Temperaturile ridicate din perioada verii au cauzat mii de decese asociate valurilor de căldură înregistrate în Germania în perioada 2018-2020, potrivit unui studiu publicat recent, informează DPA.
Este pentru prima dată când o mortalitate excesivă provocată de valurile de căldură a fost înregistrată în trei ani consecutivi după ce astfel de studii au început să fie realizate în 1992, au anunțat cercetătorii de la Institutul Robert Koch, Agenția germană de mediu UBA și Serviciul de Meteorologie din Germania (DWD) într-un studiu publicat în revista medicală Deutsches Arzteblatt.
Temperaturile ridicate pot să îngreuneze funcționarea sistemului cardiovascular și să accentueze o serie de afecțiuni preexistente, precum bolile respiratorii.
Întrucât căldura este arareori recunoscută drept o cauză directă a unui deces, autorii studiului au folosit metode statistice în analiza lor.
Vara din anul 2018 a ocupat locul al doilea în topul celor mai călduroase veri de la începutul măsurătorilor meteorologice în Germania, cu o durată neobișnuit de lungă de caniculă și cu temperaturi medii săptămânale extrem de ridicate.
Aproximativ 8.700 de decese asociate căldurii au fost înregistrate în 2018, despre care autorii studiului au spus că a fost un an cu valori similare celor raportate în anii 1994 și 2003, când aproximativ 10.000 de decese au fost asociate cu perioadele caniculare.
În 2019, cercetătorii germani au estimat că numărul acestor decese a fost de 6.900, comparativ cu cele 3.700 estimate în 2020. În 2021 nu a existat o mortalitate excesivă asociată valurilor de căldură.
Studiul notează că impactul temperaturilor ridicate asupra mortalității din Germania a scăzut ușor, în general, după 1992.
Acest fapt indică o anumită adaptare la căldură, ce a constat în schimbări comportamentale privind consumul adecvat de lichide, căutarea zonelor umbrite și a spațiilor închise mai răcoroase și purtarea unor articole vestimentare care permit o mai bună ventilare.
Chiar și în acest context, datele din 2018-2020 arată că episoadele de căldură continuă să reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate în Germania, au declarat autorii studiului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Armele au devenit cauza principală de deces în rândul tinerilor americani, depăşind accidentele rutiere, indică un studiu recent al autorităţilor sanitare ce arată o creştere masivă a omuciderilor cu arme de foc în SUA, precum atacul recent dintr-o şcoală din statul Texas soldat cu 19 copii ucişi, transmite AFP.
În 2020, 4.368 de copii şi adolescenţi până în 19 ani au decedat ca urmare a rănilor cauzate de arme de foc, ceea ce reprezintă o proporţie de 5,4 la 100.000 de persoane din această categorie a populaţiei, potrivit unei statistici publicate de Centrul de prevenire şi luptă împotriva maladiilor (CDC).
Pentru comparaţie, 4.036 de decese au fost imputate accidentelor rutiere în categoria de vârstă analizată.
Diferenţa între decesele provocate de accidente rutiere şi cele de arme de foc s-a redus ca urmare a măsurilor de ameliorare a securităţii rutiere luate de-a lungul anilor, simultan cu o creştere a numărului incidentelor cu arme.
Cele două curbe s-au intersectat în 2020, rezultatele acestei evoluţii fiind publicate săptămâna trecută de New England Journal of Medicine (NEJM).
Noile date coincid cu alte studii privind o creştere a violenţelor cu arme de foc în timpul pandemiei de COVID-19. Motivele acestei creşteri sunt multiple, dar ''nu se poate presupune că se va reveni la nivelurile pre-pandemice''.
Din punct de vedere geografic, rata deceselor cauzate de arme de foc este cea mai importantă în capitala federală Washington DC, urmată de statele Louisiane şi Alaska. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

