Curtea de Apel Galaţi a finalizat ieri dosarul ce are ca obiect deraierea unui tren de marfă, pe 02.09.2012, în zona staţiei CFR Barboşi Triaj, hotărârea definitivă urmând să se pronunţe în luna octombrie 2015. Mecanicul de locomotivă a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, după ce procurorii au apreciat că bărbatul a ignorat instrucţiunile transmise prin radio de colegii săi şi a condus un tren de marfă cu viteză pe o porţiune de cale ferată, unde existau restricţii de viteză. Trenul aparţinea SC Servtrans Invest SA şi se deplasa între Barboşi Port şi Barboşi Triaj, iar mecanicul de locomotivă nu a respectat semnalul de oprire la intrarea în staţie, continuând să meargă cu 26,4 kilometri pe oră, deşi în zona respectivă viteza maximă era de 5 kilometri pe oră. În scurt timp locomotiva, primul vagon şi parţial al doilea vagon de marfă au sărit de pe şine, întreaga garnitură de tren fiind oprită complet după câţiva zeci de metri.

 

Achitat de prima instanţă

 

Judecătoria Galaţi l-a achitat într-o primă fază pe Dumitru Dumitrescu atât de acuzaţia de neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din culpă, cât şi pentru distrugere şi semnalizare falsă, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. De amintit este că mecanicul de locomotivă a recunoscut că nu a respectat semnalul de oprire, dar nu a putut explica de ce a făcut acest lucru.  Paguba produsă de deraierea trenului se ridică la 81.000 de lei, bani pe care SC Servtrans Invest SA, proprietarul garniturii de tren i-a cerut în instanţă, însă nu se ştie dacă prejudiciul va mai putea fi recuperat.Asta şi pentru că instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă, societatea păgubită având totuşi posibilitatea să deschidă un proces la instanţa civilă pentru a cere recuperarea prejudiciului.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a încheiat ieri cercetarea judecătorească în procesul de corupţie, în care este implicat şi un inspector de la Direcţia Generală a Finanţelor Galaţi, după cinci ani de când dosarul a ajuns pe masa judecătorilor, verdictul final urmând să fie pronunţat în luna octombrie 2015. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi SC şi SC Micmeto SRL Galaţi şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal a fost acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu a răspuns pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian au fost judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. 

 

Operaţiuni comerciale fictive de peste 2,5 milioane de lei

 

Cea  mai mare pedeapsă a primit-o iniţial Alexandru Pohrib, condamnat de judecători la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar care va executa în final şase ani de închisoare, în condiţiile în care se afla în termenul de încercare după condamnarea pentru o altă faptă penală, iar magistraţii au decis să îi contopească pedepsele. Octavian Miclescu a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală, în timp ce inspectorul Eduard Claudiu Miloiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul  SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Cei trei au fost obligaţi să achite 2.582.824 de lei către ANAF, banii reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin operaţiunile frauduloase.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a pronunţat verdictul final în cazul lui Ionescu Iorgu, Arabadzhy Stepan, Andrei Daniel Caraman, Florin Ionuţ Pascu şi Angelo Cristian  Vasile, membri ai unei reţele de contrabandişti de ţigări. Tribunalul Galaţi îi condamnase anterior la pedepse cu închisoarea, ce totalizează peste 47 de ani de închisoare. Iorgu Ionescu a primit iniţial şase ani de închisoare, pentru ca acum pedeapsa să îi fie majorată la opt ani, la fel ca şi în cazul lui Arabadzhy Stepan, ce fusese condamnat în primă instanţă la cinci ani şi patru luni. Angelo Cristian Vasile şi Florin Ionuţ Pascu vor petrece patru ani după gratii, după ce Tribunalul i-a condamnat la câte cinci ani de închisoare. Andrei Daniel Caraman va executa cinci ani şi şase luni de închisoare, în timp ce Remus Cristian Drăghici va sta cinci ani după gratii. Costel Morogan şi Nicolae Cheoru au primit câte trei ani de închisoare, Mitică Gurău fiind condamnat la un an şi 8 luni de închisoare cu suspendare, iar Nicuşor Bivolaru şi Florin Bivolaru vor rămâne şi ei în libertate, după ce au condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendare. Procurorii DIICOT au descoperit că traficanţii erau coordonaţi de Iorgu Ionescu, zis “Talanu”, 47 de ani, lider al lumii interlope din Brăila, şi Arabadzhy Stepan zis „Stiopa” – cu dublă cetăţenie moldovenească si ucraineană. “Membrii grupului infracţional organizat au introdus şi comercializat în mod ilegal pe teritoriul României, însemnate cantităţi de ţigări, provenind din Republica Moldova şi Ucraina” susţin procurorii. 

