Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) anunţă că a depus în instanţă o acţiune prin care contestă Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă începând cu 9 decembrie şi cere anularea în parte a Hotărârii CNSU nr. 113/2021 privind stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România.
"AUR atrage atenţia că, în noile condiţii epidemiologice, Guvernul României şi CNSU continuă să impună măsuri care aduc atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi care nu sunt proporţionale şi necesare în vederea încetării răspândirii COVID", precizează miercuri AUR, într-un comunicat de presă.
Deputatul George Simion, copreşedinte AUR, afirmă că, deşi măsura carantinării a fost declarată neconstituţională, CNSU continuă să dispună aceste măsuri, "încălcând" libertatea de mişcare a cetăţenilor în mod "nejustificat".
"Potrivit Curţii Constituţionale, textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Totodată, CCR susţine că instituirea carantinei în România reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale, fără a fi stabilite, la nivelul legislaţiei primare, condiţiile, procedura şi limitele în care autorităţile administrative pot acţiona în sensul restrângerii acestor drepturi. Deşi măsura carantinării a fost declarată neconstituţională, iată că CNSU continuă să dispună aceste măsuri, încălcând libertatea de mişcare a cetăţenilor în mod nejustificat", susţine Simion. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009. Elena Udrea a primit mai multe pedepse, cuprinse între 3 şi 6 ani, pentru săvârşirea celor două infracţiuni. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani, a fost adăugat un spor, urmând ca ea să execute în final 8 ani închisoare.

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, acestea au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani cu executare. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic, trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat. Alte condamnări: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) - 6 ani pentru luare de mită; Victor Tarhonm (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) - 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) - 3 ani cu suspendare pentru delapidare. Pe latură civilă, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Fostul ministru al Dezvoltării a blestemat-o pe judecătoarea care a condamnat-o. „Această femeie a ţinut să mă condamne chiar şi pe cele mai absurde acuzaţii din acest dosar. Nu pot să cred că are ceva personal cu mine. O blestem să simtă copiii ei ce simt copiii mei”, a afirmat Elena Udrea. Judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucureşti a motivat marţi, în sala de judecată, decizia de condamnare a Elenei Udrea la opt ani închisoare în dosarul finanţării campaniei electorale a lui Traian Băsescu pentru alegerile prezidenţiale din 2009, aceasta fiind o premieră în Justiţia din România. Până acum, instanţele motivau, de regulă, după câteva luni deciziile în dosare, fiind şi cazuri când acest lucru se întâmpla după un an de zile.

Publicat în Politica

După ce Curtea de Apel Galaţi a decis să reia judecata în procesul de incompatibilitate al primarului din Vânători, edilul a cerut, din nou, administrarea probei cu înscrisuri. Cererea ridică mai multe semne de întrebare, dat fiind faptul că instanţa gălăţeană suspendase judecarea dosarului la finele lui 2013 tocmai pentru că edilul nu a depus actele cerute de judecători. S-a ajuns astfel în situaţia ca Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în  ianuarie 2014 să repună pe rol procesul, în ideea ca acţiunea împotriva primarului din Vânători să se judece mai repede, dar judecătorii instanţei supreme au amânat mai bine de un an de zile pronunţarea unui verdict în acest caz. ANI a constatat că Sicuţa Murgu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 20 iunie 2008 – 7 iulie 2010, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de primar al comunei Vânători şi calitatea de reprezentant al asociaţiei familiale în cadrul „Murgu Sicuţa AF”.

 

Proces întins pe aproape tot mandatul

 

Sicuţa Murgu a ales să se judece cu Agenţia Naţională de Integritate, cerând în justiţie anularea raportului de evaluare, deoarece nu ar fi încălcat legea când a ales să rămână şi reprezentant al asociaţiei pe care familia sa o deţine, dar nu a mai depus şi actele în justiţie, care să facă dovada acestui lucru. De cealaltă parte, ANI susţine că Sicuţa Murgu a încălcat articolul 87, aliniatul 1, litera g din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „funcţia de primar este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică”. Conform legii, persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Curtea de Apel Galaţi trebuie să pronunţe un verdict până în 2016, când au loc alegeri locale, pentru a limpezi situaţia în care s-a aflat primarul din Vânători şi pentru a stabili dacă acesta va avea sau nu interdicţie să candideze pentru un nou mandat.

Publicat în Comunitate

Cele trei cadre medicale din Brăila acuzate de luare de mită, printre care se numără şi şefa Serviciului de expertiză medicală, Ana Boală, au fost plasate sub control judiciar de Curtea de Apel Galaţi la sfârşitul săptămânii trecute, decizia instanţei fiind definitivă. Procurorii anticorupţie gălăţeni susţin că, în perioada aprilie - iunie 2015, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, Ana Boală, având ajutorul altor cadre medicale din subordine, dar şi al altor persoane, a acordat grade de handicap în schimbul unor sume de bani (între 50 şi 500 de lei de pacient), persoanelor care nu se încadrează în diagnosticele necesare, astfel încât acestea să poată să obţină pensii de handicap. Concret, în perioada 27 aprilie - 16 iunie 2015, Ana Boală a primit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de la 73 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă, diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare. Banii şi produsele au fost primite în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale ale pacienţilor, pentru a stabili gradul de invaliditate al acestora, astfel încât aceştia să beneficieze de pensie de invaliditate ori pentru revizuire medicală sau pentru prelungirea concediului medical peste 180 de zile. 

 

Primeau între 50 şi 200 de lei de la pacienţi

 

În aceeaşi perioadă şi în acelaşi scop, Rodica Ţone a primit de la 72 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare. Cristinel Andreicuţ a primit suma totală de 1.250 de lei, de la opt pacienţi examinaţi (între 50 şi 200 de lei de pacient), în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale, în vederea obţinerii pensiei de handicap. Ana Boală a fost surprinsă în flagrant  de procurorii anticorupţie pe când primea 500 de lei de la un pacient. Medicul vrea să pună punct procesului înainte ca acesta să înceapă şi doreşte să uzeze de procedura simplificată a judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei. „Doctorul Ana Boală recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, nu contestă încadrarea juridică a acestora şi, de asemenea, nu contestă probele admistrate în faza de urmărire penală. Doreşte ca judecata să se facă exclusiv în baza acestor probe, în plus solicitând doar proba cu înscrisuri, în circumstanţiere. Este de acord cu emiterea rechizitoriului şi trimiterea în judecată pentru săvârşirea faptei de care este incriminată”, ne-a declarat Ştefan Panţuru, avocatul şefei Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila. 

Publicat în Regional