Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 130% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2020, iar România se află printre statele membre UE cu un declin pe acest segment, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut luna trecută, încă este mult sub nivelul anterior pandemiei (minus 24% comparativ cu decembrie 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 383.720 în decembrie 2021, comparativ cu 166.990 în decembrie 2020 şi 504.270 în decembrie 2019.
Statele membre UE care au consemnat un declin al zborurilor comerciale în decembrie 2021 au fost Croaţia (minus 6% comparativ cu decembrie 2019), Grecia (minus 8%), Cipru (minus 9%) Portugalia (minus 13,9%), Estonia (minus 15,3%), Spania (minus 16,1%), Luxemburg (minus 16,4%), Belgia (minus 17,1%), Bulgaria (minus 19,2%), Olanda (minus 20,1%), Malta (minus 21,4%), Franţa (minus 21,6%), Polonia (minus 22%), Lituania (minus 22,2%), Italia (minus 22,4%) şi România (minus 22,6%), cea mai semnificativă scădere, de peste 40%, fiind în Austria şi Cehia (ambele cu minus 41%).
Industria de transport aerian s-a redresat lent în 2021. Deşi primele luni din 2021 nu au arătat semne de redresare: ianuarie (minus 68% comparativ cu perioada similară din 2019), februarie (minus 73%), martie (minus 71%) şi aprilie (minus 70%), situaţia a început să se schimbe în mai (minus 67%), iunie (minus 54%) şi august (minus 31%). Septembrie (minus 33%), octombrie (minus 30%), noiembrie (minus 26%) şi decembrie (minus 24%) arată o revenire spre situaţia anterioară pandemiei.
Per ansamblu, comparând 2019 cu 2021, cea mai semnificativă redresare a numărului zborurilor comerciale în UE a fost în Grecia (minus 29%), Cipru (minus 38%) şi Luxemburg (minus 39%), la polul opus fiind Irlanda (minus 64%), Slovenia şi Cehia (ambele cu minus 62%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Partidul Alianţa Pentru Patrie (APP) - filiala Galaţi semnalează, prin intermediul unui comunicat de presă, că, la începutul anului 2021, România avea 19,2 milioane locuitori, după datele INS, cu 3,6 milioane locuitori mai puţini faţă de populaţia înregistrată la recensământul din 1992 (22,8 milioane de persoane).

"În 2020, scăderea populaţiei a fost îngrijorător de mare, pentru un singur an, de 143 mii locuitori (raport între născuţi vii şi decese). Chiar dacă la nivel european asistăm la un proces normal de îmbătrânire demografică şi scădere a populaţiei în ansamblu, România se remarcă printr-o scădere mult mai accelerată datorită migraţiei cetăţenilor săi către alte state din ultimii 32 de ani, dar şi prin numărul mare de decese din ultimul an, cu 37.624 mai mulţi decedaţi decât în 2019. Cauzele pot fi puse pe seama virusului SARS-CoV-2, dar şi pe lipsa cronică a medicamentelor, a unor tratamente eficiente şi a infecţiilor nosocomiale care ne bântuie spitalele", se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, la recensământul din 1992, oraşul Galaţi număra 327.928 de locuitori, în 2020 avea 305.929, adică cu aproape 22 de mii de oameni mai puţin. "Ciferele prezentate vorbesc de la sine, depopularea României a fost şi este, după Revoluţia din 1989, o consecinţă a acţiunilor iresponsabile a unor politicieni, aflaţi vremelnic la cârma puterii acestei ţări, care, doar cu mici excepţii, nu au iubit-o şi şi-au făcut ca scop propria bunăstare, decât să se pună în slujba celor care i-au votat", se mai arată în comunicatul APP - filiala Galaţi.

