Potrivit Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), în ziua de 26.05.2021, la ora 00:30:37 (ora României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.7, la adâncimea de 131 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 72 km E de Braşov, 75 km NE de Ploieşti, 118 km V de Brăila, 119 km S de Bacău, 119 km V de Galaţi, 126 km N de Bucureşti, 150 km NE de Piteşti, 187 km E de Sibiu, 191 km N de Ruse şi 199 km SV de Iaşi, precizează INCDFP.

Publicat în Eveniment

Potrivit Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), în ziua de 24 mai 2021, la ora 01:33:21 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea, un cutremur slab, cu magnitudinea ml 3.0, la adâncimea de 70 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 84 km E de Braşov, 89 km S de Bacău, 105 km NE de Ploieşti, 113 km V de Galaţi, 117 km NV de Brăila, 156 km N de Bucureşti, 170 km SV de Iaşi, 175 km NE de Piteşti, 196 km E de Sibiu, 216 km SV de Chişinău, transmite INCDFP.

Publicat în Eveniment
Vineri, 09 Aprilie 2021 23:24

Cutremur cu magnitudinea de 4,5 în Vrancea

În ziua de 09.04.2021, la ora 21:36:46 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.5, la adâncimea de 77 km.

"Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 81 km E de Brașov, 89 km S de Bacău, 105 km NE de Ploiești, 117 km V de Galați, 120 km NV de Brăila, 156 km N de București, 170 km SV de Iași, 173 km NE de Pitești, 192 km E de Sibiu, 218 km SV de Chișinău", potrivit INCDFP.

Publicat în Regional

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 08 aprilie 2021, la ora 22:54:49 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.8, la adâncimea de 139 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 73 km E de Braşov, 88 km NE de Ploieşti, 105 km S de Bacău, 119 km V de Galaţi, 120 km V de Brăila, 140 km N de Bucureşti, 159 km NE de Piteşti, 186 km SV de Iaşi, 187 km E de Sibiu, 204 km N de Ruse.

De asemenea, în ziua de 09 aprilie 2021, la ora 05:20:23 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 140 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 79 km E de Braşov, 94 km NE de Ploieşti, 100 km S de Bacău, 114 km V de Galaţi, 116 km NV de Brăila, 145 km N de Bucureşti, 166 km NE de Piteşti, 180 km SV de Iaşi, 193 km E de Sibiu, 210 km N de Ruse, potrivit INCDFP.

Publicat în Regional

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 31 martie 2021, la ora 12:21:34 (ora locală a României), s-a produs în în zona seismică Vrancea, Buzău, un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 111 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 67 km E de Braşov, 75 km NE de Ploieşti, 117 km S de Bacău, 123 km V de Brăila, 124 km V de Galaţi, 127 km N de Bucureşti, 148 km NE de Piteşti, 182 km E de Sibiu, 192 km N de Ruse şi 199 km SV de Iaşi, potrivit INCDFP.

Publicat în Regional
Duminică, 28 Februarie 2021 12:54

Cutremur de 4.2 în România

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunţat că sâmbătă, 27 februarie 2021, la ora 23:13:10 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.2, la adâncimea de 126 km.

Potrivit INCDFP, seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 69 km E de Braşov, 77 km NE de Ploieşti, 116 km S de Bacău, 121 km V de Brăila, 122 km V de Galaţi, 129 km N de Bucureşti, 150 km NE de Piteşti, 183 km E de Sibiu, 194 km N de Ruse şi 197 km SV de Iaşi.

Publicat în Regional

4 din 10 români consideră că incendiile reprezintă cea mai mare ameninţare pentru locuinţa lor, în timp ce 3 români din 10 plasează cutremurul pe primul loc în acest top al riscurilor care le ameninţă casa, arată rezultatele unui sondaj realizat în cadrul campaniei de informare „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”. 

Astfel, la întrebarea „Care crezi că este cea mai mare ameninţare pentru casa ta?”, 38,1% dintre participanţii la sondaj au indicat izbucnirea unui incendiu în locuinţa lor sau în casa vecinilor, iar 30,5% au menţionat cutremurul. În acelaşi timp, 15,4% dintre respondenţi au menţionat inundarea provocată de apa din conducte, iar 10,4%, spargerea locuinţei de către hoţi. De asemenea, alunecările de teren (alese de 1,8% dintre participanţii la sondaj) şi inundaţiile (0,9%) au ocupat ultimele locuri în topul riscurilor de care se tem românii.

La sondaj au participat 1766 de respondenţi, dintre care 50% femei şi 50% bărbaţi. 62% dintre aceştia locuiesc la bloc, iar 78% dintre respondenţi sunt din mediul urban. 

Conform declaraţiilor respondenţilor, 43% dintre ei au avut o inundare provocată de spargerea conductelor (80% dintre aceştia locuind la bloc), iar 4,93% au avut un incendiu în locuinţă.

Aproape jumătate dintre români au auzit de o spargere a locuinţei în vecini. 4 din 10 postează fotografii pe Facebook atunci când sunt plecaţi 

49,7% dintre participanţii la sondajul organizat în cadrul campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe” au auzit de o spargere a unei locuinţe care a avut loc fie în zone învecinate, fie în acelaşi bloc cu ei, pe aceeaşi stradă sau în acelaşi cartier cu ei. De asemenea, 13,1% au declarat că au primit în casă o persoană străină (care invocă motive precum vânzări de bunuri, executări lucrări construcţii/reparaţii, solicitare ajutor etc.).

4 din 10 români (37,2%) postează fotografii din călătorie pe Facebook sau pe alte reţele de socializare în timp ce sunt plecaţi în vacanţă, arată rezultatele sondajului. De asemenea, 18% dintre respondenţi au declarat că atunci când pleacă în vacanţă vorbesc despre acest lucru pe Facebook sau pe alte reţele de socializare.

