Omul de afaceri Adrian Negru va sta cinci ani şi zece luni la închisoare, după ce ieri şi-a retras contestaţia în anulare depusă împotriva unei decizii a Curţii de Apel Galaţi, care îl trimisese după gratii. Asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, Adrian Negru a fost judecat pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Bărbatul fusese condamnat iniţial la patru ani şi jumătate de închisoare de Tribunalul Galaţi. Procurorii anticorupţie au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, Fishagro Tour SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centru de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, proiect finanţat prin programul PHARE – RICOP. Cu prilejul derulării proiectului, Adrian Negru, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate). 

 

Sechestru pe un imobil pentru recuperarea prejudiciului

 

În baza documentelor falsificate, Adrian Negru a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă în proces cu suma amintită, iar judecătorii gălăţeni l-au obligat pe omul de afaceri să restituie banii. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri. Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în cursul anului 2006, fiind condamnat de Judecătoria Sectorului 1din Bucureşti la 7 ani de închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută recent de Tribunalul Bucureşti. Omul de afaceri mai are în derulare un alt proces de corupţie pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, faptele fiind practic similare cu cele descrise anterior. 

Publicat în Comunitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa definitiv luna viitoare în procesul Auricăi Budescu, preşedintele Judecătoriei Făurei, după ce Curtea de Apel Galaţi a condamnat-o pentru luare de mită la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de trei ani. Magistratul s-a aflat iniţial în arest preventiv, dar măsura a încetat de drept după ce pedeapsa aplicată  de judecătorii gălăţeni a fost suspendată. Aurica Budescu a fost obligată să plătească şi cheltuielile de judecată, care totalizează 2.550 de lei. Preşedintele Judecătoriei Făurei, Aurica Budescu a fost arestată preventiv de Curtea de Apel Galaţi la sfârşitul anului trecut, fiind acuzată că a luat mită 1.000 de euro de la o persoană, care i-a cerut să îi soluţioneze favorabil dosarul în care contesta o amendă de 20.000 de lei, solicitându-i în schimb să înlocuiască sancţiunea cu un avertisment. Magistratul a ajuns în arest în urma unui flagrant organizat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Galaţi, care au surprins-o cu banii asupra sa. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat arestarea preventivă a preşedintelui Judecătoriei Făurei. Potrivit ordonanţei de reţinere, pe 4 noiembrie 2014, judecătorul Aurica Budescu i-ar fi cerut unei persoane, martor denunţător în cauză, o sumă de bani, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul în care aceasta contestase un proces-verbal de sancţionare contravenţională. Ulterior, Aurica Budescu a dispus în acel dosar înlocuirea amenzii contravenţionale, în cuantum de 20.000 de lei, cu avertisment, iar în 28 noiembrie 2014 s-a întâlnit cu martorul denunţător, care i-a dat 1.000 de euro, moment în care a fost prinsă în flagrant. 

 

Publicat în Regional

Judecătorii Curţii de Apel Galaţi vor pronunţa verdictul definitiv în procesul vicepreşedintelui Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, Florin Mija, după ce acesta a fost condamnat într-o primă fază la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declaraţii de către Judecătoria Brăila. Florin Mija este judecat de către instanţa gălăţeană şi pentru trei infracţiuni de conflict de interese. Curtea de Apel Galaţi l-a găsit deja vinovat pe Florin Mija pentru conflict de interese, după ce inspectorii ANI au constatat că vicepreşedintele CJ Brăila a încheiat trei contracte între CJ Brăila si firme cu care acesta s-a aflat în raporturi comerciale şi de muncă în ultimii 5 ani, valoarea acestora apropiindu-se de două milioane de euro. „Prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, începând cu data de 6 august 2010, Florin Mija a fost desemnat membru titular în consiliul de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. În anul 2013, CJ Brăila a încheiat prin procedura de licitaţie publică deschisă două contracte cu SC Rafi International General Commerce SRL şi un contract cu SC Sterisystems (societăţi în cadrul cărora Florin Mija a deţinut calitatea de angajat sau asociat), precum şi un act adiţional la acest contract, având ca obiect furnizarea de aparatură medicală de specialitate şi de laborator pentru modernizarea Spitalului Judeţean Brăila, precum şi montarea, instalarea şi punerea acesteia în funcţiune”, se arată în raportul întocmit de ANI. 

