România va depune la toamnă, la Comisia Europeană, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include țintele și jaloanele cu termen de finalizare trimestrele 1 și 2 din acest an, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cererea de plată are în total 51 de ținte și jaloane iar conform Regulamentului CE, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN și aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.
Marți a avut loc, la Guvern, întâlnirea săptămânală a Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor și reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (președinte), împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (vicepreședinte).
În cadrul întâlnirii la care au participat ministrul Marcel Boloș și secretarul de stat Carmen Moraru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat celor 16 ministere cu rol în îndeplinirea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR o analiză care să permită identificarea și soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat până la sfârșitul lunii septembrie.
Conform cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, MIPE îndeplinește rolul de coordonator național și punct unic de contact în relația cu CE, responsabil cu monitorizarea și punerea în aplicare a PNRR.
"Pentru sfârșitul trimestrului 3 al acestui an, ministerele de linie au de îndeplinit 24 de ținte și jaloane și obiectivul nostru comun, la nivel de Guvern, este să ne asigurăm că România își îndeplinește toate angajamentele asumate prin PNRR. Până în acest moment, toate jaloanele au fost îndeplinite în calendarul asumat, atât cele cu termen sfârșitul anului 2021, cât și cele cu termen de finalizare 31 martie și 30 iunie 2022 și vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern pentru acest efort. După cum știți, ieri am demonstrat că platforma informatică PNRR asigură transparența în ceea ce privește beneficiarii reali ai finanțărilor. Până la data efectuării primei plăți, CE poate solicita clarificări și suntem gata să le răspundem la fel de prompt ca până acum. Este un proces în derulare cu mecanisme în premieră pentru România, dar rezultatele arată că le putem gestiona eficient. Cererea de plată nr. 1 își va urma parcursul procedural și ne pregătim pentru a doua, în această toamnă", a precizat ministrul Marcel Boloș.
Potrivit MIPE, România este printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, față de 10-20, cât și-au stabilit alte state membre.
Din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare și reziliență, doar 13 state membre, printre care și România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
La data de 31 mai 2022, România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată aferentă implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2.994.815.908 euro, din care 2.037.146.414 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 907.669.494 euro sprijin sub formă de împrumut. Aceasta include 21 de jaloane și ținte, care au avut termen de realizare trimestrul IV 2021. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Sesiunile de depunere a dosarelor în cadrul Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi au fost prelungite, informează Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
"Administraţia Fondului pentru Mediu a prelungit sesiunea de înscriere atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoane juridice, inlusiv UAT -uri şi instituţii publice, în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Programul Rabla Clasic) şi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) până la data de 31 iulie 2022", se menţionează în comunicat.
De asemenea, sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi, a fost prelungită până la data de 12 august 2022.
"Am decis să prelungim perioada de depunere a dosarelor de finanţare în cadrul acestor programe pentru a facilita accesul la finanţare a cât mai multor beneficiari. Prin programele noastre urmărim îndeplinirea obiectivelor europene şi naţionale privind mobilitatea urbană sustenabilă şi ne dorim să finanţăm cât mai multe autovehicule electrice şi electrice hibride prin intermediul Programului Rabla Plus. În acelaşi timp, susţinem finanţarea în procent de 100% din cheltuielile eligibile pentru instalarea de staţii de reîncărcare, suma maximă fiind de 190.000 lei, în cadrul Programului Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi. Este o necesitate să prioritizăm implementarea acestor programe la nivel naţional pentru a oferi avantaje tuturor celor care aleg autovehicule prietenoase cu mediul înconjurător", a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian Neculaescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ministerul Energiei a prelungit de la 31 mai la 15 iunie 2022, ora 17:00, termenul de depunere a proiectelor pentru fonduri din PNNR destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, potrivit unui comunicat postat pe site-ul instituţiei.
"Investiţiile în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrată, sunt o prioritate pentru noi. De aceea am semnat ordinul pentru modificarea ghidului specific - Condiţii Specifice de accesare a finanţării din fonduri europene aferente PNRR aferent Măsurii de investiţii I.1 din cadrul Componentei C.6 Energie - Pilonul I. Am încredere că vor fi depuse multe proiecte, pentru că există interes", a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.
Ghidul Specific, care poate fi accesat pe site-ul ministerului Energiei, la rubrica "Finanţări Europene - PNRR", are ca obiect sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrate, cu termen de finalizare a proiectelor, respectiv conectare la reţea - luna iunie 2024.
Valoarea ajutorului de stat acordat pentru energie eoliană în cadrul schemei pe MW instalat este de maximum: 1,3 milioane de euro/MW- pentru capacităţi instalate între 0,2 MW (exclusiv) şi 1 MW (inclusiv) şi de 650.000 euro/MW - pentru capacităţi instalate mai mari de 1 MW.
La energie solară, maximul este 750.000 euro/MW - pentru capacităţi instalate între 0,2 MW (exclusiv) şi 1 MW (inclusiv), şi 425.000 euro/MW - pentru capacităţi instalate mai mari de 1 MW.
Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiţii nu poate depăşi 15 milioane de euro pe întreprindere, pe proiect de investiţii. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a anunţat că, urmare a modificării Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin Legea nr. 315/2021:
- persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului NU mai au obligaţia depunerii anuale a  declaraţiei privind beneficiarii reali;
- au obligaţia depunerii anuale a declaraţiei privind beneficiarii reali, DOAR persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului care au în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în jurisdicţii necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului.
Potrivit art. 56 alin. (8) din Legea nr. 129/2019, modificată şi completată prin Legea nr. 315/2021, Oficiul asigură publicarea pe pagina sa de internet a listelor actualizate ale jurisdicţiilor prevăzute la alin. (13), elaborate de organismele internaţionale abilitate - http://www.onpcsb.ro/link-uri-utile-onpcsb , se arată într-un comunicat al registrului Comerţului.