 

Obligaţi să restituie 5,3 milioane de lei

 

Ţigările erau introduse în ţară pe cale navală, pe fluviul Dunărea, fiind  disimulate în barje de transport materii prime industriale care tranzitau judeţele Tulcea şi Galaţi, iar la limita dintre judeţul Brăila şi Ialomiţa erau descărcate în bărci de mare viteză cu ajutorul cărora erau transportate la mal. Ţigările erau ulterior depozitate în imobile aparţinând contrabandiştilor, situate pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Ialomiţa, de unde erau preluate, distribuite şi valorificate pe teritoriul României de către alţi membri ai grupării. În perioada iunie 2011-iunie 2012, contrabandiştii au realizat nu mai puţin de nouă transporturi de ţigări. La un singur astfel de transport, prin ascunderea într-un locaş special dintr-o navă, a fost introdusă pe teritoriul României  cantitatea de aproximativ 170.000 pachete de ţigări mărcile „M.T”, „Plugarul”, „Doina” şi „Temp”, având aplicate timbre de accizare ale Republicii Moldova. De asemenea, în data de 13.06.2012, contrabandiştii au introdus în ţară o altă cantitate de aproximativ 200.000 pachete de ţigări, de diferite mărci. Curtea de Apel Galaţi i-a obligat pe membrii grupării să plătească în solidar despăgubiri de 5,3 milioane de lei către bugetul de stat prin ANAF, la care se adaugă şi dobânzile legale.

Publicat în Comunitate

Unul dintre escrocii care a adus la sapă de lemn 160 de persoane de vârsta a treia prin metoda „Accidentul” îşi va executa pedeapsa aplicată iniţial de instanţele gălăţene. Curtea de Apel Galaţi a respins la sfârşitul săptămânii trecute o contestaţie în anulare formulată de Mirela Kerekeş împotriva unei decizii a aceleiaşi instanţe, prin care fusese condamnată la şapte ani de închisoare. Judecătorii i-au condamnat definitiv pe cei şapte membri ai grupării la pedepse cu închisoarea între 7 şi 10 ani, în condiţiile în care şi Tribunalul Galaţi i-a găsit vinovaţi pentru constituire a unui grup infracţional şi înşelăciune. Ciprian Ciobotaru, Mirela Kerekeş, Teodora Olteanu, Daniela Violeta Petcu, Ovidiu Negrean, David Emanuel Turcu, Virgil Bogdan Simion, Ştefan Andrei şi Cristian Ciobotaru au ajuns în boxa acuzaţilor după ce procurorii DIICOT Galaţi au descoperit că aceştia au organizat o adevărată reţea de escrocare, prin care au păcălit 160 de persoane din ţară. Schema era clasică - persoane din diferite zone ale ţării erau contactate la posturi de telefonie fixă, spunându-li-se că sunt rude apropiate (de regulă fiu sau nepot) şi au fost implicaţi într-un accident de circulaţie. Pentru a scăpa de consecinţele legale trebuia să vireze rapid diverse sume de bani în lei, euro sau dolari, în scopul unei „soluţionări amiabile” a litigiului. 