 

Se declară nevinovat

 

Florin Mija le-a declarat procurorilor că nu a acţionat cu intenţie şi că nu a produs niciun prejudiciu instituţiei, urmărind să îşi îndeplinească doar obligaţiile de serviciu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a apreciat că aceste lucruri nu au relevanţă asupra incompatibilităţii în care vicepreşedintele CJ Brăila se găsea. La rândul lor, inspectorii de integritate au constatat că atât pe parcursul derulării procedurilor de licitaţie publică aferente încheierii contractelor, cât şi pe parcursul derulării contractelor de furnizare, Florin Mija a semnat, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, documentele emise de autoritatea contractantă CJ Brăila şi raportul procedurii, iar, în calitate de presedinte al comisiei de recepţie, a semnat procesele-verbale de recepţie şi acceptare definitivă şi procesele-verbale de recepţie cantitativă. Florin Mija este judecat în prezent şi pentru infracţiuni de corupţie alături de Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila, şi Nicolae Moisiu, fiind suspectat că şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila. 

Publicat în Regional

Curtea de Apel Galaţi a constatat că măsura controlului judiciar a încetat de drept în cazul unuia dintre membrii unei grupări, care se ocupa cu contrabanda transfrontalieră de ţigări. Dumitru Orăşanu este liber acum să plece din ţară, deşi a fost condamnat iniţial de Tribunalul Galaţi la trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării. Ceilalţi membri ai reţelei de contrabandişti rămân, cel puţin deocamdată, după gratii. Este vorba de Ionescu Iorgu, Arabadzhy Stepan, Andrei Daniel Caraman, Florin Ionuţ Pascu şi Angelo Cristian Vasile. Tribunalul Galaţi i-a condamnat anterior la pedepse cu închisoarea, ce totalizează 47 de ani de închisoare. Iorgu Ionescu a primit şase ani de închisoare, Arabadzhy Stepan ar urma să stea cinci ani şi patru luni după gratii, iar Angelo Cristian Vasile şi Florin Ionuţ Pascu au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare. Andrei Daniel Caraman ar urma să execute cinci ani şi şase luni de închisoare, în timp ce Remus Cristian Drăghici are şanse mari să petreacă cinci ani după gratii. Costel Morogan, Mitică Gurău, şi Nicolae Cheoru au primit câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, iar Nicuşor Bivolaru şi Florin Bivolaru vor rămâne şi ei în libertate, după ce au condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendare. Procurorii DIICOT au descoperit că traficanţii erau coordonaţi de Iorgu Ionescu, zis “Talanu”, 47 de ani, lider al lumii interlope din Brăila şi Arabadzhy Stepan zis „Stiopa” – cu dublă cetăţenie moldovenească si ucraineană. “Membrii  grupului infracţional organizat au introdus şi comercializat în mod ilegal pe teritoriul României, însemnate cantităţi de ţigări, provenind din Republica Moldova şi Ucraina”susţin procurorii. 

 

Nouă transporturi clandestine într-un an de zile

 