Publicat în Economie

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi reaminteşte contribuabililor că 25 MAI 2022 este termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212).
Declaraţia unică se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:
- prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV);
- pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.
Declaraţia unică se poate depune şi în format hârtie, direct la organul fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire. (În contextul pandemic actual, recomandăm depunerea declaraţiei unice prin mijloace electronice de transmitere la distanţă).
Prin transmiterea declaraţiei unice prin pagina de depunere a Spaţiului Privat Virtual (disponibilă pe site-ul www.anaf.ro în secţiunea Spaţiul Privat Virtual/Depunere Declaraţie Unică şi alte formulare SPV-PF) contribuabilii nu mai sunt  nevoiţi să se prezinte la sediul unitaţii fiscale.
„Recomandăm depunerea electronică a declaraţiei unice întrucât formatul electronic al acesteia este uşor de utilizat, unele câmpuri fiind completate automat, inclusiv varificarea corectitudinii şi validării. Prin bifarea pe prima pagină a formularului electronic a secţiunii corespunzătoare veniturilor/contribuţiilor sociale pentru care contribuabilul are obligaţia de declarare, în formular se deschide doar secţiunea respectivă, facilitând completarea”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.
Pentru depunerea electronică a declaraţiei unice, contribuabilul trebuie să fie înregistrat în Spaţiul Privat Virtual.
Înregistrarea în Spaţiul Privat Virtual se poate realiza încă din anul 2018 fară prezentarea contribuabilului la ghişeele ANAF (în baza numărului de înregistrare a unor documente/decizii emise de ANAF), în anul 2020 fiind implementat un serviciu electronic care permite identificarea fizică de la distanţă, respectiv identificarea vizuală online (sistem video).
În momentul completării formularului de înregistare în SPV (disponibil pe site-ul www.anaf.ro în secţiunea Spaţiul Privat Virtual/Înregistrare în Spaţiul Privat Virtual/Persoane fizice/Înregistrare utilizatori persoane fizice/Înregistrare cu parolă) contribuabilul optează pentru modalitatea prin care urmează să fie aprobat Spaţiul Privat Virtual (verificare număr document, verificare numar înregistrare decizie, identificare vizuală on-line - sistem video, aprobare la ghişeu).
Prin introducerea în anul 2018 a Declaraţiei unice au fost eliminate şapte declaraţii fiscale (D200, D201, D220, D221, D600, D604, D605) şi s-a trecut de la stabilirea obligaţiilor de plată de către organul fiscal, prin emiterea deciziilor de impunere, la stabilirea acestora de către contribuabili. După completarea declaraţiei unice sumele de plată se calculează automat şi sunt cunoscute de către contribuabil.