Victimele erau cu precădere persoane în vârstă, care erau instruite să transmită banii prin Western Union, pe numele unui aşa-zis avocat sau al unei alte persoane apropiată victimei. În realitate, păcăliţii au transferat banii către alţi membri ai grupului infracţional, în speţă Florin Petrică Blănaru, Daniela Violeta Petcu, Aurelia Amarandei, Ionel Dobra şi Gabriel Constantin Sîrbu. Banii, odată retraşi, erau împărţiţi între membrii grupării. David Emanuel Turcu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, în timp ce Daniela Violeta Petcu, Florin Petrică Blănaru, Ovidiu Negrean, Săndică Alexandru Florin au de ispăşit câte 7 ani de închisoare. Teodora Olteanu va sta după gratii 9 ani, iar Grosu Roxana Iuliana va fi asistată zilnic pe o perioadă de şase luni de către Serviciul de Probaţiune. Membrii grupării infracţionale au fost obligaţi să restituie 452.305 lei, 87.655 euro şi 38.226,93 dolari americani, ce reprezintă prejudiciul creat bătrânilor escrocaţi. Procurorii DIICOT nu reuşiseră să identifice în faza preliminară decât 68 din cele 160 de persoane păgubite de pe întreg teritoriul ţării. 

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a menţinut ieri arestarea preventivă în cazul lui Ionescu Iorgu, Arabadzhy Stepan, Andrei Daniel Caraman, Florin Ionuţ Pascu şi Angelo Cristian Vasile, membri au unei reţele de contrabandişti de ţigări. Tribunalul Galaţi i-a condamnat anterior la pedepse cu închisoarea ce totalizează 47 de ani de închisoare. Iorgu Ionescu a primit şase ani de închisoare, Arabadzhy Stepan ar urma să stea cinci ani şi patru luni după gratii, iar Angelo Cristian Vasile şi Florin Ionuţ Pascu au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare. Andrei Daniel Caraman ar urma să execute cinci ani şi şase luni de închisoare, în timp ce Remus Cristian Drăghici are şanse mari să petreacă cinci ani după gratii. Costel Morogan, Mitică Gurău, şi Nicolae Cheoru au primit câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, iar Nicuşor Bivolaru şi Florin Bivolaru vor rămâne şi ei în libertate, după ce au condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendare. Procurorii DIICOT au descoperit că traficanţii erau coordonaţi de Iorgu Ionescu, zis “Talanu”, 47 de ani, lider al lumii interlope din Brăila şi Arabadzhy Stepan zis „Stiopa” – cu dublă cetăţenie moldovenească si ucraineană. “Membrii  grupului infracţional organizat au introdus şi comercializat în mod ilegal pe teritoriul României, însemnate cantităţi de ţigări, provenind din Republica Moldova şi Ucraina”susţin procurorii. 

 

Despăgubiri de peste şase milioane către ANAF

 

Ţigările erau introduse în ţară pe cale navală, pe fluviul Dunărea, fiind  disimulate în  barje de transport materii prime industriale care tranzitau judeţele Tulcea şi Galaţi, iar la limita dintre judeţul Brăila şi Ialomiţa erau descărcate în bărci de mare viteză cu ajutorul cărora erau transportate la  mal. Ţigările erau ulterior  depozitate în  imobile aparţinând contrabandiştilor, situate pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Ialomiţa, de unde erau preluate, distribuite şi valorificate pe teritoriul României de către alţi membri ai grupării. În perioada iunie 2011-iunie 2012, contrabandiştii au realizat nu mai puţin de nouă transporturi de ţigări. La un singur astfel de transport, prin ascunderea într-un locaş special dintr-o navă, a fost introdusă pe teritoriul României  cantitatea de aproximativ 170.000 pachete de ţigări mărcile „M.T”, „Plugarul”, „Doina” şi „Temp”, având aplicate timbre de accizare ale Republicii Moldova. De asemenea, în data de 13.06.2012, contrabandiştii au introdus în ţară o altă cantitate de aproximativ 200.000 pachete de ţigări, de diferite mărci. Tribunalul Galaţi i-a obligat iniţial pe membrii grupării să plătească în solidar despăgubiri de peste şase milioane de lei către bugetul de stat prin ANAF.