China a raportat luni trei decese asociate COVID-19 la Shanghai, primele anunţate în mod oficial după decretarea unui nou lockdown la sfârşitul lunii martie în capitala economică a acestei ţări, informează AFP.
China, care continuă să respecte strategia sa "zero COVID", a înregistrat până în prezent doar 4.641 de decese asociate noului coronavirus, descoperit iniţial pe teritoriul său la sfârşitul anului 2019.
Într-un comunicat difuzat pe reţelele de socializare, Primăria din Shanghai a precizat că cele trei decese au fost înregistrate la persoane în vârstă care prezentau comorbidităţi.
Precedentele două decese anunţate de China au fost raportate la jumătatea lunii martie în provincia Jilin din nord-estul ţării, frontalieră cu Coreea de Nord.
Shanghai reprezintă zona afectată de cea mai gravă epidemie virală din China de la începutul pandemiei de coronavirus, raportând zeci de mii de cazuri noi de COVID-19 în fiecare zi.
Cei 25 de milioane de locuitori ai acestui oraş au fost plasaţi într-un lockdown strict de la sfârşitul lunii martie, iar mulţi dintre ei se plâng, printre alte neplăceri, de probleme majore în ceea ce priveşte aprovizionarea cu bunuri de primă necesitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 11 martie 2022, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 110; persoane vindecate – 102; teste efectuate –  622; persoane decedate – 3.

Publicat în Comunitate
Vineri, 04 Martie 2022 08:01

45 de ani de la Cutremurul din '77

Cutremurul din 1977 a fost cel mai distructiv din istoria României. Astăzi, 04 martie 2022, se împlinesc 45 de ani de la acest eveniment tragic, Cutremurul din '77. Acesta s-a produs la ora 21:22:22, în data de 04 martie 1977, şi a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti, notează ziuaconstanta.ro.

În istorie, cel mai puternic cutremur românesc a avut o magnitudine de 7,9-8,2 pe scara Richter, producându-se la data de 26 octombrie 1892. A durat 2 minute şi 30 de secunde şi s-a resimţit în toată Europa. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in Bucureşti unde peste 33 de clădiri s-au prăbuşit.

Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Deşi cutremurul a fost foarte puternic (unda de şoc simţindu-se aproape în toţi Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 05 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 pe scara Richter.

Unde era Nicolae Ceaușescu

În seara zilei de 04 martie 1977, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preşedintele Nigeriei în cinstea oaspeţilor. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, preşedintele român s-a aşezat şi l-a anunţat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

În timpul nopţii, o aeronavă a adus delegaţia română înapoi în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de Elena, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire. Cu ajutoare de la Crucea Roşie (mai ales câini dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii şi pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieţi.

Marii oameni ai României care au murit atunci:

- Toma Caragiu, actor român de teatru şi film (n. 1925);
- Corneliu M. Popescu, traducător român (n. 1958);
- Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933);
- A. E. Baconski poet, prozator, eseist român (n. 1925);
- Savin Bratu, critic, istoric şi teoretician literar român (n. 1925);
- Daniela Caurea, poetă română (n. 1951);
- Mihail Petroveanu, critic şi istoric literar român (n. 1923);
- Veronica Porumbacu, poetă şi prozatoare română (n. 1921);
- Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar român (n. 1923);
- Alexandru Bocăneţ, regizor român de televiziune (n. 1944);
- Doina Badea, interpretă română de muzică uşoară (n. 1940);
- Eliza Petrăchescu, actriţă română de teatru şi film (n. 1911);
- Tudor Dumitrescu, pianist şi compozitor român (n. 1957);
- Ioan Siadbei, lingvist şi istoric literar român (n. 1903);
- Constantin Baciu, prozator şi publicist român (n. 1911);
- Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914);
- Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915);
- Filofteia Lăcătuşu, solistă de muzică populară (n. 1947).

Publicat în National

Astăzi, joi, 3 martie, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru militarii căzuţi la datorie în tragedia aviatică de la Constanţa. „Am pierdut, aseară, 8 români curajoşi, 8 militari dedicaţi ţării lor şi misiunilor care le-au fost încredinţate, 8 camarazi. În toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei opt militari căzuţi la datorie. Dumnezeu să-i odihnească!“, a transmis MApN.

Publicat în National

Potrivit MApN, cei 7 militari români care și-au pierdut viața în accidentul aviatic din această seară sunt:

Locotenent-comandor Bogdan Florin, pilot, în vârstă de 41 de ani, angajat din anul 2003, avea la activ peste 1500 de ore de zbor, era căsătorit şi avea trei copii.

Locotenent Pătrașcu Sorin, copilot, în vârstă de 27 de ani, angajat din anul 2016, avea 500 de ore de zbor, necăsătorit.

