară, nici în Europa. Vom avea însă o creştere a preţurilor unor alimente. Trebuie să fim foarte conştienţi că această criză alimentară va lovi mai întâi statele mai sărace. Faptul că ne implicăm să prevenim o criză globală e un semn de solidaritate”, a declarat preşedintele Iohannis, marţi, la New York.
Potrivit preşedintelui, românii nu trebuie să aibă semne de întrebare în legătură cu disponibilitatea unor alimente. „Pentru români nu trebuie să apară semne de întrebare, nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raţionaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ţine preţurile la un nivel pe care românii şi-l pot permite”, a mai transmis preşedintele.

Citește și Klaus Iohannis: Putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece

Prețurile locuințelor și chiriile în cele 27 de state membre ale UE și-au continuat creșterea în primul trimestru din 2022, urcând cu 10,5% și, respectiv, 1,4%, comparativ cu perioada similară din 2021, potrivit datelor publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Între 2010 și trimestrul doi din 2011, prețurile locuințelor și chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2021, prețurile locuințelor au fluctuat considerabil.
După un declin sever între trimestrul doi din 2011 și primul trimestru din 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creștere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci prețurile locuințelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.
Din 2010 până în primul trimestru din 2022, chiriile au crescut cu 17%, iar prețurile locuințelor cu 45%.
Din 2010, prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania și Austria.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010, prețurile locuințelor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.
Prețurile locuințelor au crescut în 24 de state membre UE și au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (174%), Ungaria (152%) și Luxemburg (131%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 10%) și Cipru (minus 8%). În România, creșterea a fost de peste 10%.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010 în privința chiriilor, prețurile au crescut în 25 state membre UE și au scăzut în două: Grecia (minus 25%) și Cipru (minus 1%). Cea mai mare expansiune a fost în Estonia (177%), Lituania (127%) și Irlanda (77%). În România, creșterea a fost de peste 20%. (sursa Agerpres)

Numărul de persoane care au solicitat azil în Uniunea Europeană a cunoscut un salt semnificativ anul trecut, pe fondul războaielor și conflictelor din lume, relatează DPA.
Statele membre au primit aproximativ 648.000 de cereri în 2021, echivalent cu o treime mai mult decât în anul precedent, a anunțat Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA).
Cele mai mari grupuri de solicitanți au fost din Siria, cu 117.000 de cereri, și Afganistan, 102.000, aceștia din urmă fugind din țară după ce talibanii au preluat din nou pe puterea în august anul trecut.
Minorii neînsoțiți au reprezentat aproximativ 23.600 de solicitanți, potrivit agenției, cu două treimi mai mult decât în 2020.
Din total, aproximativ 70% dintre solicitanți erau bărbați și jumătate din toți solicitanții aveau vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.
Autoritățile din statele membre au luat aproximativ 535.000 de decizii în primă instanță și au acceptat aproximativ una din trei dintre aceste cereri.
Ele au acordat statutul de refugiat pentru 118.000 de persoane și 64.000 de solicitanți au primit statut de protecție subsidiară.
Germania a primit cele mai multe cereri de azil în 2021, 191.000, urmată de Franța, Spania și Italia.
În acest an, situația din Europa este în mare măsură marcată de fluxul de refugiați în urma războiului Rusiei în Ucraina, intrat acum în a cincea lună.
Autoritățile UE au acordat până acum protecție temporară pentru mai mult de 3,4 milioane de refugiați ucraineni, conform cifrelor recente EUAA.
Statutul de protecție temporară oferă persoanelor un permis de ședere pentru un an și acces la piața muncii și la educație în țările UE fără o birocrație extinsă. (sursa Agerpres)

Gheţarii din Munţii Alpi devin tot mai instabili şi mai periculoşi pe măsură ce temperaturile în creştere, asociate schimbărilor climatice, trezesc din somn aceste pături de gheaţă considerate mult timp inactive şi aproape fosilizate, informează Reuters.
Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.
Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs recent, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puţin şapte persoane, potrivit celui mai recent bilanţ publicat de autorităţile italiene, citat de DPA.
"Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu şi profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menţionând totodată absenţa zăpezii din timpul iernii şi începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
"Nimeni nu ar fi putut să se aştepte ca un gheţar precum cel de pe Marmolada să reacţioneze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar gheţarii precum cel de pe Marmolada sunt consideraţi 'placizi', ne aşteptam ca ei doar să se retragă", a adăugat cercetătorul italian.
Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheţ pe timpul verii, au ajuns recent la valoarea de 10 grade Celsius, a anunţat Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriaşă masă de gheaţă s-a prăbuşit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionaţii de drumeţii montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontişti din Munţii Alpi.
"Gheţarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupţi şi se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
"Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheţii, care eliberează o căldură ce încălzeşte gheaţa (formată dacă apa îngheaţă din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică gheţarul de pe roca aflată la baza lui şi provoacă o prăbuşire bruscă şi de neoprit", a adăugat el.
Profesorul Baccolo spune că pasionaţii de drumeţii care se îndreaptă spre regiunile montane pentru a scăpa de căldura verii ar trebui să fie atenţi în legătură cu zonele spre care se aventurează.
"Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauţie. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să 'citeşti' semnele unui gheţar aşa cum puteau fi ele interpretate până acum", a adăugat cercetătorul italian. (sursa Agerpres)

Vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 24% în iunie, la 140.958 unităţi, a anunţat Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Automobile din Regatul Unit (SMMT), transmite Reuters.
Este cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în luna iunie din 1996, deficitul de componente continuând să afecteze noile achiziţii şi realizarea comenzilor existente, a apreciat SMMT.
În iunie, Dacia a vândut 2.372 de vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 120,86% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 1.074 de unităţi.
În topul celor mai bine vândute modele în iunie se află Vauxhall Corsa, Tesla Model Y, MINI, Nissan Qashqai şi Volkswagen Golf.
Cota de piaţă a vehiculelor electrice s-a situat la 16,1% în iunie (de la 10,7% în perioada similară din 2021), în timp ce pentru vehiculele pe benzină a scăzut la 44%, iar la cele diesel la 5,7%. Din 2030, vânzările de maşini noi pe benzină şi motorină vor fi interzise în Marea Britanie.
"Deficitul de semiconductori afectează înmatriculările de maşini noi mai mult decât restricţiile din 2021", a apreciat directorul general al SMMT, Mike Hawes.
Luna trecută, SMMI a înrăutăţit estimările privind vânzările de maşini noi în Marea Britanie în acest an la 1,72 milioane, faţă de prognoza precedentă, de 1,89 milioane.
În primele şase luni din acest an, vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 12%, la aproximativ 802.000 unităţi. Este al doilea cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în primul semestru din 1992.
În perioada ianuarie-iunie 2022, Dacia a vândut 12.111 vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 75,52% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 6.900 unităţi.
În topul celor mai bine vândute modele în primele şase luni din acest an se află Vauxhall Corsa, Ford Puma, Nissan Qashqai, MINI şi Kia Sportage.
Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă auto din Europa, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei. (sursa Agerpres)