Publicat în Comunitate

Deşi a acordat un termen de nu mai puţin de trei luni pentru ca fostul consilier judeţean Mircea Cadar să îşi angajeze un avocat, Curtea de Apel Galaţi s-a trezit la sfârşitul săptămânii trecute că acesta tot nu are apărător. Instanţa a amânat astfel pronunţarea verdictului cu încă o lună de zile, după ce Judecătoria Galaţi l-a condamnat pe fostul consilier judeţean Mircea Cadar la o pedeapsă de doi ani de închisoare, cu suspendarea executării, acesta fiind găsit vinovat pentru şantaj, distrugere, lovire şi alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice, precum şi port sau folosire fără drept de obiecte periculoase. Condamnarea lui Mircea Cadar vine după ce şi fiul său, Robert Cadar, a fost trimis după gratii pentru următorii 27 de ani pentru uciderea iubitei sale. Conform celor constatate de procurori, relaţiile în familia Cadar au devenit din ce în ce mai tensionate, culminând cu acte de violenţă şi ameninţări. În perioada septembrie-octombrie 2014, Mircea Cadar i-ar fi ameninţat în mai multe rânduri pe soţia sa, Ionica Cadar, şi pe fiul său vitreg, George Gabriel Cadar, cu intenţia de a obţine de la aceştia diverse sume de bani. Fostul consilier judeţean ar fi lovit-o pe soţia sa cu pumnii în luna septembrie 2014, provocându-i leziuni ce au necesitat 17-18 zile de îngrijiri medicale.

 

Cu toporul la restaurant

 

Totul a culminat pe 25.10.2014, când Mircea Cadar a tăiat cauciucurile de la un autoturism, marca Mercedes, aparţinând SC Master Collect SRL Galaţi, firmă administrată de fiul său, George Gabriel Cadar. În aceeaşi zi fostul consilier judeţean a ameninţat şi personalul de pază şi personalul care lucrează la restaurantul „Havana”, ce aparţine tot fiului său. Procurorii au reţinut că pe 21 şi 25 octombrie 2014 Mircea Cadar a purtat fără drept într-o zonă publică un topor şi un cuţit, ameninţând personalul din restaurantul „Havana”. Fostului consilier judeţean i se interzisese să părăsească judeţul Galaţi şi să poarte arme, dar nu a respectat măsurile dispuse de instanţă, iar judecătorii, din oficiu, au hotărât să îl aresteze preventiv pentru 30 de zile. Imediat după pronunţarea hotărârii, Mircea Cadar a fost pus în libertate, ţinând cont că pedeapsa a fost suspendată condiţionat. Fostul consilier judeţean are mai multe restricţii, ce îi vizează în special pe membrii familiei sale. Astfel Mircea Cadar nu are voie să se apropie de soţia sa, Ionica Cadar, şi fiul său vitreg, George Gabriel Cadar, dar şi de membrii familiilor acestora (soţi, copii, părinţi). Totodată, inculpatul a fost obligat  şi la 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, ce va fi executată în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi sau Primăriei municipiului Galaţi.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi va da verdictul final la jumătatea lunii viitoare în procesul lui Giorgel Neculai, căpitan de port specialist la Autoritatea Navală Română - Căpitănia Zonală Galaţi, după ce Tribunalul Galaţi l-a condamnat iniţial la trei ani de închisoare, pentru şantaj, pedeapsa fiind suspendată sub supraveghere pentru o perioadă de doi ani. Judecătorii au schimbat încadrarea juridică dată iniţial de procurori, din luare de mită în şantaj, şi l-au achitat pe căpitanul de port de acuzaţia de trafic de influenţă. Instanţa a mai decis şi ca pe durata termenului de încercare Giorgel Neculai să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în cadrul Primăriei Galaţi ori a Şcolii Gimnaziale "Constantin Gh. Marinescu" Galaţi, obligându-l să plătească şi cheltuieli judiciare de 5.000 de lei. Interesant este că dosarul a ajuns pe masa procurorilor anticorupţie în urma intervenţiei denunţătorului în instanţă printr-o plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale. Procurorii anticorupţie îl acuză pe căpitanul de port că, în perioada august – septembrie 2006, a pretins de la un denunţător suma de 2.000 lei cu titlu de mită. 

Anchetatorii susţin că Giorgel Neculai i-a spus denunţătorului, administrator al unei societăţi comerciale că, în cazul în care nu îi va da suma cerută, uzând de funcţia sa publică, va obliga firma denunţătorului să plătească Autorităţii Navale Române un procent de 5% din valoarea lucrărilor pe care le desfăşoară în port sau chiar îi va înceta activitatea în port. La data de 13 noiembrie 2006, căpitanul Giorgel Neculai a fost prins în flagrant după ce a primit de la denunţător suma de 1.800 lei, ca primă tranşă din banii ceruţi. La începutul anului 2006, Neculai Giorgel a pretins şi a primit de la acelaşi denunţător alţi 2.000 lei pentru a-i facilita încheierea unor contracte în zona portuară Galaţi. În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unei sume de bani aparţinând căpitanului Neculai Giorgel. 