Ţigările erau introduse în ţară pe cale navală, pe fluviul Dunărea, fiind  disimulate în  barje de transport materii prime industriale care tranzitau judeţele Tulcea şi Galaţi, iar la limita dintre judeţul Brăila şi Ialomiţa erau descărcate în bărci de mare viteză cu ajutorul cărora erau transportate la  mal. Ţigările erau ulterior  depozitate în  imobile aparţinând contrabandiştilor, situate pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Ialomiţa, de unde erau preluate, distribuite şi valorificate pe teritoriul României de către alţi membri ai grupării. În perioada iunie 2011-iunie 2012, contrabandiştii au realizat nu mai puţin de nouă transporturi de ţigări. La un singur astfel de transport, prin ascunderea într-un locaş special dintr-o navă, a fost introdusă pe teritoriul României  cantitatea de aproximativ 170.000 pachete de ţigări mărcile „M.T”, „Plugarul”, „Doina” şi „Temp”, având aplicate timbre de accizare ale Republicii Moldova. De asemenea, în data de 13.06.2012, contrabandiştii au introdus în ţară o altă cantitate de aproximativ 200.000 pachete de ţigări, de diferite mărci. Tribunalul Galaţi i-a obligat iniţial pe membrii grupării să plătească în solidar despăgubiri de peste şase milioane de lei către bugetul de stat prin ANAF.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a aplicat pedepse simbolice membrilor unei reţele de contrabandişti de ţigări, după ce şi Tribunalul Galaţi făcuse acelaşi lucru. Singurul care merge la închisoare este Mihăiţă Tentiuc, condamnat iniţial la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru ca acum pedeapsa să îi fie majorată la doi ani şi trei luni de închisoare, pe care o va executa efectiv. Complicii săi, Nicolae Răducanu şi Răzvan Ionuţ Răducanu, au primit câte doi ani de închisoare, dar cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Mihăiţă Tentiuc a fost obligat la plata către ANAF a 755.000 de lei, în timp ce Nicolae Răducanu şi Răzvan Ionuţ Răducanu trebuie să achite 260.000 de lei către aceeaşi instituţie. Grupul infracţional amintit, constituit din şapte persoane, specializat în săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu ţigări, a fost destructurat de procurorii DIICOT Galaţi. Activitatea infracţională  a contrabandiştilor a fost sprijinită de către Daniel Necula şi Lică Iulian Ungureanu, agenţi de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Galaţi, care fac obiectul unui alt dosar penal.  Procurorii DIICOT Galaţi au descoperit că membrii grupării au introdus şi comercializat, în mod ilegal, pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, cantităţi însemnate de ţigări, provenind din Republica Moldova.

 

Prejudiciu de un milion de lei

 

Pe 18.10.2012, contrabandiştii au fost prinşi în flagrant în timp ce introduceau în ţară importante cantităţi de ţigări, ocazie cu care, în autoturismul lui Daniel Necula, au fost descoperite 22.000 de pachete de ţigări şi suma de 40.000 lei. Procurorii DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Brăila şi Galaţi, la imobile aparţinând membrilor grupării, descoperind şi ridicând aproximativ 40.000 pachete de ţigarete mărcile „MT”, „Plugarul” şi „Ashima”. Prejudiciul estimativ cauzat bugetului de stat, prin sustragerea de la plata taxelor vamale a fost evaluat iniţial la suma de 200.000  lei, dar judecătorii au apreciat că acesta este de cinci ori mai mare. Tribunalul şi Curtea de Apel Galaţi au menţinut sechestrul asigurator pe un autoturism, marca BMW, aparţinând lui Nicolae Răducanu, iar de la cei trei inculpaţi amintiţi au fost confiscate 6.700 de pachete de ţigări „Plugarul” şi „Ashima”, fiind obligaţi să plătească şi cheltuieli de judecată în sumă de 3.000 de lei.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a menţinut arestarea preventivă în cazul membrilor unei grupări acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic internaţional de droguri. Tribunalul Galaţi le-a aplicat iniţial acestora pedepse ce cumulează peste 50 de ani de închisoare, Marian Marcel Drăguţ, Gigel Gheorghe, Nicolae Dumitru şi Nicuşor Drăguţ fiind condamnaţi la câte şapte ani şi patru luni de închisoare fiecare, în timp ce Sorin Drăguş a primit cinci ani de închisoare. Pavelina Drăguţ a fost condamnată la trei ani de închisoare, iar Aurelian Niţă la doi ani de închisoare. De menţionat este că alte 16 persoane au fost condamnate la câte un an de închisoare cu suspendare pentru cumpărare şi deţinere de droguri. Gruparea, ai cărui membri sunt acuzaţi că au introdus în România peste patru kilograme de stupefiante, a fost destructurată de procurorii DIICOT.