Publicat în National
Joi, 29 Octombrie 2015 00:00

Satul Izvoarele s-a cutremurat din nou

Marţi a fost chiar o zi cu ghinion pentru greu încercaţii localnici din satul Izvoarele. Oamenii se plâng că satul lor s-a cutremurat de nu mai puţin de cinci ori. Patru dintre seisme au fost comfirmate şi pe site-ul Institutului de Fizică a Pămîntului. Mesele au săltat, uşile au bubuit şi au tremurat iar icoanele unei bătrâne au fost salvate în ultima clipă. Unul dintre seisme a fost prins de camerele de supraveghere de la magazinul din sat. Pe imagini se vede clar cum cad produse, oamenii îşi fac cruci şi rafturile tremură. 

„Pe mine m-a prins între uşi. Se mişcau uşile de nu ştiam ce să mai fac. M-am îngrozit. Am zis că ne înghite pământul. Unul dintre cutremure a fost mai rău decât acela de şase grade de anul trecut. Cred că aşa ne-o fi scris, să ne înghită pământul”, spunea Sultana Necula. 

Oamenii spun că de la ora 13.30 au început seismele şi au ţinut-o aşa cam până la ora 17. Unii dintre oameni şi-au notat pe caiete ca măcar să aibă propria dovadă că nu li se pare şi să ştie ce şi cum să spună autorităţilor. Aşa a făcut şi Sanda Gurău. „ Mi le-am notat pe toate. De fapt am notat patru dintre ele. Stau cu frica în sân. Trecea un cutremur, marţi, apărea altul... Uite aşa îmi juca masa şi tremura... Mi-am luat un caiet şi am scris la ce ore au fost. Au început de la 13.30 şi până la 15 şi la ora 17.30 au ţinut-o aşa, cinci au fost. Mi-a fost şi frică să dorm, să nu cadă casa pe mine. Mai mult nu am dormit noaptea asta”, a spus Sanda Gurău. Valentina Popa are 90 de ani şi spune că aşa de rău nu a simţit cutremurele nici acum doi ani. 

„Ne-a zguduit cu tot cu casă, de am zis că murim, nu alta. Au apărut şi alte crăpături iar cele vechi s-au adâncit. Se duce casa cu noi. Aveam icoanele în hol, sprijinite de borcane. A căzut borcanul cu făină dar eu am ajuns chiar când să cadă icoanele şi le-am prins”, spunea Valentina Popa. Primarul din Slobozia Conachi, comuna de care ţine satul Izvoarele, a fost alertat şi el de localnici. 

„Am luat legătura şi la judeţ şi la Prefectură şi la Institutul de Fizică a Pământului. Ne-au spus şi ei că aparatele au prins două cutremure mari, de peste trei grade, dar care erau la adâncime mică, de aceea s-au simţit aşa rău. Au spus că vin de la Bucureşti să recalibreze aparatele de la staţia seismică şi poate vor da şi un răspuns oamenilor, că toţi sunt speriaţi”, a spus primarul Ion Neculau.

Publicat în Știrea zilei

Cel mai mare seism din Nepal din ultimii 81 de ani, produs sâmbătă, cu o magnitudine de 7,8, urmat duminică de mai multe replici, dintre care cea mai puternică a fost de 6,7, este rezultatul ciocnirii a două mari plăci tectonice, cea indiană şi cea euroasiatică, explică specialiştii de la Institutul american de geofizică (USGS).

„Placa indiană avansează către Tibet cu o viteză de ordinul a 2 centimetri pe an şi încearcă să intre sub platoul tibetan”, a declarat Jerome Vergne, seismolog la Observatorul pentru Studierea Pământului din Strasbourg, citat de AFP. „Această suprapunere nu se face continuu, ci sacadat. Acolo a avut loc o asemenea mişcare bruscă foarte mare, adică o ruptură brutală pe falia dintre cele două plăci”, a mai spus el.

Replici, potenţial foarte puternice, ale cutremurului de sâmbătă sunt previzibile în lunile şi anii care vor urma în Nepal, unde cercetătorii se aşteaptă la „seisme majore”.

Cutremurul de sâmbătă a fost produs de ruptura unei mari falii, care a generat unde cu atât mai puternice cu cât fenomenul a fost foarte rapid. Ruptura a început la nord-vest de capitala ţării, Kathmandu, şi s-a propagat către est, pe aproximativ o sută de kilometri. „Partea superficială, de la sud de Kathmandu, nu s-a spart, ceea ce înseamnă că zona nu a fost complet deblocată de acest seism”, aşa încât anii următori vor fi „o perioadă delicată”, a apreciat Pascal Bernard, seismolog la Institutul pentru fizica globului pământesc din Paris.

Această ciocnire a plăcilor tectonice stă la originea lanţului Munţilor Himalaya, aminteşte AFP, menţionând că, în regiunea respectivă, există falii imense, cu planuri înclinate foarte lungi, care pot genera mari zone de contact. În regiunea himalayană se vor mai înregistra cutremure majore, putând chiar depăşi magnitudinea celui de sâmbătă, a estimat Pascal Bernard, precizând că acest lucru se poate întâmpla „în câteva zeci sau chiar sute de ani”. „Ceea ce este mai rău abia urmează, dar s-ar putea să se întâmple peste câteva secole”, a opinat el.

Înaintea celui de sâmbătă, un mare cutremur s-a produs  din cauza apropierii plăcilor tectonice - în 1934 la Kathmandu, iar anterior acestuia, în anul 1255.

Publicat în Mapamond
Pagina 5 din 5