Maistrul militar Banu Gelu, angajat din anul 1993 în vârstă de 53 de ani, avea la activ peste 1700 de ore de zbor, era căsătorit şi avea doi copii.

Caporal Lateș Cătălin, operator căutare salvare, 29 de ani, angajat din 2021, căsătorit și avea doi copii.

Sergent Marinescu Ionuț, personal de însoțire medico-sanitar, 44 de ani, angajat din 2021, căsătorit, un copil.

Maistru militar cls I Carp Vlad, 39 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, căsătorit, un copil.

Maistru militar cls II Bosoi Sergiu, 37 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, angajat din 2005, căsătorit, doi copii.

Reamintim că elicopterul militar, tip IAR 330-Puma al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, decolase de urgență în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța, la aproximativ 11 km de aerodrom.

Operațiunile de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR sunt încă în desfășurare.

Publicat în National

UPDATE: Alte două decese au fost confirmate în urma accidentului aviatic din această seară. Pe lângă cei cinci militari declarați decedați, în elicopter se mai aflau două persoane, scafandri, care, de asemenea, și-au pierdut viața.

"În accidentul aviatic în care a fost implicat  elicopterul IAR 330-Puma, în această seară, şi-au pierdut viaţa 7 militari. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicați inițial, urcaseră la bord și doi salvatori pe mare din cadrul Forțelor Navale Române", anunță MApN.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Elicopterul - IAR-330 Puma - s-a prăbușit căutând o aeronavă militară - Mig 21 LanceR - dispărută. Subiect relatat de Monitorul de Galați AICI.

Aeronava militară căutată s-a prăbuşit în zona Cogealac, județul Constanța. Pilotul nu este găsit încă. Ulterior, elicopterul care a plecat în căutarea aeronavei militare s-a prăbușit, iar cei cinci militari de la bord au murit.

„O seară neagră pentru Armata Română. Toți cei cinci membri au fost găsiți morți. Se caută în continuare pilotul (n.r. aeronavei militare). Sunt condiții delicate în zona Dobrogei”, au transmis reprezentanții MApN.

Publicat în National

Ambasada Ucrainei la Bucureşti anunţă că, de duminică până marţi, 352 de persoane, inclusiv 14 copii, au fost ucise în conflictul Rusia-Ucraina.
Potrivit unui comunicat de presă al misiunii diplomatice, peste 1.680 de persoane au fost rănite, între acestea numărându-se 116 copii.
Doar în Kiev au fost ucişi, de la începerea conflictului până duminică, 9 civili (printre care un copil), 4 persoane a căror identitate este necunoscută şi 18 persoane care luptau pentru apărarea teritoriului.
În capitala Ucrainei au fost rănite 106 persoane, 47 civili, inclusiv 3 copii. Ambasada Ucrainei aminteşte că 16 copii au fost ucişi de la începutul invaziei.
Potrivit comunicatului misiunii diplomatice, în perioada 24-28 februarie, inamicul a pierdut 5.300 de militari, au fost distruse 29 de aeronave, 29 de elicoptere, 191 de tancuri, 816 blindate, au fost doborâte 5 drone şi au fost lovite 2 nave militare. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 22 februarie 2022, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 116; persoane vindecate – 291; teste efectuate – 1.545; persoane decedate – 10.

„La nivelul judeţului Galaţi au fost raportate 10 decese. Este vorba despre 10 pacienţi - şapte bărbaţi de 63, 73, 74, 75, 78, 79 şi 90 de ani şi trei femei de 66, 81 şi 82 de ani - confirmaţi cu SARS-CoV-2. 8 dintre pacienţi nu erau vaccinaţi împotriva COVID-19, iar doi - bărbat de 74 şi femeie de 66 de ani -, cu multiple comorbidităţi, erau vaccinaţi Pfizer (doza 2 pe 09.07.2021, respectiv 04.12.2021)“, precizează Prefectura Galaţi.

În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 21 februarie 2022, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 188 de persoane (33 prima doză, 87 doza 2 şi 68  doza 3).

„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean – 397.121. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 147.610. Totodată, 45.834 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 1.583 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 54.484  persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare“, menţionează Prefectura Galaţi.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 18