 

23 de persoane trimise în judecată

 

Oamenii legii au efectuat cinci percheziţii pentru destructurarea grupării infracţionale, membrii aceştia fiind suspectaţi că, începând cu octombrie 2013 şi până în aprilie 2014, ar fi introdus pe teritoriul României peste patru kilograme de canabis, cu intenţia de a comercializa drogurile în judeţele Galaţi şi Brăila. Unul dintre membrii grupării, Gigel Gheorghe, a fost prins în flagrant de poliţişti în timp ce comercializa canabis, iar în urma percheziţiilor anchetatorii au ridicat aproximativ un kilogram de droguri. Patru dintre membrii grupării au fost reţinuţi iniţial, Tribunalul Galaţi dispunând arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Gigel Gheorghe, Nicolae Dumitru, Sorin Drăguş şi Nicuşor Drăguţ. La finalizarea anchetei, procurorii DIICOT au trimis în judecată 23 de persoane, fiecare dintre acestea fiind obligată de prima instanţă la plata a câte 4.880 de lei către stat cu titlu de cheltuieli de judecată.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a revocat controlul judiciar în cazul Mirelei Ercuţă,  fost administrator al unor societăţi comerciale din Brăila, în prezent director executiv al Direcţiei Relaţii Publice şi Informare din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi a lui Cosmin Radu Ercuţă, fost administrator al unor societăţi comerciale din Brăila, în prezent asistent manager la o societate comercială din Bucureşti. Cei doi au fost condamnaţi iniţial la câte patru ani de închisoare  în dosarul ce vizează sustragerea de  la plata către bugetul general consolidat al statului a 8.332.133,15 lei (2.262.383,76 euro), reprezentând impozit pe profit şi TVA. Judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie suspendată sub supraveghere  în cazul Mirelei Ercuţă. Ambii au fost acuzaţi de către procurorii anticorupţie din Galaţi de evaziune în formă continuată, anchetatorii descoperind că, în perioada 2007-2008, Ercuţă Cosmin Radu şi Ercuţă Mirela, administratori la acel moment ai societăţilor SC Morpheus SRL Brăila (transformată ulterior în SC Bujor de Pădure SRL Tulcea), SC Sildud Agro SRL Dudeşti, judeţul Brăila şi SC Teseus SRL Brăila, societăţi prin intermediul cărora au efectuat operaţiuni de comerţ cu cereale, nu au înregistrat în totalitate, în evidenţa contabilă şi în alte acte, operaţiunile comerciale şi veniturile realizate.

 

Sechestru pentru recuperarea prejudiciului

 

În vederea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat, judecătorii gălăţeni au pus sechestru pe bunurile lui Ercuţă Cosmin Radu. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Brăila şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea s-au constituit părţi civile în cauză împotriva celor doi, urmând să recupereze prejudiciul, în măsura în care acest lucru va mai fi posibil. Pe 14 mai 2013, la cererea procurorilor, Tribunalul Galaţi a dispus arestarea preventivă a lui Ercuţă Cosmin Radu şi Ercuţă Mirela pentru o perioadă de 29 de zile. Judecătorii instanţei superioare au întors decizia şase zile mai tîrziu, Curtea de Apel Galaţi luând hotărârea de a-i obliga să nu părăsească municipiul Bucureşti, pe o perioadă de 30 zile, pentru ca apoi judecătorii să înlocuiască şi această ultimă cu măsura controlului judiciar, care a fost , la rândul ei, revocată. Ercuţă Cosmin Radu şi Ercuţă Mirela au fost obligaţi să achite şi cheltuielile de judecată, în sumă de 3.500 de lei fiecare.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a menţinut arestarea preventivă în cazul a patru gălăţeni condamnaţi iniţial de Judecătoria Lieşti pentru tâlhărie în formă calificată şi tăinuire. Anchetatorii au descoperit că aceştia sunt autorii unui jaf comis în localitatea gălăţeană Hanu Conachi, la iniţiativa lui Văduva Vadar, care fusese eliberat din Penitenciarul Galaţi la începutul anului 2014. Acesta a fost coleg de cameră cu Moca Ionel, iar după ispăşirea pedepsei a luat legătura cu Ion Barbu, cumnatul acestuia, pentru a-şi plăti o datorie. Cei doi au hotărât atunci să sustragă bani şi bijuterii din locuinţa unei persoane care locuia în Hanu Conachi, despre care se ştia că a fost plecată în străinătate şi este înstărită. În „afacere” au fost incluşi ulterior şi Balozache Florin şi Dumitrache Ciprian. După ce şi-au acoperit feţele cu fulare şi eşarfe, ei au pătruns în locuinţa victimei, unde au descoperit că se află şi doi minori. Fără să stea prea mult pe gânduri, le-au imobilizat mâinile şi picioarele, iar proprietarul a fost legat şi la gură pentru a nu ţipa. 