Partidul lui Liviu Dragnea de la Galaţi consideră că se impun măsuri urgente de scădere a declinului demografic al ţării: "Având în vedere cele de mai sus, Alianţa Pentru Patrie, Filiala Galaţi, consideră că se impun măsuri urgente de scădere a declinului demografic al ţării prin măsuri de dezvoltare sănătoase, creşterea a nivelului de trai, a productivităţii interne, prin asigurarea de asistenţă şi tratamente medicale eficiente, instituirea unor măsuri economice de protejare a cetăţenilor împotriva valului de scumpiri ale energiei electrice, gazelor, carburanţilor şi a măririi preţurilor".

Totodată, filiala APP de la Galaţi face un apel la încetarea agresiunii statului împotriva propriilor cetăţeni, "prin promovarea unor mesaje manipulatorii, mincinoase, otrăvitoare, prin segregarea între vaccinaţi şi nevaccinaţi, prin limitarea drepturilor omului, a nerespectării Tratatului de la Nurnberg, a Convenţiei de la Oviedo, împotriva călcării în picioare a Constituţiei României şi a impunerii unui certificat COVID, total discriminatoriu şi fără suport cu adevărat ştiinţific. APP consideră că sursa creării situaţiei de mai sus se află în incompetenţa guvernării USR şi PNL şi a unui Preşedinte de stat profund conflictual şi avid de putere", conchide APP Galaţi comunicatul citat.

Publicat în Politica

Anul trecut, 11 din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat o scădere a valorii producţiei agricole, cel mai semnificativ declin fiind în România (minus 11,3%), Malta şi Bulgaria (ambele cu minus 4,5%), Finlanda (minus 3,9%), Ungaria şi Olanda (ambele cu minus 3,1%), arată datele publicat luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În contrast, cea mai semnificativă creştere, în termeni relativi, a fost înregistrată în Lituania (8,6%), Irlanda (4,6%), Slovacia (3,8%), Letonia (3,1%) şi Cipru (2,8%).
În 2020, valoarea producţiei agricole în UE s-a situat la 414,1 miliarde euro, în scădere cu 1,1% faţă de 2019.
Cei mai mari producători agricoli din UE au fost anul trecut: Franţa (cu o valoare a producţiei agricole de 76,3 miliarde euro, sau 18,4% din totalul Uniunii Europene), Germania (57,6 miliarde euro, sau 13,9%), Italia (56,9 miliarde euro, sau 13,7%), Spania (52,3 miliarde euro, sau 12,6%), Olanda (28,2 miliarde euro, sau 6,8%) şi Polonia (26,4 miliarde euro, sau 6,4%).
În rândul celor mai mari producători agricoli din UE, valoarea producţiei agricole a scăzut cu 2,3% în Italia, cu 1,9% în Franţa şi cu 1,6% în Germania, dar a crescut cu 1,1% în Spania.
În 2020, valoarea producţiei vegetale a blocului comunitar şi valoarea producţiei animale a UE au înregistrat scăderi de 1% şi, respectiv, de 1,1%.
În 2019, România era al şaptelea producător agricol din blocul comunitar, cu o valoare a producţiei agricole de 19 miliarde euro, sau 5% din totalul Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Beneficiile în urma declinului preţului ţiţeiului ar putea să nu se materializeze până când cererea nu se va redresa pe plan global şi băncile centrale din economiile avansate nu renunţă la ratele dobânzilor extrem de scăzute, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, transmite Bloomberg.
În pofida scăderii preţului petrolului din iunie 2014, economiştii încă aşteaptă efectele pozitive ale acestor evoluţii. În timp ce principalul motiv al declinului a fost creşterea livrărilor pe plan global, noul raport al FMI arată că anul trecut cererea pe plan intern a fost mai slabă decât s-a estimat în statele exportatoare de ţiţei, în timp ce importatorii de petrol, cum ar fi SUA şi Europa, au înregistrat o cerere în linie cu aşteptările analiştilor.
Într-o perioadă în care preţul petrolului este scăzut şi băncile centrale nu pot reduce şi mai mult ratele dobânzilor, "declinul inflaţiei în urma costurilor de producţie mai scăzute majorează rata reală a dobânzii, făcând împrumuturile mai scumpe şi afectând cererea", se arată în raportul FMI. Dimpotrivă, când preţul ţiţeiului creşte şi băncile centrale ezită să adopte majorări agresive ale ratelor dobânzilor, preţurile mai ridicate sunt aşteptate să fie "expansioniste prin scăderea ratei reale a dobânzii", susţin cercetătorii FMI conduşi de economistul şef Maurice Obstfeld.
Deşi consumatorii beneficiază de pe urma preţului scăzut al combustibilului, inflaţia scăzută persistentă face mai dificilă sarcina băncilor centrale, conform FMI.
"Actualul mediu economic caracterizat prin preţul istoric scăzut al ţiţeiului ar putea aprinde o serie de probleme, inclusiv intrarea în incapacitate de plată, probleme care pot stimula turbulenţele deja existente pe pieţele financiare. Posibilitatea unor astfel de efecte negative arată cât de urgentă este sprijinirea cererii de comunitatea globală, împreună cu o serie de reforme structurale şi financiare specifice fiecărei ţări", se arată în raportul Fondului Monetar Internaţional.
Exportatorii de ţiţei ar fi trebuit să reducă cheltuielile guvernamentale şi să majoreze veniturile bugetare, a declarat luna trecută directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.
Preţul barilului de petrol a scăzut cu peste 70% în ultimele 18 luni, iar acest lucru reprezintă o problemă pentru exportatorii de ţiţei.