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) informează contribuabilii persoane juridice că, pe perioada aplicării prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, termenele pentru depunerea declaraţiilor sunt cele prevăzute la art. I alin. (13) din acest act normativ şi anume:
- pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, prin derogare de la prevederile art. 41 şi 42 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaraţiei anuale  privind impozitul pe profit (formular 101 - Declaraţie privind impozitul pe profit) şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin.(5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a şasea luni, inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat;
- pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, prin derogare de la prevederile art. 56 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaraţiei aferente trimestrului IV (formular 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat) şi plata impozitului aferent acestui trimestru este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor;
- pentru plătitorii de impozit specific unor activităţi, prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, cu completările ulterioare, termenul pentru depunerea declaraţiei aferente semestrului II (formular 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat) şi plata impozitului aferent acestui semestru este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.
Potrivit prevederilor art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, nu intră sub incidenţa prevederilor acestui articol contribuabilii pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Naţională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Contribuabilii pot solicita asistenţă cu privire la modul de completare şi de depunere a declaraţiilor fiscale prin Formularul de Contact (disponibil la link-ul https://www.anaf.ro/asistpublic/) sau prin apelarea Call-Center-ului la nr. de telefon +4 031.403.91.60, precizează ANAF.

Publicat în Economie

Cererile de acordare a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2021 asupra sectorului apicol vor pute fi depuse în perioada 19 - 26 noiembrie, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, joi, Agerpres.
Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt: apicultorii, persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii; apicultorii, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.182/2016; apicultorii, persoane juridice.
Conform APIA, pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2021, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor cu modificările şi completările ulterioare; să aibă stupine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la data depunerii cererii; să fie înregistraţi în registrul unic de identificare (RUI), şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA.
"Solicitanţii care nu deţin cod unic de înregistrare în RUI, înainte de solicitarea ajutorului de minimis prevăzut de prezenta hotărâre au obligaţia obţinerii acestuia de la centrele judeţene ale APIA, prin completarea şi depunerea formularului prevăzut în anexa nr.1 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună", susţin reprezentanţii APIA.
Cuantumul ajutorului este în valoare de 23,7 lei/familia de albine.
Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis se ridică la 53.250.724 lei, reprezentând 10.763.157,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2021, respectiv 4,9475 lei pentru un euro.
Sursa de finanţare provine de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
APIA precizează că termenul de plată a ajutorului de minimis este data de 31 decembrie 2021.

Publicat în Economie

Depunerea proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole se va realiza începând din 25 octombrie până în 25 ianuarie 2022 iar alocarea financiară este de 760 milioane euro, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea sesiunii de depunere pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" din cadrul Măsurii 4 "Investiţii în active fizice", în perioada 25 octombrie 2021- 25 ianuarie 2022. Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 760 milioane euro, împărţită în opt componente", precizează MADR printr-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Pentru 'Achiziţii simple de utilaje agricole şi/sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - vegetal' este alocată suma de 125 milioane euro.
Totodată, pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (vegetal), exceptând legumicultura şi cartofii, este alocată suma de 55 milioane euro, iar pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (zootehnic) suma de 55 milioane euro.
De asemenea, pentru 'tineri fermieri - achiziţie utilaje' este alocată suma de 75 milioane de euro, pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - Naţional - 240 milioane de euro, iar pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing)' - Montan - 60 milioane euro.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru 'Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (productie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare' se alocă 100 milioane euro, iar pentru 'Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie' se alocă 50 milioane de euro.

Publicat în Economie

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a lansat, săptămâna trecută, în consultare publică, proiectul procedurii de implementare a sesiunii nr. 2 aferente măsurii 1 „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completările şi modificările ulterioare.
Sesiunea a doua a măsurii va fi bugetată din sumele rămase neutilizate în cadrul primei sesiuni până la valoarea aprobată prin OUG nr.130/2020 de 100.000.000 euro.
Conform documentului, prin implementarea întregii măsuri în cele două sesiuni se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 50.000 de beneficiari.
De asemenea, beneficiarii care au primit sau urmează să primească finanţare în cadrul primei sesiuni nu sunt eligibili în cadrul celei de-a doua sesiuni. Se aplică aceeaşi măsură şi pentru beneficiarii au primit sau urmează să primească finanţare în cadrul măsurii „Granturi pentru capital de lucru”.
Procedura poate fi descărcată de pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - http://www.economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica.