 

Au spart seiful cu un ciocan

 

Tâlharii au descoperit în casă bunuri în valoare de 30.000 de euro, fiind vorba de bijuterii, a căror valoare a fost estimată la 25.000 de euro, suma de 10.000 de lei, un seif, dar şi acte de identitate şi actele de proprietate ale imobilului. La scurt timp după plecarea agresorilor, una dintre victime a reuşit să se dezlege şi a anunţat Poliţia. Tâlharii au spart seiful cu un ciocan, iar bijuteriile le-au vândut la Bucureşti pentru 10.000 de lei, pe care i-au împărţit între ei. Anchetatorii au aflat ulterior semnalmentele agresorilor, iar instanţa a dispus arestarea lor preventivă. Cea mai mare pedeapsă o va avea de executat Văduva Vadar, condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce Florin Balozache va executa şapte ani după gratii. Ciprian Dumitrachi şi Ion Barbu au primit câte cinci ani de închisoare. Judecătoria Lieşti i-a obligat în solidar pe cei patru bărbaţi să restituie victimei suma de 135.000 de lei cu titlu de daune materiale.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a menţinut controlul judiciar în procesul italianului Isidoro Panetta, fostul patron al pizzeriei Da-Isi, judecat alături de alte două persoane pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi contrabandă prin sustragerea de la controlul vamal a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal. Italianul şi alte două persoane au introdus în ţară ilegal aproximativ 70.000 de pachete de ţigări de contrabandă din Republica Moldova, începând cu luna aprilie 2012, care, ulterior, au fost distribuite pe raza judeţelor Galaţi şi Brăila. În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat, în vederea confiscării, aproximativ 1.000 de pachete de ţigări. Prejudiciul creat statului, în urma activităţii infracţionale, a fost estimat la peste 600.000 de lei. Curtea de Apel Galaţi l-a achitat anterior pe Isidoro  Panetta de acuzaţia de evaziune fiscală, stabilind că italianul nu mai are niciun ban de plătit statului român, după ce acesta a achitat aproape 14.000 de lei în contul taxelor şi impozitelor neplătite.

 

Nu a primit niciun leu drept despăgubire

 

Isidoro Panetta a fost prins cu ţigări de contrabandă şi în 2010. Atunci, italianul a încercat să aducă în ţară 7.550 de pachete de ţigări, dintre care 800 de pachete de Winston Blue şi 6.750 de pachete de Plugarul. Ţigările urmau să fie vândute pe piaţa neagră a Galaţiului, dar au fost confiscate în urma unui control al poliţiştilor de frontieră. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu maşina în care au fost găsite ţigările, iar Panetta a fost amendat cu 10.000 de lei. Curtea de Apel Galaţi a stabilit ca Isidoro Panetta să plătească doar o amendă de 800 de lei pentru că nu şi-a achitat obligaţiile financiare către stat. Aceeaşi instanţă a respins pretenţiile fostului patron al pizzeriei Da-Isi, care i-a acţionat în judecată pe fostul primar, Dumitru Nicolae, ex-viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, Vasile Onofrei - inspector asistent la Direcţia Tehnică, Laura Bucă - şef Birou Cadastru şi Florentina Iugan - fost arhitect-şef al municipiului Galaţi. Instanţa a respins pretenţiile lui Isidoro Panetta, care ceruse 250.000 de euro drept despăgubiri pentru demolarea pizzeriei Da-Isi, după ce acelaşi lucru îl făcuse şi Tribunalul Galaţi.

Publicat în Comunitate
Pagina 5 din 5