Publicat în Mapamond

În general, se poate presupune că pe viitor planeta va deveni mai aglomerată. Oamenii se reproduc continuu şi, cu excepţia unor incidente de amploare, populaţia lumii ar urma să crească oarecum constant în următoarele decenii. Lucru demonstrat şi de proiecţiile actualizate ale Departamentului pentru Afaceri economice şi sociale al ONU – Divizia Populaţie, date publicităţii recent, care estimează că lumea va ajunge la 11,2 miliarde de oameni în 2010, adică un spor de 52% faţă de actualele estimări.

Oricât de spectaculoasă ar fi această creştere, unele regiuni ale lumii ar urma să aibă sporuri mult mai mari decât altele. Peste jumătate din creşterea populaţiei mondiale, în următorii 35 de ani, ar urma să se înregistreze în Africa, de exemplu, dar pe de altă parte, unele ţări nu vor avea nici un fel de spor de locuitori.

De fapt, ultimele proiecţii ONU asupra populaţiei constată că 48 de ţări din lume vor înregistra un declin al populaţiei până în 2050. De asemenea, singularizează 11 ţări care, din motive ca declinul ratei natalităţii şi emigraţie, ar urma să piardă peste 15% din populaţie, în deceniile următoare.

Dacă această tendinţă se menţine, situaţia ar putea deveni şi mai dramatică. Conform celei mai recente prognoze a ONU, unele ţări ar urma să piardă peste jumătate din populaţia lor până în 2100. Desigur, este vorba doar de proiecţii şi situaţia ar putea lua o altă întorsătură – de exemplu, ONU crede că există o probabilitate de 23% ca populaţia lumii să se stabilizeze sau chiar să scadă până în 2100.

Iată cele 11 ţări care ar urma să piardă cei mai mulţi locuitori până în 2100:

Lituania - va pierde 30,1% din populaţia sa;

Ungaria - va pierde 34% din populaţia sa;

Japonia - va pierde 34,3% din populaţia sa;

Letonia - va pierde 35,2% din populaţia sa;

Croaţia - va pierde 38,3% din populaţia sa;

Serbia - va pierde 39,7% din populaţia sa;

Ucraina - va pierde 41,1% din populaţia sa;

România - va pierde 45,2% din populaţia sa;

Bosnia-Herţegovina - va pierde 49,6% din populaţia sa;

Bulgaria - va pierde 52,4% din populaţia sa;

Republica Moldova - va pierde 54,4% din populaţia sa.

Publicat în Mozaic