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a avizat extrădarea în Italia a doi gălăţeni, pe numele cărora fuseseră emise mandate europene de arestare. Este vorba de Costel Bolozan, ce urmează să fie extrădat la cererea Tribunalului Penal din Veneţia şi  Viorel Bran, care va răspunde în faţa Tribunalului Penal din Salerno. Pe numele celor doi bărbaţi justiţia gălăţeană a emis mandate de arestare provizorie de 14 şi respectiv 15 zile. Un alt gălăţean, Denis Băbănuţă, şi-a dat recent consimţământul de a fi extrădat în Belgia în vederea judecării pentru comiterea unor fapte penale pe teritoriul acestei ţări. Curtea de Apel Galaţi a recunoscut recent pedeapsa aplicată de justiţia din Austria în cazul unui gălăţean, Maricel Harabagiu, condamnat la trei ani de închisoare pentru nu mai puţin de nouă furturi comise pe teritoriul acestei ţări. Maricel Harabagiu a fost închis iniţial în penitenciarul Krems din Austria, iar în urma deciziei luate de judecătorii gălăţeni, bărbatul a fost transferat la un penitenciar din România, unde să îşi execute pedeapsa aplicată de justiţia austriacă. Curtea de Apel Galaţi a hotărât extrădarea tot în Austria a unui gălăţean, Alexandru Darie, la cererea Parchetului Wiener Neustadt, pe numele său fiind emis un mandat de arestare. Nu toate cererile de extrădare primesc aviz favorabil, judecătorii gălăţeni respingând o cerere venită din partea procuraturii Curţii de Apel Gent (Belgia), de emitere a unui mandat european de arestare şi predare a lui Ilie Norocea, condamnat în lipsă la patru ani de închisoare. 

 

Mandatul de arestare nu a mai ajuns la judecători

 

Judecătorii gălăţeni au constatat că pedeapsa aplicată bărbatului s-a prescris, conform legii române. În aceste condiţii, Ilie Norocea a scăpat de executarea pedepsei, instanţa revocând şi controlul judiciar luat faţă de gălăţean. Ultimul norocos este Robert Caracaş, pe numele căruia autorităţile germane au emis un mandat de arestare, dar care nu a mai ajuns şi la judecătorii gălăţeni. În aceste condiţii, bărbatul a fost pus în libertate de judecătorii Curţii de Apel Galaţi. Alţi gălăţeni nu au fost la fel de norocoşi. Iulian Câlţea a fost extrădat în Germania, unde este acuzat de comiterea mai multor infracţiuni, după ce Curtea de Apel Galaţi şi-a dat avizul în acest sens. „Admite cererea autorităţilor judiciare germane, respectiv Staatsanwaltschaft Rottweil - Germania şi dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis în dosarul de referinţă Nr. 23 JS 1268/14 pe numele lui Iulian Câlţea”, au hotărât judecătorii. 

Publicat în Comunitate

SC Vâlceana a acţionat din nou în judecată municipalitatea, formulând o cerere de revizuire la Curtea de Apel Galaţi, într-o ultimă încercare de a obţine despăgubirile, pe care Primăria a refuzat să le plătească societăţii, a căror valoare fusese estimată la aproape 500.000 de euro. Suma reprezintă costul unuia dintre cele mai importante proiecte finanţate prin programul ISPA din Galaţi. Tribunalul a respins iniţial cererea de despăgubiri a SC Vâlceana introdusă pentru că Primăria nu a executat hotărârea judecătorească, iar Curtea de Apel Galaţi a respins, la rândul său, apelul SC Vâlceana ca nefondat. „Constată că pretenţiile reclamantei aferente perioadei 2008 – 18.08.2010 sunt prescrise. Constată că restul pretenţiilor sunt formulate în termenul general de prescripţie. Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC Vâlceana SRL  Galaţi – societate în insolvenţă reprezentată de administrator judiciar Bontea Daniela – în contradictoriu cu pârâtul municipiul Galaţi prin primar”, au stabilit judecătorii.

