Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât să trimită la Curtea Constituţională dosarul prin care Damen a contestat modul în care Curtea de Apel a închis dosarul prin care constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa au fost declaraţi câştigători în iulie 2019 în programul „Corveta multifuncţională“.

„Soluţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie creează premisele rediscutării corectitudinii modului în care Curtea de Apel a soluţionat în dosarul principal, prin care Damen a contestat legalitatea achiziţiei publice (prin care constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa au fost declaraţi câştigători în iulie 2019)“, au transmis surse apropiate dosarului publicaţiei defenseromania.ro.

În cazul în care Curtea Constituţională va admite excepţiile de neconstituţionalitate formulate de Damen, soluţia dată de Curtea de Apel în dosarul principal va putea fi contestată pe cale extraordinară, iar dosarul să fie redeschis.

Povestea corvetelor multifuncţionale începe în anul 2016, când contractul pentru corvete a fost atribuit direct companiei olandeze Damen, aceasta urmând să realizeze cele patru nave la şantierul său din Galaţi. Ulterior, în 2017, procedura a fost reluată şi a fost organizată o licitaţie publică. În iulie 2019, câştigător al licitaţiei a fost desemnat parteneriatul dintre constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa la care s-a alăturat şi Ficantieri SPA. După doi ani de la finalizarea licitaţiei pentru corvete, contractul în valoare de 1,2 miliarde de euro nu a fost încă semnat, pe rolul instanţelor fiind o serie de contestaţii.

Articole similare:

Reacţia Damen după ce a pierdut definitiv procesul cu Armata Română

Damen atacă rezultatul licitaţiei pentru corvete

Damen a pierdut contractul pentru construcţia corvetelor

Publicat în Eveniment

Prin Decizia nr. 279 din 23.04.2015 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 1 lit. b din Codul muncii, instanţa stabilind că suspendarea contractului individual de muncă (CIM) ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului este o masură excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins.

Pentru a decide astfel, Curtea Constituţională a României a avut în vedere principiul proporţionalităţii, precum şi faptul că măsura suspendării contractului individual de muncă oferă, într-un mod neechitabil, posibilitatea angajatorului de a emite decizii arbitrare, nelegale sau abuzive, situaţie ce contravine art. 53 alin. 2 din Constituţie care prevede că „restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Curtea a mai reţinut, de asemenea, că „respectarea garanţiilor de obiectivitate şi de temeinicie ale deciziei de suspendare dispuse de angajator poate fi pusă sub semnul îndoielii, de vreme ce art. 52 alin. 1 lit. b) teza I din Codul muncii lasă aprecierea temeiului de suspendare, în întregime, la dispoziţia angajatorului, ale cărui decizii sunt susceptibile de a fi calificate drept subiective şi, uneori, chiar abuzive”. 

 

Consilier Juridic Lavinia Cătălina Boştină – Colaborator în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Tănase Ioan Mihai” 

Publicat în De interes public