Publicat în Fonduri UE

Zilele trecute, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, alături de peste 20 de primari din judeţ, a ieşit public să tragă un semnal de alarmă şi să-şi facă publică supărarea cu privire la faptul că Galaţiul nu a primit niciun leu de la Guvern ca despăgubiri pentru localităţile afectate de inundaţii în această vară. Monitorul de Galaţi a relatat pe larg despre acest subiect în articolul „Preşedintele CJ şi 22 de primari din judeţ supăraţi foc că nu au primit niciun ban de la Guvern“. Principala vină pentru nealocarea bugetară pare să fie politică, căci se ştie că Galaţiul a votat preponderent PSD.

Ca replică la nemulţumirile primarilor din localităţile grav afectate de inundaţii şi pentru a scuza Guvernul, preşedintele PNL Galaţi aruncă vina pe fostul prefect, Gabriel Panaitescu, care a fost demis de Guvernul PNL după ruptura de USR, Panaitescu ocupând această funcţie cu susţinerea USR. Despre acest subiect, cotidianul nostru a relatat în articolul „Subprefecţii preiau frâiele Prefecturii Galaţi“.

Printr-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi, George Stângă, afirmă că Guvernul României a alocat, săptămâna trecută, peste 377 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie, pentru judeţele afectate de calamităţile naturale şi chiar dacă Galaţiul se numără printre cele mai afectate judeţe din ţară, vina ar fi a fostului prefect de la USR, Gabriel Panaitescu, care nu a depus nicio solicitare pentru alocarea de fonduri. Din acest motiv, Galaţiul nu s-a regăsit pe lista judeţelor care au primit sprijin financiar de la Guvern.

„În ciuda cererilor depuse de administraţiile locale afectate de inundaţii, habarnistul Panaitescu nu a urmat procedura şi nu a transmis solicitările către Guvern pentru alocarea de fonduri pentru refacerea drumurilor, podeţelor sau a altor obiective calamitate. Până acum, am preferat să dăm dovadă de maturitate politică şi am făcut compromisul de a nu-i trage de urechi pe cei de la USR pentru greşelile pe care le-au tot făcut, dar nu mai putem tolera incompetenţa crasă care îi caracterizează pe usrişti, mai ales că acest fapt îi afectează direct pe gălăţeni. USR a fost nociv pentru judeţul Galaţi. Singura decizie bună pentru români pe care a luat-o USR a fost să plece de la guvernare”, spune George Stângă, preşedinte PNL Galaţi.

George Stângă susţine că în cea de-a doua etapă a alocării din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, subprefecţii liberali, care au preluat atribuţiile fostului prefect, au deblocat situaţia.

„În urma inundaţiilor care  au avut loc în lunile mai-august 2021, la Instituţia Prefectului  au fost înregistrate 20 de rapoarte operative pentru care au fost constituite comisii de evaluare a pagubelor. Deşi avea posibilitatea, poate chiar obligaţia, ca în baza acestor rapoarte să iniţieze o Hotărâre de Guvern, la acel moment, Instituţia Prefectului Galaţi, condusă de Gabriel Panaitescu (USR) nu a făcut acest lucru, Galaţiul fiind astăzi un judeţ care nu a putut beneficia de aceste despăgubiri. Din discuţiile avute la nivel naţional cu reprezentaţii Guvernului, vom face tot posibilului pentru remedierea problemei cu celeritate”, a declarat Andra Constache, subprefect.

Instituţia Prefectului Galaţi a depus, astăzi (n.r. - vineri, 24 septembrie 2021), documentaţia pentru alocarea de fonduri în valoare de peste 6 milioane lei pentru mai multe obiective din judeţ afectate de inundaţii din localităţile Târgu Bujor, Bereşti, Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băneasa, Bereşti - Meria, Costache Negri, Drăguşeni, Fârţăneşti, Folteşti, Jorăşti, Matca, Măstăcani, Oancea, Schela, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Rădeşti, Valea Mărului şi municipiul Galaţi.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 2