 

A cerut 2,5 milioane de euro, dar nu s-a ales cu nimic

 

Curtea de Apel Galaţi hotărâse iniţial ca municipalitatea să plătească societăţii amintite 471.044 de euro şi TVA, dar şi penalităţi calculate pentru această sumă, la care se adaugă şi cheltuieli de judecată de 21.690 de lei, hotărârea fiind definitivă din 2013. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, chiar dacă Primăria a formulat o cerere de revizuire şi o contestaţie la executare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au fost respinse. „Ne aflăm în iminentă stare de faliment ca urmare a blocării la plată a creanţei prin amânarea executării unui titlu executoriu, care nu îi convine Primăriei, deşi avea îndatorirea de a executa de bună voie hotărârea judecătorească, mai ales dacă creditorul se află în procedura generală de faliment”, au susţinut în instanţă reprezentanţii Vâlceana. Societatea a cerut ulterior Tribunalului Galaţi să oblige municipalitatea să plătească prejudiciul pe care i l-a cauzat în perioada 15.03.2013 - 11.02.2014 prin întârzierea punerii în executare a deciziei Curţii de Apel Galaţi, obligarea Primăriei la plata a 2.556.468 de euro drept despăgubiri, dar şi reţinerea drept garanţie a unei cauţiuni în sumă de 100.000 de lei depusă de Primărie, dar, în final, SC Vâlceana s-a trezit că nu va mai primi nici măcar un leu. Curtea de Apel Galaţi a stabilit ieri să reexamineze taxa de timbru, pe care SC Vâlceana ar urma să o achite în acest proces, raportat la suma pe care o solicită. 

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Un gălăţean din Brăhăşeşti a scăpat fără prea mari dureri de cap de un proces de evaziune fiscală, în ciuda faptului că a tras serios pe sfoară statul, înregistrând în contabilitate 132 de facturi fiscale false şi 132 de chitanţe de plată false. Anchetatorii au descoperit că acestea fuseseră emise în perioada 2009-2011 în numele unor societăţi comerciale care nu erau plătitoare de TVA, erau inactive sau nu au recunoscut că ar fi avut relaţii comerciale cu firma administrată de Ion Ciucă, respectiv SC Bănică SRL Brăhăşeşti. Bugetul de stat a fost prejudiciat astfel cu 97.889 de lei prin neplata impozitului pe profit şi 128.104 lei prin deducerea nelegală a TVA şi diminuarea bazei de impozitare. Schema era simplă. Ion Ciucă, cumpăra marfă la negru la preţuri mai mici, iar înregistrările în contabilitate le făcea la preţuri apropiate celor de vânzare, Luat la întrebări de poliţişti, gălăţeanul a declarat că facturile şi chitanţele false îi erau transmise gata completate de către firmele cu care făcea afaceri.

 

Deduceri ilegale de TVA

 

Procurorii au stabilit că bărbatul îşi făcuse un obicei din a deduce nelegal TVA-ul, fără a plăti către bugetul de stat taxa colectată la vânzare, deoarece invoca plata acesteia la momentul achiziţiei. Din verificări, a reieşit că o parte dintre societăţile cu care Ion Ciucă a făcut afaceri nu sunt plătitoare de TVA, astfel că taxa pe valoarea adăugată trebuia virată la bugetul de stat, lucru care, evident, nu s-a întâmplat. Tribunalul şi apoi Curtea de Apel Galaţi l-au condamnat însă pe Ion Ciucă la o pedeapsă de doar doi ani de închisoare cu suspendare. El a fost obligat să restituie statului aproape 400.000 de lei (din care 105.483 lei - impozit pe profit, 34.123 lei - dobânzi la impozitul pe profit, 16.127 lei penalităţi la impozitul pe profit, 148.955 lei - TVA, 44.183 lei - dobânzi la TVA şi 20.960 lei - penalităţi la TVA). Interesant de văzut este de unde va mai recupera ANAF aceşti bani, în condiţiile în care instanţa a pus sechestru doar pe o casă din paiantă de 104 mp, situată în localitatea gălăţeană Brăhăşeşti. 

Publicat în Comunitate
Pagina 4 din 5